Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Faptele Apostolilor 28:8-*
Previous part
Tatal lui Publius zacea atunci in pat, bolnav de friguri si de urdinare. Pavel s-a dus la el, s-a rugat, a pus mainile peste el, si l-a vindecat.
[,,S-a intamplat ca”, KJV]. Aceasta, probabil, mai tarziu, in cursul iernii.
Urdinare. [,,iesire de sange”, KJV; ,,vintre”, Nitz.]. Gr dusenteria, ,,dizenterie”.
S-a rugat. Vezi Iacov 5,14.15. Totusi, aceasta pare sa fie o manifestare a darului vindecarii (1 Corinteni 12,9).
L-a vindecat. Pavel dovedise aceeasi putere a Duhului la Listra (cap. 14,8-10), la Filipi (cap. 16,18), la Efes (cap. 19,11.12) si la Troa (cap. 20,9.10).
Atunci au venit si ceilalti bolnavi din ostrovul acela, si au fost vindecati.
Si ceilalti. [,,si altii”, KJV]. Adica alti insulari.
Ni s-a dat mare cinste; si, la plecarea noastra cu corabia, ne-au dat tot ce ne trebuia pentru drum.
Mare cinste. [,,multe onoruri”, KJV]. Nu ca plata, ci ca daruri, poate bani, hrana si imbracaminte, corespunzatoare nevoilor unor oameni care-si pierdusera toate bagajele. Plecarea... cu corabia. [,,am plecat”, KJV]. Gr. anago, aici insemnand ,,plecarea cu corabia” (cf. cap. 27,12). Ne-au dat. [,,ne-au incarcat”, KJV]. Adica ,,au pus pe punte [pentru noi]”. Semnalul marinimiei a fost probabil dat de Publius, altii urmandu-i exemplul.
Dupa o sedere de trei luni, am pornit cu o corabie din Alexandria, care iernase in ostrov si care purta semnul Dioscurilor.
Dupa ... trei luni. Adica dupa ce trecuse sezonul de furtuni si se putea relua calatoria in siguranta.
Corabie din Alexandria. Probabil alta corabie egipteana de cereale (cf. cap. 27,6.38).
Iernase in ostrov. Probabil in portul Valetta, cam la 8 mile sud-est de Golful sf. Pavel.
Semnul. Probabil o referire la emblema de pe prora corabiei, sub bompres.
Dioscurilor. [,,Castor si Polux”, KJV; Nitz.]. Gr. Dioskouroi, literal ,,Gemenii”, fiii legendari ai lui Jupiter, nascuti de Leda. Numele latin al celor doi baieti erau Castor si Polux, care erau numiti Gemeni.
Vezi o harta a Romei si a detentiei lui Pavel aici
Am ajuns la Siracusa, si am ramas acolo trei zile.
Am ajuns. [,,am debarcat”, KJV]. Corabia a mers spre nord, la Sicilia, cetatea antica greaca Siracuza fiind portul ei cel mai apropiat.
Siracuza. Principala cetate a Siciliei, pe coasta de sud-est a insulei. Candva fusese o colonie greceasca si scena unui mare dezastru naval atenian in timpul razboiului peloponez. Probabil, cele trei zile au fost petrecute aici in asteptarea vantului favorabil.
De acolo, am mers inainte pe langa coasta, si am venit la Regio; iar a doua zi, fiindca sufla vantul de miazazi, dupa doua zile, am venit la Puzole,
Am mers inainte pe langa coasta. [,,am facut un ocol”, KJV ,,inconjurand”, Nitz.]. Gr. perierchomai, literal, ,,a merge imprejur”, ,,a face un circuit”, aici probabil o manevra de virare pentru a inainta impotriva vanturile neprielnice.
Regio. Actualul Reggio, la varful sudic al Italiei, in stramtoarea Messina. Imparatul Claudiu planuise candva sa construiasca aici facilitati portuare pentru descarcarea corabiilor egiptene cu grau, dar proiectul nu a fost realizat.
Vantul de miazazi. Acum era posibil sa se navigheze direct spre nord, fara a face viraje, asa cum fusese necesar de la Siracuza la Reggio.
Puzole. Actualul Puzzoli, in apropiere de Napoli, Italia. Desi se afla cam la 140 de mile de capitala, era pe atunci portul principal pentru Roma, mai ales pentru corabiile cu grau din Egipt. Ostia, la gura Tibrului, l-a inlocuit mai tarziu (cf. p. 80).
unde am dat peste niste frati, care ne-au rugat sa mai ramanem sapte zile cu ei. Si asa am ajuns la Roma.
