Printable ModeMarcu, 3
|
3:1 Isus a intrat din nou in sinagoga. Acolo se afla un om cu mana uscata. Isus a intrat din nou. [Omul cu mana uscata, Marcu 3,1-6 = Matei 12,9-14 = Luca 6,6-11. Comentariu major: Marcu si Luca. Vezi harta p. 218; in ce priveste minunile p. 208-213]. Acesta pare sa nu fie acelasi Sabat ca acela mentionat in capitolul 2,23. Este mentionat aici ca o alta ocazie in care carturarii si Fariseii se opuneau atitudinii lui Isus fata de Sabat. Un om cu mana uscata. Sau, ,,avand mana uscata”. Textul grec arata ca uscarea mainii se datora unui accident sau rezultatelor bolii si nu unui defect congenital. 3:2 Ei pandeau pe Isus sa vada daca-l va vindeca in ziua Sabatului, ca sa-L poata invinui. Ei pandeau. Vezi la Luca 6,7. Este clar ca Fariseii sunt intentionati aici (vezi Marcu 3,6). 3:3 Si Isus a zis omului, care avea mana uscata: Scoala-te, si stai la mijloc! Verset ce nu a fost comentat. 3:4 Apoi le-a zis: Este ingaduit in ziua Sabatului sa faci bine sau sa faci rau? Sa scapi viata cuiva sau s-o pierzi? Dar ei taceau. Viata. Gr. psuche (vezi la Matei 10,28). Ei taceau. Tacerea lor ursuza era o admitere a infrangerii. Intalnirile anterioare cu Isus ii invatasera ca nimic nu se castiga prin provocarea Lui publica, deoarece El intotdeauna izbutise sa intoarca propriile lor argumente contra lor in asa fel incat sa descopere adevarul si sa faca evident poporului ca pozitia rabinica era discutabila. 3:5 Atunci, rotindu-Si privirile cu manie peste ei, si mahnit de impietrirea inimii lor, a zis omului: Intinde-ti mana! El a intins-o, si mana i s-a facut sanatoasa. Cu manie. S-a spus adesea ca singura manie fara de pacat este mania contra pacatului. Dumnezeu uraste pacatul, dar iubeste pe pacatos. Muritori supusi greselii fac prea adesea greseala de a-l uri pe pacatos si a iubi pacatul. Mania contra raului, ca rau, fara de dorinta sau intentie rea fata de altii, poate fi considerata cu siguranta o trasatura laudabila a caracterului. Mahnit. Numai Marcu relateaza sentimentele personale ale lui Isus. El era ,,mahnit” din cauza ca conducatorii iudei se foloseau de inaltele lor functii si pozitii pentru a denatura caracterul si cererile lui Dumnezeu. Fara indoiala El era ,,mahnit” si datorita rezultatelor pe care aceasta urmau sa le aiba asupra acestor conducatori personal si asupra acelor care urmau ideile lor inselatoare. Textul grec lasa sa se inteleaga ca reactia initiala de manie a lui Isus a fost numai momentana, dar preocuparea Sa pentru acesti copii ignoranti, instrainati de Parintele lor ceresc si interpretand gresit iubirea Lui, a continuat pentru ei. 3:6 Fariseii au iesit afara, si s-au sfatuit indata cu Irodianii cum sa-L piarda. Indata. S-ar putea poate deduce din aceasta ca Fariseii s-au retras din sinagoga imediat, chiar inainte de incheierea serviciului. Irodianii. Irodianii erau un partid politic care favoriza casa lui Irod (vezi p. 54). In mod normal. Fariseii il urau pe Irod si tot ce reprezenta el (vezi p. 41). Faptul ca ei cautau acum ajutorul dusmanilor lor declarati este o dovada ca nu mai erau in stare sa gaseasca mijloace de a-L aduce la tacere pe Isus (vezi la Matei 22,16). Poate ca Fariseii nadajduiau ca Irod urma sa fie dispus sa-L puna la inchisoare pe Isus asa cum facuse cu Ioan Botezatorul cu cateva luni mai inainte (vezi la Matei 4,12; Luca 3,20). Unii au sugerat ca acest incident se poate sa fi avut loc in cetatea Sepforis, capitala lui Irod, la vreo patru mile spre nord de Nazaret. 3:7 Isus S-a dus cu ucenicii Sai la mare. Dupa El a mers o mare multime de oameni din Galileia; si o mare multime de oameni din Iudea, S-a dus. [,,S-a retras, KJV]. [Popularitatea lui Isus, Marcu 3,7-12 = Matei 12: 15-21. Comentariu major: Marcu]. Evanghelia dupa Marcu noteaza de repetate ori ca Isus se muta dintr-un loc in altul pentru a scapa de popularitatea sau de opozitia inoportuna (vezi cap. 1,45; 7,24; etc.). Retragerea Lui de aici era evident determinata de dorinta de a evita un nou conflict cu autoritatile religioase si, poate, si cu cele politice. In acord cu aceasta, Marcu intrerupe seria incidentelor conflictuale pentru a comenta despre popularitatea in crestere a lui Isus care era insotita proportional de ura si opozitia in crestere a conducatorilor iudei (vezi Matei 12,15). La mare. S-ar parea ca incidentul vindecarii omului cu mana uscata a avut loc intr-o cetate de interior a Galileii, poate Sepforis (vezi la v. 6). Relatarile foarte strans paralele ale scriitorilor sinoptici lasa sa se inteleaga, mai departe, ca atunci cand Isus a parasit interiorul Galileii S-a dus la ,,marea” Galileii, poate in vecinatatea Campiei Ghenezaret, la sud de Capernaum. Fara indoiala, El a gasit o parte de tarm relativ retras, departe de orase (vezi la Luca 5,1). O mare multime. Vezi la Matei 5,1. Toti cei trei scriitori sinoptici mentioneaza marile multimi care-L urmau acum pe Isus. Situatia aceasta facea aparenta nevoia unei organizari efective si a unui numar mai mare de martori care sa-si devoteze intregul timp satisfacerii cererilor adresate lui Isus de multimile de oameni. Doi din cei trei scriitori ai Evangheliei atrag atentia in mod semnificativ la ,,marea multime” care-L urma pe Isus si se tinea de El, imediat inainte de numirea celor doisprezece si de Predica de pe munte (vezi la Matei 5,1; Luca 6,17). 