Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Faptele Apostolilor/ 27


Dupa ce s-a hotarat sa plecam cu corabia in Italia, pe Pavel si pe alti cativa intemnitati i-au dat pe mana unui sutas al cetei de ostasi Augusta, numit Iuliu.

Plecam cu corabia in Italia. In sfarsit, desi in imprejurari mult diferite de cum intentionase el, Pavel urma sa-si realizeze dorinta de mult cultivata de a vedea Roma (Fapte 19,21; vezi Romani 1,15; 15,22-24; harti p. 444,33).

Pe Pavel... au predat. Ostasii care au avut in grija pe Pavel in timpul sederii lui in Cezarea l-au

predat unui ofiter pentru calatoria la Roma.

Alti. Gr. heteroi, implicand o categorie de detinuti diferiti in vreun fel oarecare de Pavel.

Sutas. Un ofiter roman care comanda 100 de oameni (vezi cap. 10,1).

Ceata. Gr. speira, ,,cohorta”. O cohorta auxiliara romana, asa cum era probabil aceasta, consta din aproape 1 000 de oameni (vezi cap. 21,31; 23,10). S-au dat diferite sugestii cu privire la identitatea ,,cetei” augustane. Exista dovezi scrise ca o cohorta numita Augusta a fost stationata in

Siria in primul secol, iar cea mentionata aici poate fi probabil identificata cu ea. Vezi o harta a calatoriei lui Pavel la Roma Insula Malta si Via Apia Inscriptii



Ne-am suit intr-o corabie de la Adramit, care avea sa mearga pe coasta Asiei, si am pornit. Aveam cu noi pe Aristarh Macedoneanul din Tesalonic.

Ne-am suit intr-o corabie. Gr. epibaino, aici un termen tehnic insemnand ,,a imbarca”, ,,a se urca la bord”.

Adramit. Un port maritim pe costa de nod-vest a Misiei din Asia Mica, la 50 de mile spre est de Troa. Era un centru comercial cu o oarecare insemnatate. Numele lui modern este Edremit. Acesta pare sa fi fost portul de baza al corabiei si destinatia ei de baza in acest voiaj.

Avea sa mearga. Literal, ,,era pe punctul de a pleca”, cu referire la corabie. Sutasul intentiona sa faca escala in diferite porturi in drumul sau pana va gasi o corabie care mergea la Roma.

Aveam cu noi. [,,fiind cu noi”, KJV]. Aceste cuvinte lasa sa se inteleaga ca atat Aristarh, cat si Luca, scriitorul naratiunii, il insoteau pe Pavel. Legea romana prevedea ca un cetatean roman care calatorea ca detinut putea fi insotit de un sclav si de un medic personal. Poate ca Aristarh servea ca slujitor al lui Pavel si Luca servea ca medic al sau.

Aristarh. Un tovaras de calatorie al lui Pavel. El fusese cu Pavel la Efes (cap. 19,29), apoi in Macedonia si Grecia (cap. 20,4). A fost cu el in timpul primei lui intemnitari la Roma (Coloseni 4,10; Filipeni 24).



A doua zi, am ajuns la Sidon; si Iuliu, care se purta omenos cu Pavel, i-a dat voie sa mearga pe la prietenii sai, si sa fie ingrijit de ei.

Sidon. Binecunoscutul port maritim pe coasta Feniciei, deseori mentionat alaturi de Tir (vezi vol. II, p. 67-69; vezi cap. 12,20).

Se purta. [,,trata”, KJV]. Gr. chraoimai, ,,a uza”, ,,a se ocupa cu”, ,,a trata” (cf. cap. 7,19).

Pavel facea o impresie buna asupra celor care veneau in contact apropiat cu el.

Omenos. Gr. philantropos, ,,omeneste”, ,,amabil”.

Sa fie ingrijit. [,,sa fie inviorat”, KJV]. Sau ,,sa primeasca ospitalitate”.



Dupa ce am plecat de acolo, am plutit pe langa Cipru, pentru ca vanturile erau potrivnice.

Am plecat. [,,ne-am lansat, KJV]. Adica am iesit in larg, am plecat cu corabia pe mare (cf. Luca 5,4).

Pe langa Cipru. [,,sub Cipru, KJV]. Adica pe partea dinspre pamant sau opus vantului, intre insula si continent. Pe vreme favorabila cursa fara indoiala ar fi fost cumva la sud de Cipru (vezi cap. 21,1-3).



Dupa ce am trecut marea care scalda Cilicia si Pamfilia, am ajuns la Mira in Licia.

Marea care scalda Cilicia. [,,marea Ciliciei” , KJV]. Sau ,,marea din fata [coastei] Ciliciei si Pamfiliei”.

Mira. O cetate la aproximativ 2 mile de coasta, in susul raului Andriacus. Acum e numita Dembre de catre turci. Acesta nu era un port obisnuit de escala pentru corabiile care calatoreau din Palestina la Roma. O inscriptie veche numeste Mira un antrepozit de cereale. Corabia fiind din Alexandria poate ca era in drum pentru a descarca cereale acolo (v, 38). Egiptul era granarul Imperiului Roman.

Acolo sutasul a gasit o corabie din Alexandria, care mergea in Italia, si ne-a suit in ea.

Corabie din Alexandria. Mira era la mare distanta de drumul direct dintre Alexandria si Roma.



Timp de mai multe zile, am mers incet cu corabia, si nu fara greutate am atins inaltimea Cnid, unde nu ne-a lasat vantul sa ne oprim. Am trecut pe la capatul Cretei, alaturi de Salmona.

Am mers incet. Evident din cauza vantului puternic din fata.

Nu fara greutate. [,,cu greu”, KJV]. Gr. molis, ,,cu dificultate” (cf. v. 8).

Cnid. Pe atunci, un port maritim aglomerat, la coltul extrem de sud-vest al Asiei Mici, acum in ruine. Era vestit ca centru cultic pentru Afrodita. O colonie iudaica era acolo, cel putin de pe timpul Macabeilor (1 Macabei 15,15-24). Se pare ca vanturile fortau corabia sa se tina aproape de coasta. Acum, in largul Egeei, simtea forta deplina a furtunii si s-a indreptat catre Creta.

Nu ne-a lasat. [,,nesuferindu-ne, KJV]. Sau ,,neingaduindu-ne”. In sezonul acela, vanturile erau de obicei de la nord-vest si purtau numele de vanturi etesiene (totusi, vezi v. 14).

Pe la capatul Cretei. [,,sub Creta”, KJV; ,,pe langa Creta”, NIZ]. Adica impotriva vantului din Creta, protejati de vant (cf. v. 4). Aici marea urma sa fie mai putin violenta.

Salmona. Probabil capul Sidero, un promontoriu la capatul estic al Cretei, pe langa care, pe mare fiind, corabia era protejata fata de vant.



Displayed: 5730 bytes.

Next part

Next Chapter

Previous Chapter

Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online