Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Faptele Apostolilor/ 19


Pe cand era Apolo in Corint, Pavel, dupa ce a trecut prin tinuturile de sus ale Asiei, a ajuns la Efes. Aici a intalnit pe cativa ucenici,

Pe cand era Apolo in Corint. Paranteza privitoare la Apolo fiind incheiata, relatarea se intoarce acum la Pavel. Apolo a gasit in Corint un centru foarte prielnic pentru lucrarea sa in Ahaia si pare sa fi facut din el sediul sau pentru vremea aceea. La acest punct de raspantie, Pavel merge spre vest (cap. 18,23), strabatand Asia Mica spre Efes.

Tinuturile de sus. [Coastele de sus, KJV.] Sau ,,tinuturile de sus” ale unei arii mai mari (vezi cap. 213,50). Acestea se gaseau mai departe in interior. Calatoria a fost probabil prin Licaonia, Galatia si Frigia pe care el le vizitase mai inainte.

A ajuns la Efeseni Vizita aceasta a fost ca implinire a fagaduintei facute de el cand parasise orasul mai inainte (cap. 18,21).

Cativa ucenici. Ei sunt numiti ,,ucenici” deoarece, ca si Apolo, ajunsesera sa cunoasca unele lucruri cu privire la Isus, pe temeiul carora ei fusesera atrasi ca sa asculte prezentarile lui Pavel care putea sa-i invete mai mult.



si le-a zis: Ati primit voi Duhul Sfant cand ati crezut? Ei i-au raspuns: Nici n-am auzit macar ca a fost dat un Duh Sfant.

Cand ati crezut. [De vreme ce ati crezut, KJV.] Sau ,,intrucat ati crezut. Adica sau cand ati crezut sau intrucat ati crezut. Pavel s-a adresat oamenilor ca unor credinciosi. Intrucat sosise de curand, el nu cunostea trecutul tuturor celor care aratau a fi printre membrii adunarii. Dar probabil Pavel si-a dat seama ca oamenilor acestora le lipseau darurile spirituale si poate pacea, bucuria si stralucirea care se dadeau pe fata la aceia adusi deplin in solia Evangheliei.

Ca este Duh sfant. [Ca ar fi un Duh Sfant, KJV.] Pozitia acestor ucenici e atat de asemanatoare cu aceea a lui Apolo, cand a sosit la Efes, incat e rational de a crede ca ei erau convertiti de predica lui. Ei trebuie, natural, sa fi cunoscut Duhul Sfant ca un nume in VT si in invatatura lui Ioan Botezatorul (Matei3,11), dar dincolo de aceasta, ei pareau sa fie in ignoranta cu privire la natura Duhului. Ei primisera botezul ca un semn de pocainta si, fara indoiala, traiau o viata cinstita, dar nu intrasera in experienta ,,neprihanirii, pacii si bucuriei” pe care le puteau avea ,,in Duhul Sfant” (Romani 14,15). Este evident ca ei erau discipoli iudei si nu descendenti dintre neamuri.



Dar cu ce botez ati fost botezati? le-a zis el. Si ei au raspuns: Cu botezul lui Ioan.

Cu ce? [Spre ce?, KJV; In ce?, Nitz.] Mai degraba ,,In ce?” (vezi cap. 2,41; 8,38). Expresia NT este ,,a boteza in” sau ,,a primi prin botez”, pentru a surprinde unirea stransa cu Domnul in care oamenii sunt adusi de actul simbolic al botezului prin scufundare. Raspunsurile oamenilor pana aici aratasera o instruire incompleta, care era mai pe jos de cea ce primeau candidatii la botez de obicei, cum si o experienta spirituala incompleta, corespunzatoare cu lipsa lor de cunostinte. Ei fara indoiala nu-si dadeau seama de propria lor lipsa si probabil se considerau pe deplin calificati de a apartine adunarii credinciosilor.

Cu botezul lui Ioan. [Spre botezul lui Ioan, KJV.] Mai degraba ,,primiti prin botezul lui Ioan”. Botezul s-ar fi putut sa fie facut de Apolo, savarsit inainte ca el sa fi avut invatatura mai deplina de la Acuila si Priscila sau de la altcineva ca el. Cu exceptia v. 4, aceasta este ultima referire din NT la Ioan Botezatorul.



Atunci Pavel a zis: Ioan a botezat cu botezul pocaintei, si spunea norodului sa creada in Cel ce venea dupa el, adica in Isus.

Botezul pocaintei. Pavel a rezumat ceea ce invatase Ioan – botezul pocaintei si credinta in Acela care urma sa vina – dar acesti ucenici efeseni nu stiau nimic cu privire la botezul Duhului si la darurile Duhului, si mai nimic cu privire la doctrinele credintei in Hristos.



Cand au auzit ei aceste vorbe, au fost botezati in Numele Domnului Isus.

Cand au auzit ei aceste vorbe. ,,Aceste vorbe” e adaugat de traducatori si probabil ar trebui sa fie omise. Ceea ce au auzit acesti convertiti, fara indoiala, n-a fost numai afirmatia ca Isus era Mesia, ci argumentele, cu texte din VT, prin care Pavel dovedea ca lucrul acesta era adevarat, aratand ca in El se implinea VT. Desi descrierea de aici este scurta, convingerea lor n-a fost in mod necesar brusca sau fara instruire deplina.

In numele. In ce priveste insemnatatea ,,numelui”, vezi cap. 3,16; 4,12. Aici e un exemplu de persoane rebotezate la primirea unui adevar vital, nou pentru ei. Dar aceasta nu constituie o justificare pentru rebotezari frecvente. Rebotezarile ar trebui sa fie rareori administrate. Curatirea de pacate care apare in viata crestinului, in umblarea lui de toate zilele, intr-o lume pacatoasa este procurata de harul iertator al lui Dumnezeu prin Hristos (1 Ioan 1,9; 2,1.2) si dovedita prin randuiala spalarii picioarelor, care simbolizeaza o spalare de pacate (Ioan 13,4-10). Cand cineva a fost botezat in Hristos, rebotezarea se cere numai daca a avut loc o apostazie precisa de la doctrinele si normele pe care le cere comuniunea cu Hristos. Exceptii de la aceasta regula generala ar fi cazuri ca acela descris aici. Botezarea in numele lui Hristos este o garantie de intrare in legamantul mantuirii si se intentioneaza sa fie o experienta permanenta si dainuitoare.



Displayed: 5464 bytes.

Next part

Next Chapter

Previous Chapter

Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online