3:8 din Ierusalim, din Idumea, de dincolo de Iordan, si dimprejurul Tirului si Sidonului, cand a auzit tot ce facea, a venit la El. Idumea. Adica, tara Edom. Cuvantul ,,Idumea” apare numai aici in NT. Iosif (Antichitati, XIII 9.1 [257,258]) spune ca Idumea a fost cucerita de Ioan Hircanul cu vreo suta de ani inainte de Hristos si populatia ei a fost constransa sa accepte cel putin nominal ritualurile si practicile religiei iudaice (vezi p. 33). Tirului si Sidonului. Vezi vol. I, p. 128; vol. II, p. 67,68; vezi la Geneza 10,15. Numai Samaria lipseste in chip remarcabil din enumerarea facuta aici diferitelor districte din Palestina si vecinatatea ei. 3:9 Isus a poruncit ucenicilor sa-I tina la indemana o corabioara, ca sa nu fie imbulzit de norod. La indemana. [,,Sa-L astepte”, KJV]. Sau, ,,pregatita pentru El”, adica, la dispozitia Sa oricand ar avea nevoie de ea. O corabioara. Sau ,,o barca”. Amanuntul acesta al naratiunii Evangheliei este notat numai de Marcu. Se pare ca in restul lunilor lucrarii galileene corabioara pentru care Hristos a facut acum aranjamente a fost totdeauna la indemana cand era nevoie de ea (vezi cap. 4,35.36; 6,32; 8,10.13). Poate ca barca apartinea lui Petru (vezi Luca 5,3). Norod. [,,Multime”, KJV]. Pentru a treia oara in tot atatea versete Marcu noteaza multimile care urmau pe Isus oriunde se ducea (vezi v. 7,8). 3:10 Caci El vindeca pe multi si de aceea toti cei ce aveau boli, se inghesuiau spre El ca sa se atinga de El. Boli. [,,Plagi”, KJV; ,,Betesuguri”, G. Gal.]. Literal, ,,biciuiri” sau ,,oprimari”. Poate aceste ,,plagi” erau comparabile cu epidemiile noastre sau alte boli serioase. Se inghesuiau. Oamenii nu erau ostili, ci zoriti, ca fiecaruia sa i se dea ajutor in nevoia lui proprie. Sa se atinga de El. Evident cei care erau bolnavi sau stapaniti de demoni simteau ca este ceva magic in actul acesta (vezi la cap. 5,23.28) 3:11 Duhurile necurate, cand Il vedeau, cadeau la pamant inaintea Lui, si strigau: Tu esti Fiul lui Dumnezeu. Duhurile necurate. Vezi la cap. 1,23. Vedeau. In textul grec, seria de verbe, ,,vedeau”, ,,cadeau”, ,,strigau”, indicau toate actiune continua sau des repetata. Cadeau la pamant. Unii sugereaza posibilitatea ca demonii prin aceasta doreau sa dea impresia ca recunosteau pe Isus drept conducator al lor, lasand astfel sa se inteleaga ca El era aliat cu ei. Daca lucrurile stateau astfel, refuzarea marturiei lor de catre Hristos devine cu atat mai semnificativa. Fiul lui Dumnezeu. Vezi nota aditionala la Ioan 1; vezi la Luca 1,35; Ioan 1,1-3. 3:12 Dar El le poruncea indata cu tot dinadinsul sa nu-L faca cunoscut. Cu tot dinadinsul. [,,Aspru”, KJV]. Adica, ,,cu putere”, ,,intens”, sau ,,strict”. Sa. [,,Ca sa”, KJV]. Adica, ,,pentru ca”. Nu-L faca cunoscut. La punctul acesta din naratiune Matei relateaza in plus un citat din VT profetizand lucrarea lui Isus in slujba nevoilor oamenilor (vezi la Matei 12,20). 3:13 In urma, Isus S-a suit pe munte; a chemat la El pe cine a vrut, si ei au venit la El. Pe munte. [,,Pe un munte”, KJV]. [Numirea celor doisprezece, Marcu 3,13-19 = Luca 6,12- 16. Comentariu major: Marcu. Vezi harta p. 218; diagrama p. 231.] Evident ca in regiunea muntoasa la apus de Lacul Galileii (vezi la cap. 1,45). Lasand pe ucenicii Sai sa petreaca noaptea la picioarele muntelui (vezi DA 292), Isus Insusi a petrecut toata noaptea in rugaciune in vreun loc retras, mai sus de ei (Luca 6,12). Acum era probabil tarziu in vara anului 29 d.Hr. (vezi la Matei 5,1). Adesea Isus devota o noapte intreaga rugaciunii (vezi DA 419). De obicei, asemenea cazuri mentionate de diferiti scriitori ai Evangheliei precedau puncte de hotarare sau de criza in viata sau lucrarea Mantuitorului (vezi la cap. 1,35). El Si-a luat timp pentru meditatie si rugaciune la inceputul lucrarii Sale (vezi la Matei 4,1). La fel, rugaciunea a marcat inceputul lucrarii Sale galileene si a precedat prima Lui calatorie prin targurile si satele Galileii (vezi la Marcu 1,35). Noaptea petrecuta