Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Faptele Apostolilor 16:7-*
Previous part
Ajunsi langa Misia, se pregateau sa intre in Bitinia; dar Duhul lui Isus nu le-a dat voie.
Misia. Vezi Nota Aditionala de la finele capitolului.
Se pregateau. [Incercau, KJV.] Vezi cap. 9,26.
Bitinia. Bitinia, aflandu-se la nord de traseul urmat de Pavel, avea orase mari, ca de pilda Nicomedia si Niceea, si o considerabila populatie iudaica. Era natural ca Pavel si grupa lui sa doreasca sa lucreze acolo. Dar Domnul avea alte planuri cu privire la vreo lucrare pe care ei sa o fi facut la acest stadiu al calatoriei lor si, probabil, au trecut numai prin cateva sate neinsemnate.
Duhul. Dovezi textuale atesta (cf. p. 10) exprimarea ,,Duhul lui Isus”. Aceasta confirma ca Duhul se gaseste in aceeasi relatie fata de Fiul ca si fata de Tatal si se poate vorbi de El tot atat de bine ca fiind Duhul lui Dumnezeu sau al lui Hristos sau al lui Isus (cf. cele de la Romani 8,9).
Nu le-a dat voie. E cu posibil ca Petru sa fi lucrat in ,,Pont, Galatia, Capadocia, Asia si Bitinia”, deoarece convertitilor din acele regiuni le-a scris prima sa epistola (1 Petru 1,1). Un timp corespunzator pentru aceasta lucrare a fost dupa ,,prefacatoria” sa de la Antiohia (Galateni 2,11-16). De aceea, unii au sugerat posibilitatea ca, pe cand Pavel lucra in Frigia, in drumul lui spre Europa, si Barnaba, care fusese ,,prins in lantul fatarniciei” (Galateni 2,13), predica in Cipru (Fapte 15,39), Petru ar fi putut foarte bine sa fi lucrat chiar in regiunile acelea, incluzand Galatia de Nord, de la care Duhul il indepartase acum pe Pavel. In ce masura Pavel si Petru isi aplanasera neintelegerile, nu se stie. Dar acesti doi mari barbati ai lui Dumnezeu au fost poate scutiti de chinul unei alte neintelegeri, fiind feriti a se mai intalni in ,,campul misionar” si Pavel putea spune ca se ferise a cladi pe temelia altui om (Romani 15,20). Indiferent de lucrul acesta, motivul principal pentru interzicerea de a lucra in Bitinia si Asia pare sa fi fost faptul ca Evanghelia trebuia dusa in Europa, la data aceasta.
Au trecut atunci prin Misia, si s-au pogorat la Troa.
Au trecut atunci prin Misia. [Trecand pe langa Misia, KJV.] Adica au omis Misia. Misia era in general socotita ca o parte din Asia, unde li se interzisese de Duhul sa predice (vezi Nota Aditionala de la finele capitolului).
S-au pogorat. Din interiorul muntos.
Troa. In cele din urma, calatoriile lor ii adusesera la tarm si ei au pornit spre apus, peste apele Marii Egee. Orasul Alexandria Troa, numit asa in cinstea lui Alexandru cel Mare, era socotit la data aceea, o colonie romana si o cetate libera. Locul vechii cetatii Troia se afla la cateva mile spre nord de Troa. Dar Pavel, fara indoiala, nu avea interes de relatarea lui Homer a asedierii vechiului oras grec. Intrebarile care-i framantau gandurile erau cu privire la mijloacele cele mai bune de a proclama pe Hristos ca Mantuitor, pentru ca locuitorii orasului Troa sa poata gasi viata vesnica. Ganduri de felul acesta erau fara indoiala exprimate in rugaciunile lui Pavel si, ca raspuns la rugaciunile acelea, a venit viziunea relatata in v. 9. Nu e nici o mentiune cu privire la vreo lucrare misionara facuta de Pavel la Troa la data aceasta, dar Scriptura da ambele dovezi ca, ulterior, s-a infiintat acolo o biserica (vezi Fapte 20,5-12; 2 Corinteni 2,12.13; 2 Timotei 4,13).
