Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Faptele Apostolilor 27:16-*
Previous part
Am trecut repede pe la partea de jos a unui ostrov, numit Clauda, si abia am putut sa punem mana pe luntre.
Am trecut... pe la partea de jos. [,,alergand pe sub” , KJV]. Adica in directia vantului (vezi v. 4).
Clauda. Dovezi textuale pot fi citate (cf. p. 10) pentru expresia Clauda. Numele modern al insulei este Gozo sau Gaudo. Ptolomeu (Geografie, iii.15.89 o numea Claudos. Insulita se afla cam la 45 mile sud-vest de Capul Matala, in apropiere de care vantul de nord-est s-a aruncat asupra corabiei.
Sa punem mana pe luntre. Aceasta mica luntre era in mod normal tinuta la remorca, pentru folosire in caz de forta majora. Pe marea infuriata, fara indoiala ca ea se umplea repede cu apa si ajungea sa nu mai poata fi manevrata. Echipajul incerca sa o ridice pe bordul corabiei, ca nu cumva sa o piarda.
Dupa ce au ridicat-o in sus, au intrebuintat mijloace de ajutor, au incins corabia cu franghii; si, de teama sa nu cada peste Sirta, au lasat panzele in jos. Astfel s-au lasat manati de vant.
Au ridicat-o sus. [,,luata sus” , KJV]. Sau ,,au inaltat-o”.
Mijloace de ajutor. Funii puternice au fost trase in jurul carenei corabiei pentru a impiedica lemnaria sa se desfaca sub forta vantului si a valurilor. Procedeul de ,,a incinge” un vas de lemn e cunoscut astazi sub numele de ,,frapping”. Evident, corabia nu era in stare buna de navigatie si trebuie sa fi avut crapaturi atat de mari, incat incheieturile din bordaj amenintau sa se desfaca. Corabia era in primejdie de a se scufunda in mare. Compara cu Tucidide (History, i.29.3) si Horatiu (Ode, i.14).
Cada. Gr. ekpipto, aici insemnand ,,a fi aruncata [pe tarm]” sau ,,a fi manata [in]”.
Sirta. [,,nisipuri miscatoare” , KJV; ,,Sirte”, Nitz.]. Gr. surtis, numele bratului rasaritean al marelui golf care face o adancitura in tarmul nordic al continentului african si e cunoscut astazi ca Sirta Mare spre deosebire de Sirta Mica, bratul apusean al aceluiasi golf. Apele Sirtei Mari si ale Sirtei Mici sunt putin adanci si ascund bancuri de nisip sau nisipuri miscatoare, care le-au transformat in cimitirul a nenumarate corabii de la inceputurile navigatiei. Corabia lui Pavel era manata de vant in directia Sirtei Mari. Vezi Lucan, The Civil War, X.303-310; CF. Milton, Paradisul
pierdut, II.939.
Lasat. Gr. chalao, ,,a slabi”, a cobori”, ,,a lasa in jos”.
Panzele. Gr. skeuos, ,,echipamentul” corabiei. Echipajul a lasat in jos tot ce era inaltat si de care se putea lipsi, mai ales panzele principale grele si scripetii lor, pentru a tine corabia sub control si in felul acesta sa evite Sirta, cu temutele ei bancuri de nisip.
Diferitele precautii luate (v. 16.17) au fost terminate in timp ce corabia se bucura de calmul momentan relativ la adapostul Claudei. In ce priveste o descriere a acestei parti a calatoriei, vezi nota suplimentara de la finele capitolului.
Astfel. [,,asa” , KJV]. Sau ,,in felul acesta”, adica cu luntrea pe punte, cu paramele fixate bine in jurul carenei corabiei si cu instrumentele care nu erau necesare inlaturate.
Manati. Intr-o zi sau doua, vantul de nord-est urma sa impinga corabia spre vest-sud-vest in Sirta. Pentru a evita lucrul acesta, marinarii au echipat corabia pentru vreme de furtuna, au ridicat-o si au facut o volta de tribord. In felul acesta, cu prova corabiei indreptate aproape catre nord si vantul de la nord-est lovind corabia la tribord, ea urma sa fie impinsa mai ales lateral, inspre nord-nord-vest. Distanta de la Clauda la Malta e de aproape 475 mile.
Fiindca eram batuti foarte tare de furtuna, a doua zi au inceput sa arunce in mare incarcatura din corabie,
Batuti foarte tare. Furtuna sporea in violenta.
A doua zi. Adica, a doua zi a furtunii. Corabia trecuse acum de adapostul temporar oferit de insula Clauda.
Au inceput sa arunce in mare incarcatura. [,,au usurat corabia” , KJV]. Au inceput sa arunce incarcatura de grau (v. 38) peste bord. Corabia continua sa ia apa in ciuda funiilor intinse de-a curmezisul carenei pentru a o feri de a se frange (vezi v. 17).
Din corabie. Adica numai a corabiei.
si a treia zi, noi, cu mainile noastre, am lepadat uneltele corabiei.
Cu mainile noastre. Literal, ,,mainile noastre”, adica mainile echipajului (vezi comentariul anterior). Uneltele nu au fost duse de valuri sau luate de vant de pe corabie, ci au fost aruncate in mod deliberat peste bord.
Am lepadat. [,,am aruncat” , KJV]. Dovezile textuale favorizeaza (cf. p. 10) expresia ,,ei au aruncat”.
Uneltele. Vezi v. 17. Tot echipamentul care putea fi indepartat de pe corabie, mai ales ce era pe punte, a fost aruncat peste bord.
Soarele si stelele nu s-au vazut mai multe zile, si furtuna era asa de puternica incat la urma pierdusem orice nadejde de scapare.
Soarele si stelele. Inainte de inventarea busolei, navigatorii depindeau in largul marii de observarea soarelui, ziua, si a stelelor, noaptea ca sa determine directia si sa cunoasca pozitia in care se aflau. Este evident din v. 27 ca personalul corabiei nu cunostea pozitia corabiei. Se ratacisera.
Multe zile. Aproape doua saptamani, asa cum au decurs evenimentele (v. 27).
La urma. [,,apoi” , KJV]. Gr. loipon, ,,in cele din urma”, ,,in fine”. Cum furtuna continua sa faca imposibil observarea pozitiei si cu primejdia iminenta de a se scufunda in mare sau de a fi impinsi in Sirta sau izbiti de un tarm stancos, echipajul si-a pierdut in cele din urma orice speranta.
Displayed: 5640 bytes.
Next part
All the chapter
Next Chapter
Previous Chapter
Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online