Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Ellen White / Tragedia veacurilor 23:22-*
Previous part
In Biblie, caracterul sfant si durabil al legaturii care exista intre Hristos si biserica Sa este reprezentat prin unirea casatoriei. Domnul S-a unit cu poporul Sau printr-un legamant solemn, El fagaduind sa fie Dumnezeul lor, iar ei legandu-se sa fie ai Lui si numai ai Lui. El declara: "Te voi logodi cu Mine pentru totdeauna; te voi logodi cu Mine prin neprihanire, judecata, mare bunatate si indurare" (Osea 2,19). Si iarasi: "Eu sunt Stapanul vostru" (Ier. 3,14). Iar Pavel intrebuinteaza acelasi tablou in Noul Testament cand zice: "V-am logodit cu un barbat, ca sa va infatisez inaintea lui Hristos ca pe o fecioara curata". (2 Cor. 11,2)
Necredinciosia bisericii fata de Hristos, ingaduind ca increderea si dragostea ei sa se indeparteze de la El si facand ca iubirea fata de lucrurile pamantesti sa ocupe sufletul, este asemenea calcarii juramantului casatoriei. Pacatul prin care Israel s-a departat de Domnul este prezentat prin aceasta comparatie; iar iubirea minunata a lui Dumnezeu, pe care ei au dispretuit-o in felul acesta, este descrisa in mod miscator astfel: "Ti-am jurat credinta, am facut legamant cu tine, zice Domnul Dumnezeu, si ai fost a Mea! Erai de o frumusete desavarsita, ba ajunsesesi chiar imparateasa. Ti s-a dus vestea printre neamuri, pentru frumusetea ta, caci erai desavarsita de tot, datorita stralucirii cu care te impodobisem, dar te-ai increzut in frumusetea ta, si ai curvit, la adapostul numelui tau cel mare". "Ai fost femeia prea curva,
care primeste pe straini in locul barbatului ei." "Cum este necredincioasa iubitului sau o femeie, asa Mi-ati fost necredinciosi voi, casa lui Israel, zice Domnul!" (Ezech. 16,8.13-15.32; Ier 3,20)
In Noul Testament, o vorbire asemanatoare este adresata celor care se numesc crestini, dar care cauta prietenia lumii mai presus de favoarea lui Dumnezeu. Apostolul Iacov spune: "Suflete preacurvare, nu stiti ca prietenia lumii este vrajmasie cu Dumnezeu? Asa ca cine vrea sa fie prieten cu lumea se face vrajmas cu Dumnezeu."
Femeia (Babilonul) din Apocalipsa capitolul 17 este descrisa ca fiind impodobita in purpura si stacojiu si gatita cu aur, cu pietre pretioase si diamante, avand in mana o cupa de aur plina cu stricaciuni si necuratii... iar pe frunte avea scris un nume: "Taina, Babilonul cel mare, mama desfranatelor". Profetul spune: "Am vazut pe femeia aceasta, imbatata de sangele sfintilor si de sangele ucenicilor lui Isus". Babilonul este descris mai departe ca fiind "cetatea cea mare" care are stapanire peste imparatii pamantului". (Apoc. 17,4-6.18). Puterea aceea care timp de multe secole a exercitat o guvernare despotica asupra monarhilor crestinatatii este Roma. Purpura si stacojiul, aurul, diamantele si pietrele pretioase descriu in mod viu maretia si pompa, mai mult decat imparateasca, desfasurata de scaunul trufas al Romei. Si despre nici o alta putere nu s-a putut spune in realitate ca a fost "imbatata de sangele sfintilor" ca despre aceasta biserica, care i-a persecutat cu atata cruzime pe urmasii lui Hristos. Babilonul mai este incarcat si cu pacatul legaturii nelegiuite cu "imparatii pamantului". Biserica iudaica devenise deja o desfranata, ca urmare a departarii de Domnul si a aliantei cu paganii; iar Roma care a decazut in acelasi fel, deoarece a cautat sprijin la puterile pamantesti, va primi aceeasi condamnare.
Despre Babilon se spune ca este "mama desfranatelor". Prin fiicele ei sunt simbolizate bisericile care tin invatatura si traditiile ei si urmeaza exemplul ei de sacrificare a adevarului si a aprobarii lui Dumnezeu, pentru a
stabili o alianta nelegiuita cu lumea. Solia din Apocalipsa capitolul 14, care anunta caderea Babilonului, trebuie sa se aplice gruparilor religioase care odinioara au fost curate, dar care s-au stricat. Si intrucat aceasta solie urmeaza dupa avertizarea cu privire la judecata, ea trebuie sa fie vestita in zilele din urma, de aceea ea nu se poate referi numai la biserica Romei, deoarece aceasta biserica a fost intr-o stare decazuta timp de multe veacuri. Mai mult decat atat, in capitolul optsprezece din Apocalipsa poporul lui Dumnezeu este chemat sa iasa din Babilon. Conform acestui text, multi oameni din poporul lui Dumnezeu, se gasesc inca in Babilon. Dar in care grupari religioase se gaseste acum cea mai mare parte dintre urmasii lui Hristos? Fara indoiala, in diferitele biserici care marturisesc credinta protestanta. La data aparitiei lor, aceste biserici au luat o pozitie nobila pentru Dumnezeu si pentru adevar, iar binecuvantarea Lui a fost cu ele. Chiar si lumea necredincioasa a fost constransa sa recunoasca rezultatele binefacatoare care au urmat dupa primirea principiilor Evangheliei. In cuvintele proorocului catre Israel se spune: "Ti s-a dus vestea printre neamuri pentru frumusetea ta; caci erai desavarsita de tot datorita stralucirii cu care te impodobisem, zice Domnul Dumnezeu". Dar ele au decazut din cauza aceleiasi dorinte care a constituit blestemul si ruina lui Israel - dorinta de a imita practicile si cautarea prieteniei celor necredinciosi. "Te-ai increzut in frumusetea ta si ai curvit la adapostul numelui tau cel mare." (Ezech. 16,14.15)
Displayed: 5156 bytes.
Next part
All the chapter
Next Chapter
Previous Chapter
Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online