Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Evrei 9:6-*
Previous part
Si dupa ce au fost intocmite astfel lucrurile acestea, preotii care fac slujbele, intra totdeauna in partea dintai a cortului.
Intocmite. [,,Randuite”, KJV]. Mai degraba ,,pregatite”, ,,mobilate”. Ideea este ca tabernacolul a fost ridicat si mobilat.
Fac slujbele. [,,Indeplinesc slujba”, KJV]. O parte din slujba era aducerea zilnica a tamaii in Locul sfant si pregatirea candelelor (Exodul 27,20.21; 30,7–8). Saptamanal painile punerii inainte erau asezate in ordine pe masa (Leviticul 24, 5–9). De asemenea, ori de cate ori preotul sau intreaga adunare pacatuiau, era jertfit un vitel si preotul lua din sangele acestuia si-l aducea in intaia despartitura. Acolo isi muia degetul in sangele animalului, stropea cu el de sapte ori inaintea perdelei si, de asemenea, punea sange pe coarnele altarului pentru tamaia mirositoare care este inaintea Domnului (Leviticul 4,5–7, 16–18).
Intra. [,,Intrau”, KJV]. Mai degraba ,,merg”. In original timpul verbului este prezentul. Actiunea este prezentata ca avand loc in mod obisnuit (compara cu v.9). Partea dintai a cortului. [,,Intaiul tabernacol”, KJV]. Adica prima incapere (vezi v.2).
Dar in partea a doua intra numai marele preot, odata pe an, si nu fara sange, pe care il aduce pentru sine insusi si pentru pacatele din nestiinta ale norodului.
In partea a doua. Marele preot era singurul caruia ii era ingaduit sa intre in a doua incapere, iar pentru el lucrul acesta era permis numai intr-o singura zi din an, Ziua Ispasirii (Leviticul 16,2.24; 23,27).
Nu fara sange. Marele preot intra in Locul prea sfant mai intai cu sangele unui vitel ca jertfa pentru pacatele lui si ale casei sale (Leviticul 16,3.4.11–14). Cand intra a doua oara, aducea sangele tapului pentru Domnul, prin care era curatit atat sanctuarul cat si poporul (Leviticul 16,15–17).
Pentru. Gr. huper, ,,in numele”, ,,de dragul”, ,,cu referire la”. In contextul prezent huper poate fi tradus ,,pentru a face ispasire pentru” (vezi Leviticul 16,30).
Pacatele din nestiinta. [,,Greselile”, KJV]. Gr. agnoemata, ,,pacate savarsite din nestiinta” (compara cu Leviticul 4,2.13). Nu exista nici o garantie pentru ideea ca in Ziua Ispasirii nu se facea nimic pentru iertarea pacatelor.
Prin aceasta, Duhul Sfant arata ca drumul in Locul prea sfant, nu era inca deschis cata vreme sta in picioare cortul dintai.
Duhul Sfant. Duhul Sfant este interpretul divin al adevarului (vezi Ioan 14,26).
Arata. Compara cu 1 Petru 1,11.
Locul prea Sfant. Gr. ta hagia, ,,sfintele” sau ,,[locurile] sfinte” (vezi cap. 8,2; 9,24.25). Contextul arata lamurit ca aici ta hagiase refera la ,,cortul acela mai mare si mai desavarsit, care nu este facut de maini” (cap. 9,11), adica sanctuarul ceresc (compara cu v. 24, 25).
Este adevarat ca traducatorii KJV au tradus ta hagia ,,cea mai sfanta din toate”. Dar nu inseamna ca se gandeau la sanctuarul ceresc sau la ,,cer”, unde S-a dus Isus (v. 24), ca la locul cel mai sfant dintre toate, corespunzand Locului prea sfant din sanctuarul pamantesc. Totusi ar trebui sa se retina ca intelesul pasajului poate fi decis nu de vreo traducere oarecare, ci de versiunea greaca, dandu-se atentie gramaticii si sintaxei.
Sta in picioare. [,,Inca stand in picioare”, KJV]. Mai degraba ,,sta inca in picioare”. Versiunea greaca nu denota in mod necesar pozitia verticala a cladirii propriu-zise, ci s-ar putea sa se refere la valabilitatea functiei acesteia. Pentru a intelege sensul in care ,,cortul dintai” sta inca in picioare, vezi v. 9. S-ar putea ca expresia ,,sta in picioare” sa insemne ,,isi ocupa locul randuit lui” sau ,,isi pastreaza statutul randuit de Dumnezeu”.
