Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Faptele Apostolilor 11:4-*
Previous part
Petru a inceput sa le spuna pe rand cele intamplate. El a zis:
Petru a inceput sa le spuna pe rand. (,,Petru a repovestit lucrurile”, KJV). Mai degraba ,,a inceput si a expus lucrurile”. Repetarea aproape cuvant cu cuvant a naratiunii din cap. 10 in cap. 11 apare la inceput inconsistenta cu talentul lui Luca in compunerea literara. Unii comentatori ofera explicatia ca Luca a obtinut prima relatare de la discipolii pe care i-a intalnit la Cezareea, iar a doua de la cei din Ierusalim si si-a dat seama ca similaritatea lor confirma incidentul. Luca face acelasi lucru cu naratiunea experientei lui Pavel la Damasc (cap. 9, 22.26), lasand micile variatiuni ca dovada a relatarilor independente si ca marturie a diferitilor martori.
Pentru un comentariu mai deplin al povestirii care urmeaza in v. 5-17, vezi cap. 10,9-48. In comentariul la cap. 11,5-17 se va da atentie numai acelor puncte care nu sunt discutate la cap. 10. Variatiunile din naratiune, asa cum sunt date in cap. 10,11, sunt putine si de mica insemnatate.
Eram in cetatea Iope; si, pe cand ma rugam, am cazut intr-o rapire sufleteasca, si am avut o vedenie: un vas ca o fata de masa mare, legata cu cele patru colturi, se cobora din cer, si a venit pana la mine.
A venit pana la mine. (,,A venit chiar la mine”, KJV). E o trasatura vie de amintire personala in descrierea fetei de masa venind ,,chiar la mine”, adica spre mine; ea nu numai cobora, dar se si misca spre Petru.
Cand m-am uitat in ea, am vazut dobitoacele cu patru picioare de pe pamant, fiarele, taratoarele si pasarile cerului.
Cand m-am uitat. (,,Luam seama”, KJV; ,,Deosebeam cu mintea”, Nitz). Sau ,,reflectam”. Un alt amanunt viu. Apostolul isi aminteste privirea intensa, atintita cu care se uitase la vedenia stranie.
Si am auzit un glas, care mi-a zis: Petre, scoala-te, taie si mananca.
Verset ce nu a fost comentat.
Dar eu am raspuns: Nicidecum, Doamne, caci nimic spurcat sau necurat n-a intrat vreodata in gura mea.
Verset ce nu a fost comentat.
Si glasul mi-a zis a doua oara din cer: Ce a curatit Dumnezeu, sa nu numesti spurcat.
Sa nu numesti spurcat. (,,Sa nu numesti de rand”, KJV). Indemnul este cu privire la felul cum judeca Petru pe oameni, nu dobitoacele (vezi cap. 10,28).
Lucrul acesta s-a facut de trei ori; apoi toate au fost ridicate iarasi in cer.
Ridicati iarasi. O descriere ceva mai vie decat aceea din relatarea paralela din cap. 10,16.
Si iata ca indata, trei oameni trimisi din Cezarea la mine, au stat la poarta casei, in care eram.
In care eram. (,,Unde eu eram”; KJV). Dovezile textuale sunt impartite (cf. p. 10) intre exprimarea aceasta si ,,unde noi eram”, cuprinzand si pe cei sase insotitori in afirmatie.
Duhul mi-a spus sa plec cu ei, fara sa fac vreo deosebire. Acesti sase frati m-au insotit si ei, si am intrat in casa omului.
Duhul mi-a spus. (,,Duhul m-a indemnat”, KJV). Calauzit de Duhul, Petru nu ridicase nici o obiectie, cum faceau acum aceia ,,dintre cei taiati imprejur”. Acestia contestau ceea ce Duhul manase pe Petru sa faca.
Fara sa fac vreo deosebire. (,,Fara sa ma indoiesc de ceva”, KJV; Nitz). Pot fi citite dovezi textuale (cf. p. 10) pentru omiterea acestor cuvinte.
Acesti sase frati. Ei fusesera insotitorii lui in calatoria la Cezareea, si Petru ii adusese la Ierusalim, pentru ca afirmatia lor sa poata sprijini raportul sau si pentru ca ei sa poata declara bisericii ceea ce vazusera.
El ne-a istorisit cum a vazut in casa lui pe inger stand inaintea lui, si zicandu-i: Trimite la Iope, si cheama pe Simon, zis si Petru,
Verset ce nu a fost comentat.
care-ti va spune cuvinte prin care vei fi mantuit tu si toata casa ta.
Vei fi mantuit. Cuvintele nu se gaseau in relatarea vorbirii ingerului din cap. 10,4-6, dar sunt subintelese in ea. Corneliu dorea mantuirea si cand i s-a spus, ca raspuns la rugaciune sa trimita dupa cineva care-i putea vorbi, stia ca va auzi despre calea mantuirii.
Si, cum am inceput sa vorbesc, Duhul Sfant S-a pogorat peste ei ca si peste noi la inceput.
Am inceput. Duhul Sfant era gata sa lucreze asupra lui Corneliu si asupra familiei lui indata ce vreunul in cauza ar fi fost pregatit psihologic si spiritual sa aprecieze ceea ce urma sa se intample. Inceputul cuvintelor lui Petru (cap. 10,34-43) fara indoiala a adus pe ascultatorii sai la punctul acesta. Duhul e totdeauna gata sa binecuvanteze, cand oamenii sunt gata sa-L primeasca.
La inceput. Adica, la Sarbatoarea Cincizecimi. Cuvintele acestea de aparare erau rostite fata de colegi apostoli si credinciosi care se impartasisera de darul din Ziua Cincizecimii. Petru marturisea ca ceea ce traise el la Cezareea era sigur lucrarea Duhului la fel cu ceea ce traisera ucenicii de la inceput.
Si mi-am adus aminte de vorba Domnului, cum a zis: Ioan a botezat cu apa, dar voi veti fi botezati cu Duhul Sfant.
Mi-am adus aminte. Ce experienta minunata trebuie sa fi fost ca Duhul sa readuca in mintea lor cele ce-i invatase Isus Hristos! Aceasta e ceea ce Hristos fagaduise ca se va intampla (vezi Ioan 14,2-6).
Vorba Domnului. Fagaduinta speciala la care se face referire este relatata in cap. 1,5 cu privire la botezul Duhului Sfant. Cand fusese data, fagaduinta paruse ucenicilor ca se referea numai la ei. Acum Petru a vazut darul Duhului intr-o perspectiva mai cuprinzatoare, ca unul care urma sa fie acordat si celor care nu faceau parte din Israel. Intrucat botezul Duhului le fusese dat si lor, deci, ce este mai mare cuprinde in sine si ce este mai mic, era admisibil si botezul cu apa.
Displayed: 5756 bytes.
Next part
All the chapter
Next Chapter
Previous Chapter
Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online