Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Ellen White / Tragedia veacurilor 20:68-*
Previous part
Instigatorul raului cauta nu numai sa faca fara efect solia adventa, dar sa-l distruga chiar si pe sol. Miller facea o aplicatie a adevarului Scripturii pentru inimile ascultatorilor, mustrandu-le pacatele
si tulburandu-le multumirea de sine, dar cuvintele lui clare si taioase le trezea vrajmasia. Impotrivirea manifestata de catre membrii bisericii fata de aceasta solie ii incuraja pe cei josnici sa-si ingaduie libertati si mai mari; dusmanii complotau chiar sa-i ia viata cand va parasi locul de adunare. Dar ingerii sfinti erau in mijlocul multimii si o data unul dintre ei, in chip de om, l-a luat de brat pe slujitorul Domnului si l-a condus in siguranta prin mijlocul multimii infuriate. Lucrarea lui nu era inca terminata, iar Satana impreuna cu emisarii lui au fost dezamagiti in toate planurile lor.
In ciuda oricarei impotriviri, interesul fata de miscarea adventa continua sa creasca. De la zeci si sute, numarul ascultatorilor crescuse cu miile. Acestia se bucurasera un timp de o acceptare deplina din partea diferitelor lor biserici, dar dupa o vreme, spiritul de impotrivire s-a manifestat chiar si asupra acestor noi convertiti, iar bisericile au inceput sa ia masuri disciplinare fata de aceia care imbratisasera vederile lui Miller. Aceasta actiune cerea un raspuns din partea lui Miller care, printr-o scrisoare deschisa catre crestinii din toate denominatiunile, le solicita ca, in cazul in care invataturile lui erau ratacite, sa i se dovedeasca ratacirea cu Scripturile.
"Ce am crezut noi", spunea el, "care nu ni s-a poruncit prin Cuvantul lui Dumnezeu, despre care voi insiva declarati ca este singura regula de credinta si practica? Ce am facut noi care sa provoace denuntari atat de violente impotriva noastra, de la amvoane si prin presa, si va determina sa ne excludeti pe noi (adventistii) din bisericile si din mijlocul fratiei?... Daca suntem gresiti, va rugam aratatine in ce consta greseala noastra. Aratatine din Cuvantul lui Dumnezeu ca suntem in ratacire; am fost destul batjocoriti, aceasta nu ne va convinge niciodata ca suntem gresiti; numai Cuvantul lui Dumnezeu ne poate schimba conceptiile. Concluziile noastre s-au format in mod deliberat si cu rugaciune, cand am vazut dovezile din Scripturi." (Idem, pp. 250. 252)
De la un veac la altul, avertizarile pe care Dumnezeu le-a trimis lumii prin slujitorii Sai au fost primite cu aceeasi neincredere si necredinta. Cand nelegiuirea antediluvienilor
L-au determinat sa aduca un potop de ape peste pamant, El le-a facut cunoscut mai dinainte planul Sau pentru ca ei sa se intoarca de la caile lor rele. Timp de o suta doua zeci de ani a rasunat in urechile lor avertizarea sa se pocaiasca, pana ce mania lui Dumnezeu s-a manifestat in distrugerea lor. Dar solia li s-a parut ca o poveste stupida si n-au crezut-o. Asa ca, incurajati in nelegiuirea lor, ei si-au batut joc de solul lui Dumnezeu, au tratat cu usurinta chemarile lui si l-au acuzat chiar de incumetare. Cum indrazneste un om sa se ridice impotriva tuturor oamenilor mari ai pamantului? Daca solia lui Noe ar fi adevarata, de ce nu a inteles toata lumea lucrul acesta si n-a crezut-o? Sustinerea unui om impotriva intelepciunii a mii de oameni! Ei nu vor crede avertizarea si nu-si vor cauta adapost in corabie.
Batjocoritorii aratau catre lucrurile din natura - la succesiunea neabatuta a anotimpurilor, la cerul albastru din care nu plouase niciodata sau la campiile verzi inviorate de roua noptii si strigau: "Nu ne spune el povesti?" Si, in mod dispretuitor, l-au declarat pe predicatorul neprihanirii un exaltat entuziast, continuand cu mai multa staruinta in cautarea placerii si mai hotarati pe caile lor rele decat inainte. Dar necredinta lor n-a anulat evenimentul prevestit. Dumnezeu a avut indelunga rabdare cu nelegiuirea lor, dandu-le o ocazie deosebita pentru pocainta; dar la timpul stabilit, judecatile Sale au cazut peste aceia care respinsesera mila Sa.
Hristos a spus ca se va manifesta aceeasi necredinta si cu privire la a doua Sa venire. Asa cum oamenii din zilele lui Noe "n-au stiut nimic pana ce a venit potopul si i-a luat pe toti", tot astfel, dupa cuvintele Mantuitorului nostru, "va fi si la venirea Fiului omului". (Matei 24,39). Cand pretinsul popor al lui Dumnezeu se uneste cu lumea, traind asa cum traieste ea si uninduse cu ea in pofte vinovate, cand luxul lumii devine luxul bisericii; cand clopotele casatoriei suna si toti privesc inainte catre multi ani de prosperitate pamanteasca, atunci, deodata, asa cum
fulgerul straluceste pe cer, va veni sfarsitul visurilor si nadejdilor amagitoare.
Asa cum Dumnezeu l-a trimis pe slujitorul Sau sa avertizeze lumea cu privire la venirea potopului, tot asa i-a trimis pe solii Sai alesi sa faca cunoscut apropierea judecatii finale. Dupa cum contemporanii lui Noe au ras batjocoritor la prevestirile predicatorului neprihanirii, tot astfel in zilele lui Miller multi, chiar dintre aceia care se socoteau din poporul lui Dumnezeu, si-au batut joc de cuvintele de avertizare.
Displayed: 5018 bytes.
Next part
All the chapter
Next Chapter
Previous Chapter
Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online