Cortul dintai. Unii sustin ca este vorba de prima incapere a sanctuarului. Opinia aceasta este intemeiata pe faptul ca in v. 2 si 6 expresia este folosita cu acest sens. Intrucat v. 6–8 sunt strans legate, cei care propun acest punct de vedere sustin ca puterea si logica acestui pasaj ar fi slabite daca in v. 8 ,,cortul dintai” nu ar primi acelasi inteles care ii este dat in v.6.
Altii sustin ca prin ,,cortul dintai”, asa cum este folosita aici expresia, se face referire la intregul cort mozaic, in contrast cu cortul ceresc (cap. 8,2). Ei declara ca scopul lui Pavel este de a pune in contrast sanctuarele celor doua legaminte (cap. 9,1), si ca v. 8 invata ca serviciul din cer n-ar putea sa inceapa pana cand nu s-a sfarsit serviciul pamantesc.
Ambele opinii se impaca cu teza lui Pavel, cum ca lucrarea de Mare Preot a lui Hristos, care are loc in ,,cortul mai desavarsit” (v. 11) nu ar fi putut incepe pana cand nu s-a sfarsit serviciul tabernacolului pamantesc.
Aceasta era o asemanare pentru vremurile de acum, cand se aduc daruri si jertfe, care nu pot duce pe cel ce se inchina in felul acesta, la desavarsirea ceruta de cugetul lui.
Aceasta. [,,Care”, KJV]. Versiunea greaca clarifica faptul ca acest pronume inlocuieste substantivul ,,cortul dintai”. De aceea, interpretarea v. 9 depinde de definitia data ,,cortului dintai” (vezi v. 8).
Era. Cuvantul acesta a fost adaugat. Avand in vedere ca in original in restul acestui verset si in v. 10 verbele sunt la timpul prezent, ar trebui adaugat cuvantul ,,este” (vezi mai jos, la ,,vremurile de acum”).
Asemanare. [,,Infatisare”, KJV]. Gr. parabole, ,,parabola” (vezi Vol. V, p. 203, 204;).
Vremurile de acum. [,,Timpul de atunci”, KJV]. Mai degraba ,,timpul de acum”. Poate din motive de diplomatie, Pavel admite ca serviciul sanctuarului pamantesc inca functioneaza, desi de fapt Hristos, ca Mijlocitor al unui legamant mai bun (cap. 8,6), era deja inscaunat la dreapta Maririi in ceruri (cap. 1,3; 9,11.12). La Templu inca se mai desfasurau serivicii (cap. 8,4), la care se pare ca multi iudeo-crestini luau parte (vezi AA 189). Numai treptat au ajuns acesti convertiti sa inteleaga faptul ca simbolurile sistemului ceremonial fusesera implinite in Hristos si ca acest sistem luase sfarsit. Conciliul de la Ierusalim hotarase ca cei credinciosi dintre neamuri nu erau obligati sa fie circumcisi si sa tina legea lui Moise (vezi Faptele Apostolilor 15; compara cu AA 188–200), dar nu exista nici o relatare cum ca acest conciliu a luat vreo hotarare pentru crestinii iudei. Se pare ca ei fusesera lasati sa rezolve, pe temeiul constiintei lor, chestiunea supunerii cel putin la anumite ritualuri ale legii ceremoniale (compara cu Romani 14,1.5). Astfel, se pare ca, deoarece serviciile de la Templu inca mai aveau loc si din cauza ca multi iudeo-crestini dovedeau respect pentru ritualurile si ceremoniile legii mozaice, autorul se simtea liber sa vorbeasca despre acest sistem ca fiind inca in vigoare. Scopul lui era sa arate ca ceva mai bun fusese inaugurat.
Se aduc. [,,Erau aduse”, KJV]. Literal, ,,se aduc” (vezi mai sus, la ,,vremurile de acum”).
Daruri si jertfe. O expresie generala pentru diferitele jertfe levitice.
Nu pot duce… la desavarsirea. [,,Nu puteau face… desavarsit”, KJV]. Mai bine, ,,nu pot face desavarsit” (vezi mai sus, la ,,vremurile de acum”). Autorul a vorbit deja de insuficienta vechiul sistem (vezi cap. 7,18.19).
Cugetul. [,,Constiinta”, KJV]. Gr. suneidesis (vezi Romani 2,15). Inchinatorul putea sa implineasca toate cererile exterioare si totusi sa nu aiba pacea sufletului si asigurarea primirii de catre Dumnezeu. Numai daca avea credinta in Hristos putea sa gaseasca pace. Dar putini ajungeau la aceasta experienta superioara. Pentru a fi acceptati de Dumnezeu, majoritatea iudeilor se bizuiau pe indeplinirea meticuloasa a unei multimi de reguli.
Displayed: 7801 bytes.
Next part
All the chapter
Next Chapter
Previous Chapter
Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online