Am dat peste... frati. E lucru incurajator de aflat ca la numai 30 de ani de la rastignire se putea gasi o grupa de credinciosi crestini in indepartatul Puzole, un port mai mare pentru cetatea Romei. Aici era pe atunci o colonie mare de iudei si e posibil ca cel putin unii dintre crestinii acestia sa fi fost convertiti iudei. In lipsa de informatii exacte, putem presupune logic ca aceasta biserica, la fel ca cea din Roma, a fost realizata ca rezultat al lucrarii convertitilor iudei italieni, poate, in Ziua Cincizecimii a anului 31. d.Hr. sau cu prilejul unui alt pelerinaj in Palestina.
Ne-au rugat. [,,am fost doriti”, KJV]. Adica am fost solicitati, rugati staruitor. Pavel a ramas cu biserica din Puzole o saptamana si astfel cel putin un Sabat l-a petrecut acolo. Am ajuns la Roma. [,,am mers catre Roma”, KJV; ,,am venit la Roma”, Nitz.]. Mai degraba ,,am venit la Roma”.
Din Roma ne-au iesit inainte, pana in Forul lui Apiu, si pana la Cele trei Carciumi, fratii, care auzisera despre noi. Cand i-a vazut Pavel, a multumit lui Dumnezeu, si s-a imbarbatat.
Ne-au iesit inainte. [,,au venit sa ne intampine”, KJV]. Potrivit cu Romani 16,3-15, Pavel avea printre credinciosii din Roma si rude si prieteni. Fara indoiala ca unii dintre ei, al caror nume este raportat acolo, erau de fata pentru a-l saluta pe Pavel la sosire.
Forul lui Apiu. Literal ,,locul pietei lui Apiu”, dupa numele familiei careia a fost numita vestita Via Appia, care ducea de la Roma la Brindisium. Cuvantul latin forum, ,,piata” a dat nastere cuvantului englez ,,borough” (,,burgh”), indicand un oras. Numele orasului si al soselei se refera probabil la Apius Claudius, vestitul cenzor roman. Forul lui Apiu era pe Calea apiana, cam la 40 de mile sud de Roma. Horatiu vorbeste dispretuitor despre locul acela ca avand din abundenta carciumi cu un prost renume si frecventate de marinari (Satire, i. 5. 3. 4.). Aici il asteapta pe Pavel o delegatie din Roma.
Trei Carciumi. [,,trei taverne”, KJV]. Latinescul taberna insemna mai mult decat o ,,carciuma”; cuprindea pravalii de tot felul. Asezarea acestei localitati nu e sigura, dar se spune ca ar fi fost la aproximativ 30 mile sud de Roma (vezi p. 50). Aici, un alt grup de crestini l-a intampinat pe Pavel, probabil pentru ca parasise Roma mai tarziu decat cei care l-au intalnit la Forul lui Apiu. Acest mic orasel e mentionat de Cicero (Scrisori catre Aticus, ii. 10).
Auzisera despre noi. Pauza de o saptamana la Puzole daduse timp ca vestea despre sosirea lui Pavel sa ajunga la credinciosii din Roma, cu care Puzole, ca port maritim, era in continua comunicare. Sosirea corabiilor era transmisa mai departe, desigur cu explicatii atat despre incarcatura, cat si despre lista de pasageri.
A multumit lui Dumnezeu. Recunostinta lui Pavel pentru o calatorie terminata cu bine poate fi usor apreciata de toti crestinii care au trecut prin experiente grele.
S-a imbarbatat. [,,a prins curaj”, KJV]. De ani de zile, Pavel dorise sa viziteze Roma si sa predice Evanghelia acolo (Romani 1,11-13). El trebuie sa fie reflectat asupra contrastului dintre acea nerabdatoare asteptare si realitatile legate de sosirea sa. Dar, in ciuda tuturor aparentelor, Pavel a gasit motiv de imbarbatare si asigurare innoita cu privire la conducerea lui Dumnezeu. El era priceput sa gaseasca motive de speranta in imprejurari din cele mai descurajatoare (vezi 2 Corinteni 4,7-10; AA 449). El era un crestin optimist incurabil.
Displayed: 7333 bytes.
Next part
All the chapter
Previous Chapter
Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online