acum in rugaciune a precedat alegerea celor doisprezece, Predica de pe munte si inceputul celei de-a doua calatorii in Galileea. Rugaciunea este din nou mentionata specific in legatura cu marea criza din Galileea (vezi Matei 14,22.23; cf. Ioan 5,15.66). Acelasi lucru a fost si cu prilejul schimbarii la fata cand Isus le-a prezentat la trei din ucenicii Sai suferintele si moartea Sa (Luca 9,28-31). Intreaga noapte de dupa intrarea triumfala El a devotat-o rugaciunii (vezi DA 581). Rugaciunea cea mai lunga relatata a lui Isus a precedat intrarea Sa in Gradina Ghetsemani (vezi Ioan 17). Si numai la cateva ore inainte de crucificare Isus a inaltat rugaciunea Sa cea mai plina de ravna si agonizanta in gradina (vezi Matei 26,36-44). A chemat la El. Pare ca era o grupa mai mare de urmasi din care au fost alesi cei doisprezece. Nici unul din cei doisprezece nu a fost ales din cauza perfectiunii fie de caracter fie de capacitate. Hristos a ales oameni care erau dispusi si capabili sa invete, al caror caracter putea sa fie transformat. Toti aveau defecte de caracter cand au fost chemati, dar acestea au fost inlaturate prin harul Sau (cu exceptia cazului lui Iuda) si in locul lor Isus a rasadit semintele scumpe ale caracterului divin care au germinat, au crescut pana la maturitate si mai tarziu au produs roada caracterului crestin (Galateni 5,22.23). Hristos ii ia pe oameni asa cum sunt si, daca sunt dispusi si supusi, El ii transforma in ceea ce vrea El ca ei sa fie. El asaza barbati si femei in locuri de raspundere nu pentru ca ii considera pe deplin pregatiti pentru cerintele pe care aceste pozitii le au fata de ei, ci pentru ca, citindu-le inima, El descopera capacitati latente care, sub conducerea divina, pot fi incurajate si dezvoltate spre slava Sa si spre propasirea imparatiei Sale. Pe cine a vrut. Chemarea n-a fost intemeiata atat de mult pe dorinta lor, cat pe a Lui. Mai tarziu El a amintit celor doisprezece: ,,Nu voi M-ati ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi” (Ioan 15,16). Ei au venit la El. Cand El i-a invitat sa vina la El, la intaia lucire a zorilor (vezi DA 292; MB 4), undeva pe creasta muntilor avand vedere spre apele pasnice ale Galileii. 3:14 A randuit dintre ei doisprezece, ca sa-i aiba cu Sine, si sa-i trimita sa propovaduiasca. A randuit. [,,A hirotonit”,KJV]. Gr. poieo, ,,a face”, adica ,,a randui”. Desi este adevarat ca Isus a ,,hirotonit” faptic pe cei doisprezece cu ocazia aceasta (vezi DA 296), intelesul acesta nu este implicit in cuvantul poieo. Doisprezece. Dovezi textuale importante pot fi citate (cf. p. 146) pentru adaugarea din Luca 6,13 ,, pe care i-a numit apostoli”. Nu este dat un motiv specific pentru a explica de ce au fost alesi doisprezece – nici mai multi nici mai putini. Cineva se gandeste imediat la cei doisprezece fii ai lui Iacov, fondatorii celor douasprezece semintii ale lui Israel. Cinci din barbatii invitati acum fusesera ucenicii lui Isus chiar de la inceputul lucrarii Lui cu vreo doi ani mai inainte; acestia erau Ioan, Andrei, Petru, Filip si Natanael sau Bartolomeu (vezi Ioan 1,40-49). Primii trei din acest grup, impreuna cu fratele lui Ioan, Iacov, acceptasera chemarea la mare cu cateva luni mai inainte de data aceasta (vezi la Luca 5,11). Mai de curand, Matei fusese adaugat la grup. Numirea si hirotonirea celor doisprezece a fost un eveniment de insemnatate majora in misiunea lui Isus. Ioan Botezatorul proclamase asezarea iminenta a ,,imparatiei cerurilor” (Matei 3,2) si Isus repetase solia aceasta in timpul primei parti a lucrarii Sale (vezi Matei 4,17), indeosebi in decursul primei calatorii galileene, de curand incheiata (MB 2,3). Imparatia pe care Hristos venise sa o intemeieze la prima Lui venire era imparatia harului divin (vezi la Matei 3,2; 5,2), al carei Imparat era El. Supusii Sai erau aceia care Il primeau si credeau in numele Lui (vezi Ioan 1,12). Inimile lor erau domeniul Lui (vezi la Luca 17,21). Numirea celor doisprezece poate fi privita pe buna dreptate ca inaugurarea formala a imparatiei harului pe care Hristos venise sa o infiinteze. Predica de pe munte care a urmat imediat poate fi privita atat ca momentul inaugural al lui Hristos ca Imparat al imparatiei harului, cat si ca o constitutie a noii imparatii. La scurt timp dupa tinerea acestei predici Hristos, impreuna cu cei doisprezece, a plecat in a doua calatorie galileana, in care, prin invatatura si exemplu a demonstrat natura imparatiei si valoarea ei pentru om. Sunt date patru liste ale celor doisprezece, cate una de Matei (cap. 10,2-4) si Marcu si doua de Luca, una in Evanghelie (cap. 6,14-14) si una in Fapte (1,13). Acesta sunt date alaturat