Noaptea, Pavel a avut o vedenie: un om din Macedonia sta in picioare si i-a facut urmatoarea rugaminte: Treci in Macedonia, si ajuta-ne!
Vedenia. Gr. horama, ,,ceea ce e vazut”, deci ,,o vedenie”. Horama e folosit de 11 ori de Luca in Fapte si numai o data, in alta parte (Matei17,9). In ce priveste ,,vedenii”, vezi Fapte 2.17. Compara vedenia mai timpurie a lui Pavel, relatata in cap. 22,17-21.
Macedonia. Originar, o tara la nord de Grecia clasica. A ajuns repede la putere, sub Filip (359-336 i.Hr. ) si Alexandru cel Mare (336-323 i.Hr.). Totusi, in anul 142 i.Hr., a devenit o provincie romana si a pastrat situatia aceea pana pe vremea lui Pavel (vezi Vol. V, p. 23-28). Multe dintre orasele lui infloritoare detineau mari comunitati iudaice, care erau baze excelente pentru lucrarea crestina de evanghelizare. Unii s-au intrebat de unde stia Pavel ca omul pe care-l vazuse in viziune era un macedonean. Un raspuns apare chiar in propriile cuvinte ale omului – el se leaga de Macedonia. Un alt raspuns e ca Luca nu a dat in mod necesar un raport complet al vedeniei, ci a relatat numai punctele ei principale, omitandu-le pe acelea care sustineau doar schita pe care el o relatase.
Rugaminte. [Se ruga, KJV.] Gr. parakaleo literal ,,a chema la o parte”, de unde ,,a invita”, ,,a se adresa”, ,,a ruga”. Cuvintele dau un sens de urgenta apelului omului. Vezi Matei 5,4.
Treci. Gr.diabaino, literal ,,a trece prin”, ,,a trava”.
Ajuta. Gr. boetheo, ,,a alerga la strigatul [celor in primejdie]”, de unde ,,a sprijini”, ,,a ajuta”.
Ne. Omul vorbeste pentru toti conationalii sai din Macedonia. Dintr-un punct de vedere mai modern, apelului i se poate da chiar o si mai larga interpretare, intrucat omul sta in Europa si cheama pe Pavel sa intre cu solia Evangheliei in acest mare continent. Acesta este unul dintre momentele cruciale ale istoriei. Mare parte din viitorul Europei depinde de raspunsul lui Pavel la apel. Europa poate fi multumitoare ca apostolul curajos nu a ezitat sa raspunda la chemarea care i se facea acum. Pana aici fusese impiedicat sa-si implineasca marea dorinta de a face lucrare de evanghelizare in Asia si Bitinia (vezi v. 6,7); dar acum un intreg continent ii face semn cu mana sa vina, si el nu poate gresi in a vedea motivele care se gaseau in spatele interzicerilor de care el ascultase in chip atat de credincios.
Chemarea macedoneana, strigatul celor care nu cunosc nici un Hristos, au constrans nenumarate mii de oameni sa-si paraseasca patria si sa duca Evanghelia in tari straine, unde au lucrat sub incercari si necazuri, in singuratate si in umbra mortii. Un astfel de serviciu plin de jertfire de sine a adus taria bisericii. Cand crestinii isi astupa urechile fata de chemarea macedoneana, se furiseaza slabiciunea spirituala. Chemarea poate fi neexprimata de catre cei in nevoie, deoarece se poate ca ei sa nu-si dea seama de lipsa lor spirituala. Dar lipsa lor face un puternic apel la constiinta crestinilor si ei se vor grabi, ca si Pavel, la salvarea acelora care nu-si dau seama ca sunt pierduti.
Displayed: 6532 bytes.
Next part
All the chapter
Next Chapter
Previous Chapter
Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online