Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Faptele Apostolilor 15:6-*
Previous part
Apostolii si prezbiterii s-au adunat laolalta, ca sa vada ce este de facut.
Apostolii si prezbiterii. Vezi v. 2, cap. 11,30. O comparatie cu cap. 15,23 lasa a se intelege ca pe langa oficialitatile bisericii si ,,frati”, cunoscuti astazi ca laici, au luat o oarecare parte la conciliu.
Dupa ce s-a facut multa vorba, s-a sculat Petru si le-a zis: Fratilor, stiti ca Dumnezeu, de o buna bucata de vreme, a facut o alegere intre voi, ca, prin gura mea, Neamurile sa auda cuvantul Evangheliei, si sa creada.
Multa vorba. (,,Multa disputa”, KJV) Gr. zetesis (vezi v. 2). Elementul omenesc aparent in tratarea unei chestiuni cruciale ca acela care se decide aici, demonstreaza impresionant faptul ca Duhul calauzitor al lui Dumnezeu lucreaza cu si prin fiinte omenesti si Isi implineste voia, in ciuda slabiciunilor si nepotrivirilor lor.
S-a sculat Petru. Petru ocupa o pozitie plina de autoritate, dar nu era conducator infailibil. El nu a prezidat adunarea si desi vorbirea lui era, de fapt, nota-cheie a deciziei conciliului, el n-a propus rezolutia finala. Faptul ca el a fost instrumentul convertirii primei persoane dintre neamuri, Corneliu, un roman, si ca acea convertire fusese aprobata de biserica (vezi cap. 11,1-18), l-au pus intr-o pozitie deosebit de favorabila de a starui la acceptarea de alte persoane dintre neamuri.
Fratilor. (,,Barbati si frati”, KJV) Vezi cap. 1,16; 2,37; 13,15.
O buna bucata de vreme. Literal, ,,din primele zile”. Petru a facut aluzie la convertirea lui Corneliu (cap. 10) care avusese loc poate cu o decada sau mai multe inainte. Multe din cele ce erau in legatura cu problema prezenta avusesera loc de atunci incoace.
Prin gura mea. Petru nu pretindea pozitia deosebita, ci se prezenta ca purtator de cuvant al lui Dumnezeu.
Si Dumnezeu, care cunoaste inimile, a marturisit pentru ei, si le-a dat Duhul Sfant ca si noua.
Cunoaste inimile. Literal, ,,cunoastere de inima”. Expresia aceasta este folosita in NT in alt loc numai in cap. 1,24. Dumnezeu lucrase punand pe necircumcisi pe aceeasi treapta cu cei circumcisi si biserica nu putea sa actioneze decat in consecinta.
Duhul Sfant. Vezi cap. 10,44.
N-a facut nici o deosebire intre noi si ei, intrucat le-a curatit inimile prin credinta.
Nici o deosebire. Adica, ,,nici o deosebire”. Dumnezeu daduse noilor convertiti dintre neamuri fara circumcizie aceeasi revarsare a Duhului, cum daduse la inceput la Ziua Cincizecimii, fara sa faca nici o deosebire intre iudei si neamuri. Aceasta evident insemna completa acceptare a neamurilor in biserica. Vezi afirmarea ulterioara a aceluiasi principiu de catre Pavel (Romani 10,17).
Le-a curatit inimile. (,,Curatandu-le inimile”, KJV). Credinta curatase inima lui Corneliu si a familiei lui. Tinerea legii ceremoniale era fara rost cand inima era curata inaintea lui Dumnezeu, care singur poate sa judece curatia. Ceremoniile legii erau pentru curatire, dar aici era un ideal de curatenie mai inalt decat acela asupra caruia staruiau fariseii. Ei puneau neamurile sub o acuzatie generala de necuratie pentru ca nu tineau legea ceremoniala si traditiile batranilor. Petru intelesese ca nimeni nu trebuie sa fie socotit de rand sau necurat (cap. 10,23) si curatenia trebuie sa fie a inimii si nu a trupului (vezi Tit 1,15).
Acum dar, de ce ispititi pe Dumnezeu, si puneti pe grumazul ucenicilor un jug, pe care nici parintii nostri, nici noi nu l-am putut purta?
De ce ispitesti pe Dumnezeu? Adica, pentru ce puneti la incercare pe Dumnezeu cu privire la voia Lui de a primi neamurile, cand El deja daduse pe fata care era voia Lui pentru ele? Oare voia impotrivitoare a omului sa fie facuta mai tare decat a lui Dumnezeu? Iudeii ispitisera pe Dumnezeu in pustie (Evrei 3,9) cand, in prezenta marilor Sale lucrari pentru ei, au murmurat impotriva conducatorilor pe care li-i dadu-se. Ei ispitisera pe Hristos (1 Corinteni 10,9) si neascultarea lor atrasese asupra lor pedeapsa serpilor infocati. Anania si Safira ispitisera Duhul lui Dumnezeu, cautand sa insele biserica cu privire la darul lor (Fapte 5,9). Petru avertiza pe ascultatorii sai cu privire la ispitirea lui Dumnezeu in chestiunea admiterii neamurilor.
Un jug. Jugul de care vorbeste Petru era legea ceremoniala (AA 194), impreuna cu dezvoltarile ei traditionale, prin care iudeii cautau sa castige mantuirea. Pavel insusi nu ar fi putut vorbi cuvinte mai aspre ca acestea. Ele atrageau atentia la insasi vorbirea lui Hristos cu privire la ,,poverile grele” ale traditiilor fariseilor (Matei 23,4), in comparatie cu propriul Sai jug ,,usor” (cap. 11,30). Ele anticipau avertizarea data de Pavel galatenilor de a nu se pleca ,,iarasi sub jugul robiei”. (Galateni 5,1).
Nu l-am putut purta. Asa cum fusesera intentionate originar de Dumnezeu, cerintele ceremoniale ale legii lui Moise nu erau intolerabile. Numai pentru ca iudeii pierdusera din vedere adevarata lor insemnatate, facand din ele un sir de ceremonii prin care cautau sa castige mantuirea, lucrurile acestea au devenit un jug de nesuferit. In plus, rabinii cautasera sa faca o ingradire in jurul legii, asa ca sa inchida cu un zid perceptele ei prin reglementari adaugate de la ei ca sa nu fie nici o sansa de a calca porunca. Drept urmare, regulile ceremoniale iudaice ajunsesera o povara intolerabila.
Displayed: 5435 bytes.
Next part
All the chapter
Next Chapter
Previous Chapter
Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online