CEI DOISPREZECE APOSTOLI Metoda cea mai naturala de a-i grupa pe cei doisprezece este de a-i imparti in grupe de cate doi. Cand Isus i-a trimis in a treia calatorie galileana, i-a trimis doi cate doi (vezi Marcu 6,7), frate cu frate, prieten cu prieten (DA 350). Lista lui Matei este probabil intemeiata pe gruparea aceasta, deoarece dupa numirea celor doua perechi de frati, Petru si Andrei, si Iacov si Ioan, el inscrie restul celor doisprezece in grupe de cate doi, fiecare din cei doi fiind legati prin cuvantul ,,si”, in felul acesta Filip este legat cu Bartolomeu (vezi Ioan 1,45), Toma cu Matei, Iacov (fiul lui Alfeu) cu Tadeu si Simon (Cananitul) cu Iuda Iscarioteanul. In plus lista lui Matei este data in legatura cu trimiterea celor doisprezece. O alta grupare naturala apare cand fiecare din cele patru liste este impartita in trei grupe de cate patru fiecare. Desi ordinea celor doisprezece variaza usor de la lista la lista, totusi cei patru membri ai fiecarei grupe de felul acesta sunt constanti in cele patru liste (cu exceptia grupei a patru din Fapte 1,13, unde Iuda Iscarioteanul lipseste). Din punct de vedere omenesc cei doisprezece barbati numiti si hirotoniti cu ocazia aceasta erau saraci si necultivati, o grupa de galileeni provinciali simpli. Dispretul cu care conducatorii iudei priveau la urmasii lui Isus in general, L-a determinat, probabil cateva saptamani dupa aceasta, sa spuna parabola cu aluatul (vezi Matei 13,33; COL 95). Aluatul harului transformator al lui Dumnezeu isi incepuse deja lucrarea in inima celor doisprezece oameni nepromitatori, obisnuiti si cand acestia au iesit din perioada uceniciei lor nu mai erau neciopliti, necultivati sau neinvatati (vezi Luca 5,11). Trei din ei au devenit scriitori capabili. Ioan era un cercetator profund. Pe cat se stie, nici unul dintre cei doisprezece nu absolvise vreo scoala rabinica, si pe cat se pare nici unul nu era membru al aristocratiei iudaice. Dar ca rezultat ei au fost lipsiti de prejudecatile inveterate care aproape intotdeauna ii faceau pe carturari si pe Farisei sa nu vada cerintele lui Isus. Sa-i aiba cu Sine. [,,Sa fie cu El”, KJV]. Adica, sa fie ucenicii Sai sau invatacei in scoala Lui si sa-L ajute in lucrarea Lui. Reiese din v. 13 ca erau alti ,,ucenici” pe care, cel putin cu ocazia aceasta, nu i-a numit si nu i-a hirotonit ca ,,apostoli” (vezi la vers 13). Ca ,,ucenici” oamenii veneau la Hristos ca sa invete de la El; El i-a trimis ca ,,apostoli” sa invete pe altii. Cuvantul ,,apostol” este derivat din gr. apostolos, care vine de la doua cuvinte apo ,,de la” si stello ,,a trimite”. Un ,,apostol” este deci, literal, ,,un trimis” (vezi la Matei 10,2). De semnarea ,,apostoli” i-a distins de aici inainte pe cei doisprezece ,,ucenici” in general, nu ca cei doisprezece au incetat de a fi ucenici, dar ei au devenit, de asemenea, apostoli. Intr-un sens oarecum mai larg, Pavel se referea adesea la sine ca ,,apostol” (1 Corinteni 4,9; Galateni 1,1; etc.; cf. Evrei 3,1). Se pare ca Pavel isi intemeia pretentia lui la apostolie, insa, pe faptul ca Hristos i se aratase (vezi la 1 Corinteni 15,8) si il instruise (vezi Galateni 1,11.12). Cu toate acestea el vorbea despre sine atat ca ,,cel mai mic dintre apostoli” (1 Corinteni 15,9) si iarasi ca nefiind ,,cu nimic mai prejos decat apostolii acestia nespusi de alesi” (2 Corinteni 11,5). In alta parte el impaca aceste doua idei aparent exclusive (vezi 2 Corinteni 12,11). Intr-un sens si mai larg, barbati ca Barnaba, Timotei si Sila erau si ei numiti apostoli (vezi Fapte 14,14; 1 Tesaloniceni 1,1; 2,6). Este posibil ca termenul era aplicat si la orice delegat sau sol trimis de o biserica crestina ca reprezentant al ei (2 Corinteni 8,23; Filipeni 2,25). Sa propovaduiasca. Aici si in versetul 15 cele doua aspecte majore ale lucrarii personale ale lui Hristos sunt date si ca obiective ale lucrarii celor doisprezece: predicarea, pentru vindecarea sufletului; si vindecare, pentru tamaduirea trupului. Isus Insusi devota mai mult timp lucrarii in folosul nevoilor fizice ale omenirii decat predicarii si cei doisprezece fara indoiala au urmat pilda Lui. 3:15 Le-a dat si putere sa vindece bolile si sa scoata dracii. Putere. Gr. exousia, ,,autoritate” (vezi la Luca 1,35). Sa scoata draci. Sa fie in stare sa elibereze pe oameni de posesiunea demonica, considerata in general ca incurabila, lasa sa se inteleaga putere asupra suferintelor mai mici. Vezi nota aditionala de la cap. 1. 