Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Faptele Apostolilor 10:7-*
Previous part
Cum a plecat ingerul, care vorbise cu el, Corneliu a chemat doua din slugile sale, si un ostas cucernic din aceia care-i slujeau in tot timpul;
Un ostas cucernic. Cuvantul ,,cucernic” lasa a se intelege ca omul acesta, ca si superiorul sau sutasul, era un inchinator al adevaratului Dumnezeu, dar nu un prozelit circumcis (vezi Vol. V, p. 62).
si, dupa ce le-a istorisit totul, i-a trimis la Iope.
Le-a istorisit totul. (,,Le-a declarat toate acestea”, KJV). Increderea pe care Corneliu o avea in cei de sub comanda sa este aratata de faptul ca el le povesteste deschis de indata despre vedenia sa. Fara indoiala, ei cunoscusera nadejdile si rugaciunile lui de mai inainte, si asa erau pregatiti sa impartaseasca cu el raspunsul fagaduit. Toate acestea aduc lumina asupra caracterului lui Corneliu, indicand ca in masura in care el fusese in stare incercase sa conduca pe aceia de sub influenta sa la adevarul care il condusese pe el personal la o viata superioara.
La Iope. Distanta de la Cezareea la Iope era de vreo 30 de mile. Iope era cetatea de unde Iona fugise cand fusese chemat sa predice neamurilor o solie care s-a dovedit ca e o sansa de viata pentru ele. Acum, din aceeasi cetate, Petru era chemat si proclamase Evanghelia la neamuri.
A doua zi, cand erau pe drum si se apropiau de cetate, Petru s-a suit sa se roage pe acoperisul casei, pe la ceasul al saselea.
Se apropiau. Evenimentele care au dus la vedenia lui Petru au fost asa fel programate in timp, incat sa duca apogeul acelei vedenii chiar in ceasul cand solii soseau. (vezi v. 17-20).
Acoperisul casei. Gr. dama, ,,cladirea”, ,,casa”, ,,A se urca pe casa”, insemna a se urca pe acoperis, care in Orient era de obicei plat. Locul acesta era un loc corespunzator pentru rugaciune si meditatie. Intr-o cetate ca Iope, in casa tabacarului era poate unicul loc potrivit pentru un asemenea scop. Pentru exemple de alte intrebuintari ale acoperisului casei, vezi 1 Samuel 9,25; Ieremia 19,13; Matei 10,27.
Ceasul al saselea. Aceasta este miezul zilei. La iudei acesta probabil nu era unul din ceasurile regulate de rugaciune, dar literatura iudaica timpurie nu spune despre el nimic, asa ca persoane deosebit de evlavioase s-ar putea sa fi practicat un asemenea obicei. Oricum, Petru este aflat la rugaciune in acest timp (vezi Fapte 3,1). Totusi alte explicatii sunt la fel plauzibile. Rugaciunea obisnuita de dimineata care in mod normal avea loc cam pe la 9 a.m., la timpul jertfei de dimineata, putea sa fi fost rugaciunea de dimineata. O alta interpretare cu putinta e sugerata de randuiala iudaica mergand inapoi cel putin pana in secolul al 3-lea d.Hr. Regula aceasta prevedea ca daca un om nu mancase pana la amiaza, el trebuia atunci ca mai intai sa inalte rugaciunea de dupa- amiaza (normal pe la ora 3 p.m.) pentru ca nu trebuia sa fie rostita imediat dupa ce mancase. Intrucat Petru era ,,foarte flamand” (,,l-a ajuns foamea”) (cap. 10,10), s-ar fi putut ca in ziua respectiva el inca sa nu fi mancat, asa ca inadins a inaltat rugaciunea sa de seara la o ora mai devreme.
Indiferent ce explicatie este adoptata pentru faptul ca Petru s-a rugat la ora aceea, e clar ca meditatia si consacrarea lui a deschis calea pentru primirea unei vedenii exact la momentul cuvenit pentru a-l pregati sa primeasca solii de la Corneliu.
L-a ajuns foamea, si a vrut sa manance. Pe cand ii pregateau mancarea, a cazut intr-o rapire sufleteasca.
L-a ajuns foamea. (,,Foarte flamand”, KJV) Pare ca Petru nu postea, deoarece intentiona sa manance. Foamea lui la amiaza l-a pregatit pentru porunca de a manca, care urma sa-i fie data in legatura cu vedenia sa (v. 13). Venind in imprejurarile acestea, porunca era deosebit de viguroasa.
A vrut sa manance. (,,Ar fi mancat”, KJV, ,,Voia sa manance”, Nitz). Literal, ,,dorea sa manance”, sau ,,a inceput sa aiba nevoie sa manance”.
O rapire sufleteasca . (,,Transa”, KJV, ,,Uimire”, Nitz) Gr. ekstasis, ,,o stare la o parte” si prin extensiune, o deplasare a mintii din imprejurimile ei normale. Cuvantul ,,extaz” e derivat de la ekstasis. Luca foloseste cuvantul acesta din nou pentru vedenia lui Pavel din Templu (cap. 22.17). Cuvantul acesta e folosit in LXX pentru a descrie somnul adanc al lui Abraam (Geneza 15,12). El reprezinta o stare in care actiunea normala a simturilor e suspendata, asa incat vedenia e vazuta numai cu mintea, ca in vis (vezi 2 Corinteni 12,3). Starea de ekstasis a lui Petru a oferit un canal pentru o descoperire a vointei divine.
A vazut cerul deschis, si un vas ca o fata de masa mare, legata cu cele patru colturi, coborandu-se si slobozindu-se in jos pe pamant.
Cerul deschis. Aratand ca vedenia si solia ei veneau de la Dumnezeu (vezi cap. 7,58).
Vas. Gr. skenos, un cuvant folosit pentru a descrie unelte de gospodarie si de alta natura, in cazul prezent, un termen general pentru un container.
O fata de masa mare. Dovezile textuale sunt impartite (cf. p. 10) in ce priveste daca pasajul acesta sa sune asa ca in KJV, sau ,,o mare fata de masa coborata de cele patru colturi”. Cuvantul redat ,,colturi” este cuvantul obisnuit pentru ,,inceput” si asa se refera la o extremitate, care in cazul unei fete de masa ar fi colturile ei. Pe cat se pare ceea ce a vazut apostolul era o fata de masa intinsa ale carei patru colturi erau lasate in jos din ceea ce s-ar fi putut numi cele patru extremitati ale cerului deschis.
(,,Spre el”, KJV) Dovezile textuale favorizeaza (cf. p. 10) omiterea acestor cuvinte.
Displayed: 5651 bytes.
Next part
All the chapter
Next Chapter
Previous Chapter
Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online