Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Faptele Apostolilor 28:15-*

Previous part

Din Roma ne-au iesit inainte, pana in Forul lui Apiu, si pana la Cele trei Carciumi, fratii, care auzisera despre noi. Cand i-a vazut Pavel, a multumit lui Dumnezeu, si s-a imbarbatat.

Ne-au iesit inainte. [,,au venit sa ne intampine”, KJV]. Potrivit cu Romani 16,3-15, Pavel avea printre credinciosii din Roma si rude si prieteni. Fara indoiala ca unii dintre ei, al caror nume este raportat acolo, erau de fata pentru a-l saluta pe Pavel la sosire.

Forul lui Apiu. Literal ,,locul pietei lui Apiu”, dupa numele familiei careia a fost numita vestita Via Appia, care ducea de la Roma la Brindisium. Cuvantul latin forum, ,,piata” a dat nastere cuvantului englez ,,borough” (,,burgh”), indicand un oras. Numele orasului si al soselei se refera probabil la Apius Claudius, vestitul cenzor roman. Forul lui Apiu era pe Calea apiana, cam la 40 de mile sud de Roma. Horatiu vorbeste dispretuitor despre locul acela ca avand din abundenta carciumi cu un prost renume si frecventate de marinari (Satire, i. 5. 3. 4.). Aici il asteapta pe Pavel o delegatie din Roma.

Trei Carciumi. [,,trei taverne”, KJV]. Latinescul taberna insemna mai mult decat o ,,carciuma”; cuprindea pravalii de tot felul. Asezarea acestei localitati nu e sigura, dar se spune ca ar fi fost la aproximativ 30 mile sud de Roma (vezi p. 50). Aici, un alt grup de crestini l-a intampinat pe Pavel, probabil pentru ca parasise Roma mai tarziu decat cei care l-au intalnit la Forul lui Apiu. Acest mic orasel e mentionat de Cicero (Scrisori catre Aticus, ii. 10).

Auzisera despre noi. Pauza de o saptamana la Puzole daduse timp ca vestea despre sosirea lui Pavel sa ajunga la credinciosii din Roma, cu care Puzole, ca port maritim, era in continua comunicare. Sosirea corabiilor era transmisa mai departe, desigur cu explicatii atat despre incarcatura, cat si despre lista de pasageri.

A multumit lui Dumnezeu. Recunostinta lui Pavel pentru o calatorie terminata cu bine poate fi usor apreciata de toti crestinii care au trecut prin experiente grele.

S-a imbarbatat. [,,a prins curaj”, KJV]. De ani de zile, Pavel dorise sa viziteze Roma si sa predice Evanghelia acolo (Romani 1,11-13). El trebuie sa fie reflectat asupra contrastului dintre acea nerabdatoare asteptare si realitatile legate de sosirea sa. Dar, in ciuda tuturor aparentelor, Pavel a gasit motiv de imbarbatare si asigurare innoita cu privire la conducerea lui Dumnezeu. El era priceput sa gaseasca motive de speranta in imprejurari din cele mai descurajatoare (vezi 2 Corinteni 4,7-10; AA 449). El era un crestin optimist incurabil.



Cand am ajuns la Roma, sutasul a dat pe cei intemnitati capitanului strajerilor palatului, iar lui Pavel i s-a ingaduit sa ramana intr-un loc deosebit cu un ostas care-l pazea.

Ajuns la Roma. Probabil ca cititorul capitolului de incheiere a cartii Faptele apostolilor doreste din toata inima sa fi avut un raport mai detaliat al experientelor lui Pavel la Roma. Poate ca Luca a intentionat sa adauge si alte amanunte sau sa inceapa o alta carte, o data cu sosirea lui Pavel acolo.

Sutasul a dat. Importante dovezi textuale pot fi citate (cf. p. 10) pentru omiterea intregii propozitii care incepe cu aceste cuvinte. Insa, faptul afirmat este cu certitudine adevarat.

Capitanul strajerilor. [,,capitanul garzii”, KJV]. Probabil praefectus praetorii, mai marele Garzii pretoriene sau imperiale. Era datoria lui sa ia in primire pe cei adusi din diferite provincii pentru a-i infatisa inaintea imparatului (vezi Pliniu, Scrisori, x. 57). La data aceasta, prefectul pretorian era Burrus, un om cu o reputatie buna. In anul 62 d.Hr., pe cand Pavel era desigur inca inchis, locul lui Burrus a fost luat de Tigellinus, un protejat infam al lui Nero.

Sa ramana intr-un loc deosebit. [,,sa locuiasca deosebit”, KJV]. Consideratia aratata prin gazduirea lui Pavel era fara indoiala datorata in parte sutasului Iuliu, care probabil mai purta raspunderea pentru Pavel la data sosirii la Roma. Pavel era in mare parte responsabil de debarcarea cu succes in Malta. Amanuntul acesta, impreuna cu alte dovezi ale caracterului sau deosebit, remarcabila lui intelepciune si putere spirituale, castigase favoarea si recunostinta sutasului. Toate acestea au fost fara indoiala incluse in raportul cu privire la Pavel, impreuna cu expunerea cazului lui de catre Festus.

Il pazea. [,,il tinea”, KJV]. Probabil ca ostasul era legat cu un lant de Pavel (vezi v. 20), lantul mergand de la incheietura mainii santinelei pana la incheietura mainii lui Pavel. La acest lant face Pavel aluzie adesea in epistolele scrise in timpul detentiei sale la Roma, Efeseni 6,20; Filipeni 1,7.13.14.16; Coloseni 4,3.18; cf. Fapte 28,20. Ce efect trebuie sa fi avut asupra unui ostas pagan faptul ca a fost legat ceas dupa ceas de Pavel? Care ar fi efectul asupra unui pagan inlantuit astfel de unul dintre noi? Intrucat santinelele erau des schimbate, efectul pe care viata lui Pavel l-a avut in timpul celor doi ani de detentie trebuie sa fi influentat mult membrii corpului de garda (vezi Filip 1,13).



Displayed: 5154 bytes.

Next part

All the chapter

Previous Chapter

Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online