3:16 Iata cei doisprezece, pe care i-a randuit: Simon, caruia i-a pus numele Petru; Petru. Petru apare cel dintai in toate cele patru liste din NT ale celor doisprezece (vezi p. 593). El a luat adesea asupra lui rolul de purtator de cuvant pentru intregul grup (Matei 14,28; 16,16; 17,24; 26,35; etc.). La scurt timp dupa botezul lui Isus, Andrei a adus pe fratele sau Petru la Isus, primul convertit crestin rezultand din ceea ce ar putea sa fie numite eforturi laice (vezi Ioan 1,40-42). Petru, la data aceea, raspunsese la invitatia de a recunoaste pe Isus ca Mesia si se unise intermitent cu Domnul in lucrarea Lui. La aproape doi ani mai tarziu, probabil tarziu primavara sau devreme in vara anului 29 d.Hr. (vezi la Matei 4,12), Hristos l-a chemat de pozitia de ucenic permanent, impreuna cu fratele lui Andrei si partenerii lui de afaceri Iacov si Ioan (vezi Luca 5,1-11; vezi la v. 7). Poate Petru, prin consimtamant comun, activa ca administrator al intreprinderii de pescuit pe care o conducea in asociere cu ceilalti. In orice caz ardoarea, ravna, sarguinta, curajul, loialitatea, vigoarea si capacitatea de organizare fara indoiala l-au marcat pentru conducere intre ucenici chiar de la inceput. Petru era mai ales un om de actiune; dispozitia lui entuziasta era trasatura lui cea mai puternica de caracter. El era un om de extreme pronuntate si personalitatea lui puternica era sursa unor distinse virtuti si serioase defecte. In el existau, unele langa altele, trasaturi de caracter diverse si contradictorii. El pare sa fi fost totdeauna plin de ravna, inflacarat, generos, infipt, indraznet si curajos, dar prea adesea impulsiv, inconsecvent, instabil, pripit, nesigur, falos, increzut peste masura si chiar nesabuit. Intr-un moment de criza putea sa fie slab, las si gata sa se clatine; si nimeni nu putea spune mai dinainte care latura a caracterului si a personalitatii sale ar fi dominat intr-un anumit moment. Petru era nascut in Betsaida Iulia (vezi Ioan 1,44), pe tarmul de nord-est al Lacului Galileea, fata-n fata cu Capernaumul, cetate in care se pare ca s-a mutat mai tarziu (vezi la Marcu 1,29). Petru si partenerii sai de pescuit Andrei, Iacov si Ioan par toti sa fi fost ucenici ai lui Ioan Botezatorul (vezi Ioan 1,35-42; DA 138). 3:17 Iacov, fiul lui Zebedei, si Ioan, fratele lui Iacov, carora le-a pus numele Boanerghes, care, talmacit, inseamna: Fiii tunetului; Iacov. Gr. Iakobos de la ebr. Ya’aqob, numele patriarhului Iacov (vezi la Geneza 25,26.27). Iacov este de obicei mentionat inainte de fratele sau Ioan, cand cei doi sunt amintiti impreuna, indicand ca Ioan era cel mai tanar dintre cei doi (cf. DA 292). Iacov a fost fara indoiala cel dintai dintre cei doisprezece care a suferit moartea de martir, aproximativ in anul 44 d.Hr. (vezi la Fapte 12,1.2), in timp ce fratele sau Ioan a fost ultimul care a murit din cei doisprezece, aproximativ in anul 96 d.Hr. Faptul ca Iacov a fost socotit destul de important ca sa fie ales de Irod Agripa pentru martiraj timpuriu lasa sa se inteleaga ca el era unul din conducatorii de seama ai bisericii din Ierusalim. Raportul NT prezinta pe Iacov la inceput ca un om oarecum egoist, ambitios si curajos (Marcu 10,35-41), dar mai tarziu ca un conducator linistit si capabil. Multi au identifica pe mama lui Iacov si a lui Ioan si sotia lui Zebedei ca fiind Salomea (cf. Marcu 15,40; Matei 27,56). Mai este o posibilitate, desi cam slaba, ca Salomea sa fie identificata ca sora Mariei, mama lui Isus, daca in Ioan 19,25 sunt mentionate patru femei si nu trei (vezi Ioan 19,25). Ioan. Ioan era pe cat se pare un om cu un discernamant spiritual profund, care s-a dezvoltat pe masura ce-L vedea in Isus pe Cel care era cu totul atragator. Ioan nu numai ca iubea pe Domnul sau; el era ,,celalalt ucenic, pe care-l iubea Isus” (vezi Ioan 20,2; 21,7.20). Mandru din fire, plin de afirmare de sine ahtiat dupa onoare, impetuos, ranchiunos cand era lezat si insetat de razbunare (vezi Marcu 10,35-41; AA 540-541). Ioan s-a consacrat mai complet decat oricare altii puterii transformatoare a vietii desavarsite a lui Isus si a ajuns sa reflecte chipul Mantuitorului mai deplin decat au facut colegii sai ucenici. Asa cum Iacov a fost cel dintai din cei doisprezece care si-a dat viata ca martir pentru Evanghelie, tot asa Ioan a fost cel din urma care a murit. Nu fara motiv i-a numit Isus pe Iacov si Ioan ,,fii tunetului” (Marcu 3,17; vezi la Luca 9,54). In acord cu traditia crestina timpurie Ioan a servit ca pastor al bisericii din Efes si ca supraveghetor al bisericilor din toata provincia romana a Asiei in decursul ultimilor ani ai vietii sale. Boanerghes. Probabil o transliterare a unei expresii aramaice, insemnand ,,fii ai zgomotului” sau ,,fii ai maniei” – tradusa liber ,,fii ai tunetului”. Temperamentul vehement, firea inflacarata a lui Iacov si a lui Ioan era o ocazie manifestata public (vezi Luca 9,49.52-56). 