Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Faptele Apostolilor 19:9-*
Previous part
Dar, fiindca unii ramaneau impietriti si necredinciosi, si vorbeau de rau Calea Domnului inaintea norodului, Pavel a plecat de la ei, a despartit pe ucenici de ei, si a invatat in fiecare zi pe norod in scoala unuia numit Tiran.
Unii ramaneau impietriti si necredinciosi. [Diferiti erau impietriti si nu credeau, KJV.] Sau ,,unii se impietreau si se faceau neascultatori”. Vezi cap. 14,2.
Vorbeau de rau Calea Domnului. [Vorbeau de rau calea aceea, KJV.] Adica despre crestini si crestinism. Iudeii necredinciosi s-au purtat la Efes, ca si semenii lor de la Tesalonic. Probabil si-au manifestat ura fata de Pavel, incercand sa ridice pe cei dintre neamuri impotriva lui. Oamenii din clasele de mai jos erau intotdeauna gata de scandal.
A plecat. Adica a incetat de a lua parte la serviciile publice ale sinagogii.
A despartit pe ucenici. Adica, partea crestina a adunarii din sinagoga a fost retrasa, impreuna cu oricare iudeu care ajunsese sa fie interesat de invatatura lui. Aceasta este cea dintai ocazie relatata cand un grup intreg de credinciosi crestini a rupt legatura cu sinagoga iudaica. Procesul retragerii trebuie sa fi fost accelerat in cursul perioadei razboaielor iudaice, anii 68-135 d.Hr., cand era nu numai neconfortabil, dar in unele cazuri, chiar primejdios, de a fi asociat cu iudeii (vezi Vol. V, p. 80).
A invatat. [Disputand, KJV.] Se pot cita oarecare dovezi textuale (cf. p. 10) pentru exprimarea deosebita, ,,disputand zilnic in scoala unuia Tiran, de la ora a cincea pana la a zecea.” Invatatii sunt in dezacord asupra faptului daca exprimarea aceasta trebuie considerata originara. Daca da, ea sugereaza gandul interesant ca, intrucat perioada de la ora a cincea la a zecea (cam 11
a.m. – 4 p.m.) e vremea de siesta in tarile rasaritene, Pavel va fi folosit cladirea aceasta pentru invatatura sa, in cursul ,,orelor libere”, cand scoala lui Tiran n-ar fi fost in functiune.
In fiecare zi. Cat de des invatase Pavel in sinagoga, in cursul primelor sale trei luni la Efes, nu se poate sti, desi fara indoiala a fost acolo in fiecare Sabat si poate si mai des. Acum, cel putin, a inceput un program intens de evanghelizare publica, careia ii devota cel putin o parte din fiecare zi. Presupus, el continua in acelasi timp sa-si castige existenta (vezi v. 8).
Scoala. Gr. schole. Cuvantul acesta are o istorie interesanta. Originar insemna ,,ragaz”, ,,timp liber”, apoi a fost aplicat la timpul liber ca fiind consacrat discutiei savante si studiului, apoi, ca aici, locului in care era urmat studiul. In cele din urma a devenit un termen colectiv pentru urmasii unui anumit invatator, ca ,,scoala lui Zeno”. In versetul acesta, el indica probabil o sala de conferinte care, ca proprietate particulara a detinatorului, a fost pusa la dispozitie sau inchiriata apostolului.
Unuia numit Tiran. Dovezile textuale favorizeaza (cf. p. 10) omitand cuvantul ,,unuia” care sugereaza ca Tiran s-ar putea sa fi fost o persoana bine cunoscuta. Cu privire la acest om, nimic sigur nu se cunoaste in plus. S-ar fi putut ca el sa fi fost un invatator de filosofie sau retorica, dar daca lucrurile stau astfel, el nu putea sa fi fost pagan cu totul neconvertit. O asemenea persoana nu ar fi putut permite ca sala sa de clasa sa fie folosita de un invatator al unei religii noi, care era ridiculizata in anumite cercuri (vezi cap. 17,32).
Unii, deci, isi inchipuie ca acestia erau o scoala iudaica, o Beth-Hammidrash in care ascultatorii iudaici ai lui Pavel s-ar fi putut mai usor aduna. Ascultatorii evident erau parte iudei, parte greci. Fara indoiala erau destui iudei in Efes pentru a face necesare astfel de ,,scoli” pentru educatia lor si conducatorul unei astfel de scoli foarte probabil ar fi adoptat un nume neiudeu, pe langa cel iudeu al sau. Asa ca Tiran s-ar fi putut sa fie un iudeu.
Lucrul acesta a tinut doi ani, asa ca toti cei ce locuiau in Asia, Iudei si Greci, au auzit Cuvantul Domnului.
A tinut doi ani. Cand mai tarziu el a vorbit prezbiterilor efeseni la Milet, Pavel afirma ca el sfatuise biserica din Efes, timp de ,,trei ani” (cap. 20,31). Nu exista conflict intre aceste doua afirmatii. La cei doi ani mentionati aici trebuie adaugate cele trei luni din v. 8 si timpul care s-ar fi putut sa fi precedat invatatura sa in sinagoga (vezi AA 291).
Toti cei ce locuiau in Asia. In ce priveste ,,Asia”, vezi cap. 2,9. Evident, Efesul a devenit centrul activitatilor lui Pavel si de acolo, fara indoiala, a vizitat si orasele invecinate. Din aceasta cauza s-ar fi putut ca bisericile mentionate in Apocalipsa (cap. 2,3) sa-si fi datorat existenta lui Pavel, desi probabilitatea aceasta trebuie calificata de afirmarea ca unii nu vazusera fata lui Pavel (Coloseni 2,1; cf. la Fapte 18,23). Cresterea noii comunitatii crestine de la Efes care primea membrii atat dintre iudei, cat si dintre greci, a devenit un fapt evident. Numarul darurilor pentru Artemis si vanzarea de suveniruri scazusera in chip remarcabil. Luca lasa a se intelege ca ascultatorii atrasi de Pavel erau constituiti nu numai din locuitori stabiliti la Efes, dar si din cei care vizitau orasul si care duceau vesti despre predicator si solia lui in toate colturile tinutului. Filimon din Colose se poate sa fi fost unul dintre convertitii lui Pavel, din aceasta perioada (vezi Filipeni 19).
Displayed: 5428 bytes.
Next part
All the chapter
Next Chapter
Previous Chapter
Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online