3:18 Andrei; Filip; Bartolomeu; Matei; Toma; Iacov, fiul lui Alfeu; Tadeu; Simon Canaanitul, Andrei. Gr. Andreas, insemnand ,,barbatesc”, un nume grec derivand de la aner ,,barbat”. Desi unul din cei mai timpurii urmasi ai lui Isus (vezi Ioan 1,35-49), Andrei nu a devenit unul din cercul intern (DA 292) si este rareori mentionat in naratiunea Evangheliei. Cea mai mare parte din ceea ce cunoastem despre el provine de la Ioan (vezi cap. 1,40.41.44; 6,8; 12,22). Matei si Luca pun pe Andrei ca al doilea din cei doisprezece ucenici probabil pentru a-l asocia cu fratele sau Petru. Cu privire la antecedentele familiei lui Andrei vezi la Marcu 3,16. Andrei pare sa fi fost un lucrator sarguincios, desi poate nu atat de daruit cu calitati de conducator ca fratele sau. In acord cu traditia el a fost martirizat in Grecia pe o cruce in forma literei x – ca rezultat al acestui fapt, o cruce facuta in felul acesta este cunoscuta indeobste sub numele de crucea Sf. Andrei. Filipeni Gr. Philippos, “iubitor de cai”, ca si ,,Andrei”, un nume autentic grec. Filip era nascut in Betsaida Iulia (vezi Ioan 1,44), aproape de capatul de nord al Lacului Galileea. Cea mai mare parte din ceea ce stim despre Filip, inainte de inaltarea la cer a lui Hristos, ne provine prin relatarea Evangheliei lui Ioan (vezi cap. 1,43-48; 6,5-7; 12,21.22; 14,8.9). El a fost cel dintai caruia Isus i-a zis: ,,Vino dupa Mine” (Ioan 1,43). Este caracterizat ca un sincer cautator dupa adevar, dar aparent mai incet decat unii dintre ceilalti in a-L recunoaste pe Isus ca Mesia si in a aprecia insemnatatea misiunii Lui pe pamant (vezi Ioan 6,7; 14,8.9). El pare uneori ca a fost nesigur cu privire la calea de actiune (vezi Ioan 12,21.22). Totusi era zelos si, dupa ce L-a gasit pe Mesia, de indata a inceput sa aduca pe altii la El (vezi Ioan 1,45). Bartolomeu. Literal ,,fiul lui Talami”, (cf. Numeri 13,22; 2 Samuel 3,3; 13,37). Natanael era probabil numele lui personal. Evangheliile sinoptice nu fac nici o mentiune despre Natanael si Evanghelia dupa Ioan nu spune nimic de Bartolomeu. Ioan pomeneste de Natanael, impreuna cu altii din cei doisprezece, intr-un cadru in care se pare ca numai cei doisprezece ucenici erau de fata (vezi cap. 21,2). In felul acesta nu exista motiv temeinic pentru a pune la indoiala faptul ca cele doua nume Bartolomeu si Natanael se refera la aceeasi persoana. Filip a recomandat pe prietenul sau Natanael lui Isus (vezi Ioan 1,45); se pare ca cei doi barbati erau prieteni apropiati (cf. DA 293). Matei. Marcu si Luca se refera la Matei cu numele de Levi (vezi la Marcu 2,14). Pare improbabil ca Alfeu tatal lui Matei ar trebui identificat cu Alfeu care era tatal lui Iacov. Cei doi ucenici nu sunt asociati niciodata laolalta in Evanghelii ca si cum ar fi fost frati, asa cum sunt Petru si Andrei, Iacov si Ioan. Matei s-a dovedit a fi un lucrator capabil. Dupa traditie el si-a dezvoltat puterile, dupa inviere, in cea mai mare parte a lucrarii printre concetatenii sai si se poate sa fi lucrat in Etiopia sau in tinutul Marii Negre. Toma. Numit si Geamanul [,,Didymus”] (vezi Ioan 11,16; 20,24; 21,2). Ambele nume inseamna ,,geaman”. Traditia spune ca numele dat lui era Iuda (un nume ebraic obisnuit). Tot ce se stie despre Toma este relatat in Evanghelia dupa Ioan (vezi cap. 11,16; 14,5; 20;24-29; 21,2). Desi s-a dovedit a fi indoielnic si egoist uneori (vezi Ioan 20,24.25), totusi in alte ocazii a fost brav si loial (vezi (cap. 11,16). Se spune ca a lucrat in Partia si Persia. O traditie mai putin sigura spune ca Toma a fost in India si China. In India de sud exista o grupa de crestini indigeni care au fost cunoscuti de secole ca si crestini ai lui Toma. Ei au in posesia lor o versiune a naratiunii Evangheliei despre care se spune ca le-a fost transmisa de apostolul Toma. Ei pretind ca Toma a suferit martiraj pe o inaltime cunoscuta ca muntele Sf. Toma, in apropiere de Madras. A mai fost un misionar iudeu cu numele de Toma care a lucrat in China si al carui chip a fost pastrat in piatra impreuna cu o inscriptie care, tradusa liber, zice: ,,Toma a venit si a lucrat cu toata inima si cu mult zel. Daca tot binele pe care l-a facut ar trebui sa fie relatat, cineva ar trebui sa-si moaie condeiul in Lacul Tunting [un lac mare din China] pana ce lacul va seca [pentru a avea apa indestulatoare pentru a face cantitatea necesara de cerneala].” Acest tablou interesant al lui Toma are trasaturi distinctive iudaice, dar probabil nu este acela al apostolului Toma. Iacov. Deosebit de Iacov fiul lui Zebedei, Iacov fiul lui Alfeu. Pare sa existe suficiente motive pentru a crede ca el este Iacov cel mentionat in Matei 27,56; Marcu 15,40: 16,1; Luca 24,10. Expresia ,,Iacov cel mai mic” sau literal ,,Iacov cel mic” (Marcu 15,40), probabil se refera la el ca atare in sensul de ,,Iacov cel mai tanar” (vezi la Psalmii 115,13), sau poate expresia a fost folosita pentru ca era de statura scunda. Unii au incercat sa-l identifice pe Iacov fiul lui Alfeu cu Iacov fratele Domnului (vezi Matei 13,55), dar sugestia aceasta este atat de improbabila incat este aproape nedemna de luat in seama. Iacov ucenicul era un urmas al lui Hristos cel putin de pe vremea cand au fost numiti cei doisprezece, cam prin vara anului 29 d.Hr. Dar chiar tarziu, cu sase luni inainte de crucificare fratii lui Isus se spune ca nu credeau in El (vezi Ioan 7,5). Insusi cadrul din Matei 13,55 si Marcu 6,3 lasa sa se inteleaga ca incidentul amintit acolo a avut loc cam pe timpul celei de a treia calatorii galileene, cu siguranta dupa alegerea celor doisprezece. Vezi la Fapte 12,17. Tadeu. Identificat de Matei (vezi cap. 10,3) ca Tadeu. O traditie veche, contra careia nu a fost oferita nici-o dovada, face pe Tadeu egal cu Iuda fiul lui Iacov (vezi Luca 6,16; Fapte 1,13). Este destul de clar din alte exemple ca acest Iuda nu era fratele, ci fiul unui om numit Iacov, desi textul grec din Luca 16,16 zice simplu: ,,Iuda al lui Iacov”. Este aproape sigur ca acest Iacov, tatal lui Tadeu sau Iuda, nu trebuie sa fie identificat cu nici un alt Iacov al NT deoarece numele acesta era foarte obisnuit (vezi la Marcu 3,17). Acolo unde Ioan (vezi cap. 14,22) se refera la acest Iuda, il distinge clar de Iuda Iscarioteanul. Tadeu nu apare ca o persoana proeminenta in rapoartele NT asa cum se intampla cu cei mai multi din ceilalti apostoli. Simon. Numit ,,Cananitul” pentru a-l deosebi de Simon Petru. Cu privire la intelesul si derivarea numelui lui Simon vezi la v. 16. Denumirea ,,Cananitul” nu marcheaza in mod necesar pe Simon ca descendent din una din natiunile cananite care populasera tara Palestinei inainte de venirea evreilor (vezi la Geneza 10,6). Multe alte manuscrise vechi se refera la el numindu-l ,,Cananeanul” care inseamna fie un locuitor al cetatii Cana sau, mai probabil, un membru al unui partid patriotic iudaic cunoscut ca Zeloti (vezi Luca 6,15; p. 54; cf. DA 296). 3:19 si Iuda Iscarioteanul, care L-a si vandut. Iuda Iscarioteanul. Numele NT de Iuda este echivalent cu Iudah din VT (vezi Gen 29,35; Matei 1,2). Multe explicatii au fost date numelui Iscarioteanul, dintre care cea mai probabila este aceea ca deriva de la ebraicul ish Queryyoth, insemnand ,,om din Cheriot”, un sat din Iudea de sud aproape de Idumea (vezi Iosua 15,25; vezi la Marcu 3,8). Daca identificarea aceasta a numelui Iscarioteanul este corecta, Iuda era probabil singurul din cei doisprezece care nu era nascut in Galileea. El era fiul unui om cu numele Simon (vezi la Ioan 6,71). Isus nu-l invitase pe Iuda sa se ataseze grupului ucenicilor din care El ii alesese pe cei doisprezece (vezi la Marcu 3,13), dar Iuda s-a varat cu sila intre ei si a cerut un loc. Iuda credea fara indoiala ca Isus este Mesia – ca si ceilalti ucenici, in termenii conceptiei populare iudaice cu privire la un eliberator politic de sub jugul Romei –si dorea sa fie membru al cercului launtric al ucenicilor pentru a-si asigura o pozitie superioara in ,,imparatia” care urma sa se aseze in curand. Poate ca s-a oferit de buna voie pentru functia de trezorier, nadajduind sa fie numit in slujba aceea in noua imparatie. Totusi, Isus Si-a dat seama chiar de la inceput ca Iuda era lipsit de acele trasaturi fundamentale care sa-l califice sa devina un apostol al imparatiei care urma sa fie intemeiata. In ciuda raului latent din inima lui Iuda, el era in multe privinte mai promitator decat altii pe care ii chemase Isus. Cand a fost admis ca membru in grupul celor doisprezece, Iuda nu era lipsit de nadejde. Cultivarea si dezvoltarea anumitor trasaturi bune de caracter, impreuna cu eliminarea trasaturilor rele, ar fi putut sa faca din el un lucrator acceptabil in lucrarea imparatiei. Dar, spre deosebire de Ioan (vezi la v. 17), Iuda si-a impietrit inima fata de preceptele si exemplul lui Isus. Cu toate acestea, Isus i-a dat orice incurajare si orice prilej pentru a-si dezvolta un caracter ceresc. ,,Trestia franta” a caracterului lui Iuda, ,,festila fumeganda” a bunelor intentii, Isus nu o rupea sau stingea (vezi la Matei 12,20). L-a si vandut. Vezi la Luca 6,16. 3:20 Au venit in casa, si s-a adunat din nou norodul, asa ca nu puteau nici macar sa pranzeasca. Au venit in casa. [ ,,Au mers intr-o casa, KJV, la v. 19]. Sau ,,s-au dus acasa”, probabil acasa la Petru in Capernaum (vezi la cap. 1,29). Unii au observat ca Evanghelia dupa Marcu se ocupa in primul rand cu ceea ce a facut Isus si nu cu invataturile Lui. Spre deosebire de Matei care ii acorda trei capitole Predicii de pe munte, Marcu o omite in intregime, nementionand nici macar faptul ca dupa hirotonirea celor doisprezece, Isus a tinut cuvantarea aceea (vezi la Matei 5,1). Catre sfarsitul zilei Isus si ucenicii Sai s-au inapoiat fara indoiala la Capernaum. S-a adunat din nou poporul. [Un demonizat orb si mut; Pacatul de neiertat, Marcu 3,20-30; Matei 12,22-45 = Luca 11: 14-32. Comentariu major: Matei.]. Marcu nu mentioneaza vindecarea demonizatului orb si mut, dar relateaza numai acuzatia carturarilor ca Isus scoate demonii cu puterea domnului demonilor si raspunsul Lui dat lor (vezi v. 22; DA 321). Cu privire la locul acestui incident in succesiunea cronologica si relatarea reciproca a evenimentului din diferite Evanghelii, vezi la Matei 12,22. Ar trebui sa se retina ca Marcu plaseaza cap. 3,20-25 in succesiune cronologica, intre alegerea celor doisprezece (cap. 3,14-19) si predica de la mare (cap. 4). 3:21 Rudele lui Isus, cand au auzit cele ce se petreceau, au venit sa puna mana pe El. Caci ziceau: Si-a iesit din minti. Rudele Lui. [,,Prietenii Lui”, KJV; ,,Ai Sai”, G. Gal.]. Gr. hoi par autou, literal, ,,cei de langa El”. Desi expresia aceasta poate indica nimic mai mult decat ca persoanele mentionate erau asociati apropiati ai lui Isus, exista o dovada din papirusurile grecesti antice ca expresia putea fi folosita ca referindu-se la rude. In felul acesta este probabil ca afirmatia din v. 21 anticipeaza incidentul din v. 31-35. Si-a iesit din minti. Adica, ,,dezechilibrat mintal”. Stransa asemanare dintre teama aceasta a ,,prietenilor” lui Isus si acuzatia ridicata de carturari ca Isus era aliat cu cel rau (v. 22) poate explica inserarea v. 21 ca o introducere a acuzatiei ca Isus actiona ca un agent al lui Beelzebub (v. 22-30). 3:22 Si carturarii, care se pogorasera din Ierusalim, ziceau: Este stapanit de Beelzebul; scoate dracii cu ajutorul domnului dracilor. Carturarii. Vezi p. 55. Se pogorasera la Ierusalim. Vezi Luca 5,17. Acestia erau probabil unii din spionii care se tineau pe urmele lui Isus in cursul lucrarii Lui galileene, actionand sub ordinile date de Sinedriu (vezi la Marcu 2,6). Este stapanit de Beelzebul. [ ,,Are pe Beelzebul”, KJV]. Vezi la Matei 12,24. 3:23 Isus i-a chemat la El, si le-a zis, in pilde: Cum poate Satana sa scoata afara pe Satana? Verset ce nu a fost comentat. 3:24 Daca o imparatie este dezbinata impotriva ei insasi, imparatia aceea nu poate dainui. Verset ce nu a fost comentat. 3:25 Si daca o casa este dezbinata impotriva ei insasi, casa aceea nu poate dainui. Verset ce nu a fost comentat. 3:26 Tot astfel, daca Satana se rascoala impotriva lui insusi, este dezbinat, si nu poate dainui, ci s-a ispravit cu el. Verset ce nu a fost comentat. 3:27 Nimeni nu poate sa intre in casa unui om tare si sa-i jefuiasca gospodaria, decat daca a legat mai intai pe omul acela tare; numai atunci ii va jefui casa. Verset ce nu a fost comentat. 3:28 Adevarat va spun ca toate pacatele si toate hulele, pe care le vor rosti oamenii, li se vor ierta; Verset ce nu a fost comentat. 3:29 dar oricine va huli impotriva Duhului Sfant, nu va capata iertare in veac: ci este vinovat de un pacat vesnic. Hule. Vezi la Matei 12,31 Vinovat de un pacat vesnic. [,,Condamnare vesnica”, KJV]. Dovezile textuale favorizeaza (cf. p. 146) exprimarea de ,,pacat vesnic”. 3:30 Aceasta, pentru ca ei ziceau: Are un duh necurat. Verset ce nu a fost comentat. 3:31 Atunci au venit mama si fratii Lui, si, stand afara, au trimis sa-L cheme. Mama si fratii Lui. [Vizita mamei si a fratilor lui Isus, Marcu 3,31-35 =Matei 12,46-50 = Luca 8,19-21. Comentariu major. Matei.]. Cu privire la pozitia cronologica a acestui incident si la relatia reciproca a diferitelor rapoarte sinoptice vezi la Matei 12,22.46. COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1–5 DA 286 8 DA 298; MB 4 13, 14 AA 18; DA 290 13–19 DA 290–297 14, 15 CH 557 17 AA 540; DA 295; Ed 87 20–35 DA 321–327 21 DA 321 25 5T 244 3:32 Multimea sedea in jurul Lui, cand I-au spus: Iata ca mama Ta si fratii Tai sunt afara si Te cauta. Verset ce nu a fost comentat. 3:33 El a raspuns: Cine este mama Mea, si fratii Mei? Verset ce nu a fost comentat. 3:34 Apoi, aruncandu-Si privirile peste cei ce sedeau imprejurul Lui: Iata, a zis El, mama Mea si fratii Mei! Verset ce nu a fost comentat. 3:35 Caci oricine face voia lui Dumnezeu, acela Imi este frate, sora si mama. Verset ce nu a fost comentat. |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: