Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Evrei 2:9-*
Previous part
Dar pe Acela, care a fost facut pentru putina vreme mai prejos decat ingerii, adica pe Isus, Il vedem incununat cu slava si cu cinste, din pricina mortii, pe care a suferit-o; pentru ca, prin harul lui Dumnezeu, El sa guste moartea pentru toti.
Dar… pe Isus, Il vedem. Cuvantul ,,dar” denota un contrast. Omul ,,inca nu” are stapanirea (vezi v. 8), ,,dar … pe Isus, Il vedem”. El este stapan. El a fost incununat cu slava si cinste. El are toata autoritatea (Matei 28:18).
Mai prejos. [,,Putin mai prejos”, KJV]. Sau ,,pentru putina vreme mai prejos” (vezi v. 7). Aici se vorbeste despre Hristos ca fiind om cu adevarat, tot asa cum in capitolul intai a fost demonstrata divinitatea Sa deplina. Natura lui umana Il face in stare sa fie un mare preot de care oamenii sa aiba nevoie (v. 17, 18). Bineinteles ca in cer Hristos era cu mult mai presus decat ingerii. Dar cand a devenit de bunavoie om, Si-a luat locul printre oameni si n-a cerut favoruri speciale. Dar nici chiar in conditiile acestea nu a renuntat la dumnezeirea Sa. Stia de unde a venit (Ioan 13:3); stia ca are putere sa ierte pacatele (Matei 9:6); stia ca oricand putea sa ceara in sprijinul Sau ajutor de sus (cap. 26:53). Dar desi avea aceasta putere niciodata nu a folosit-o pentru a Se salva pe Sine, numai daca Dumnezeu a considerat necesar. A face lucrul acesta ar fi insemnat sa-Si descalifice lucrarea. In ce priveste umilinta lui Hristos, vezi Filipeni 2:5–8.
Incununat cu slava. Este vorba de momentul inaltarii Sale la cer (vezi Evrei 1:3; compara cu Filipeni 2:9).
Din pricina mortii. [,,Pentru suferinta mortii”, KJV]. Mai degraba ,,din pricina ca a suferit moartea”. De asemenea ordinea cuvintelor in versiunea greaca favorizeaza legatura dintre aceste cuvinte si expresia ,,incununat cu slava si cu cinste”. De aceea pasajul scoate in evidenta nu scopul intruparii, ci rezultatul mortii: inaltarea.
Pe care a suferit-o. [,,Gustat-o”, KJV]. Gr. geuomai, ,,a manca”, ,,a gusta”, ,,a experimenta”. Pasajul nu sugereaza, asa cum cred unii, ca Hristos doar a gustat usor din moarte si ca nu a suferit masura ei deplina. Ghetsemani arata ca El a baut paharul pana la capat si ca a gustat moartea asa cum nici un om nu a gustat-o vreodata.
Prin harul lui Dumnezeu. Pot fi citate dovezi textuale (vezi p.10) pentru exprimarea ,,fara Dumnezeu”, sugerand ca Hristos a suferit singur chinul mortii, fara sustinerea lui Dumnezeu. Unii invatati, atat vechi cat si moderni, sustin ca acesta este sensul original. Totusi majoritatea dovezilor sunt in favoarea exprimarii din KJV. In acelasi timp ambele sensuri sunt adevarate. Hristos a indurat singur chinul (vezi Matei 27:46); suferinta Sa a fost pentru om o demonstrare a iubirii lui Dumnezeu.
Pentru toti. [,,Pentru fiecare om”, KJV]. Sau ,,in folosul fiecarui om”. Sacrificiul lui Hristos este valabil pentru toti (vezi Romani 5:15). Fiecare om care vrea poate sa aiba parte de foloasele mortii lui Hristos (vezi Apocalipsa 22:17).
Se cuvenea, in adevar, ca Acela pentru care si prin care sunt toate, si care voia sa duca pe multi fii la slava, sa desavarseasca, prin suferinte, pe Capetenia mantuirii lor.
Se cuvenea. Gr. prepo, ,,a se potrivi”, ,,a se cuveni”, ,,a fi potrivit”. Pentru care. Sau ,,din cauza caruia”. ,,Toate lucrurile” exista deoarece Dumnezeu a voit ca ele sa existe (1 Corinteni 8:6). Prin care. Dumnezeu este Acela prin care ,,toate lucrurile” au luat fiinta. Compara cu Romani
11:36. Scripturile Il prezinta si pe Hristos ca pe Unul prin care au fost create toate lucrurile (Coloseni 1:16; compara cu Evrei 1:2). Tatal a fost Cel ,,care a facut toate lucrurile” prin Isus Hristos. Efeseni 3:9.
Sa duca pe multi fii la slava. [,,Sa duca pe multi fii la slava”, KJV]. Dupa cum Hristos, dupa umilirea Sa, a fost proslavit (vezi Ioan 17:5), tot asa moartea Lui avea sa ii duca pe multi la slava. In ce priveste intelesul ducerii in slava, vezi Romani 8:30. Pentru insemnatatea cuvantului ,,fii”, vezi Romani 8:14. Acest cuvant este ales anume pentru a arata legatura dintre Hristos, Fiul, si cei rascumparati, care sunt Ii fratii (vezi Evrei 2:11–18).
Sa desavarseasca. [,,Sa faca perfect”, KJV]. Gr. teleioo, ,,a completa”, ,,a face desavarsit”, ,,a aduce la desavarsire”. In ce priveste adjectivul teleios, vezi Matei 5:48. Autorul nu vrea sa spuna ca Hristos nu era mai dinainte desavarsit. Hristos era desavarsit ca Dumnezeu. La intruparea Sa a fost desavarsit ca om. Dar prin suferintele Sale a devenit desavarsit ca Mantuitor (vezi Faptele Apostolilor 5:31). Ideea exprimata aici de cuvantul teleioo este aceea de a ajunge la o tinta predeterminata, de a sfarsi o alergare, de a incheia un curs prescris. Inainte de a veni pe pamant, lui Hristos Ii era bine cunoscut drumul pe care trebuia sa il urmeze; fiecare pas Ii era clar. Pentru a ajunge la tinta El trebuia sa parcurga tot drumul. Nu putea sa Se opreasca inainte de ajunge la destinatie, trebuie sa staruie pana la sfarsit. Aceasta este ideea exprimata aici: parcurgerea unui drum, nu vreo desavarsire morala.
Suferinte. Hristos a ajuns la pozitia Sa inalta pe cararea suferintei. ,,Moartea pe care a suferit-o” L-a transformat in Mantuitor si L-a facut capetenia care ii duce multi fii la slava. Suferintele ispitei L-au facut in stare sa fie ,,un mare preot milos si vrednic de incredere”, ca sa poata ,,sa vina in ajutorul celor ce sunt ispititi” (vezi v. 17, 18). Daca Hristos ar fi venit in lumea aceasta si Si-ar fi petrecut viata in pace si multumire, pazit de ingerii din cer si ferit de intamplarile si ispitele obisnuite ale oamenilor, El nu ar fi fost facut desavarsit pentru slujba Sa. Astfel nu ar fi avut prilejul sa demonstreze cum ar fi procedat in situatii limita. Daca nu ar fi fost ispitit in toate lucrurile, oamenii s-ar fi intrebat ce ar fi facut El daca ar fi fost cu adevarat flamand, istovit, bolnav; ce ar fi facut daca ceilalti L-ar fi ocarat, blestemat, scuipat, biciuit si in cele din urma L-ar fi atarnat pe o cruce. Si-ar mai fi pastrat El linistea si S-ar mai fi rugat pentru vrajmasii Sai? Daca aceia in care Se incredea L-ar fi abandonat, s-ar fi lepadat de El, si L-ar fi parasit in ceasul Lui cel mai greu, S-ar fi increzut El, nedescurajat, in Dumnezeu? Daca, in cele din urma, s-ar fi parut ca Dumnezeu Insusi Il paraseste, iar groaza intunericului L-ar fi inconjurat si aproape L-ar fi zdrobit, ar mai fi baut El paharul sau ar fi renuntat? Intrebari de felul acesta si le-ar fi pus oamenii daca Isus ar fi fost ferit de ispita si de suferinta.
Capetenia. [,,Capitanul”, KJV]. Gr. archegos, ,,conducator”, ,,sef”, ,,intemeietor”, ,,principe”.
Cuvantul achegos apare de patru ori in Noul Testament si este de doua ori tradus ,,Domnul” (Faptele Apostolilor 3:15; 5:31) si de alte doua ori cu ,,Capetenia” (Evrei 2:10; 12:2).
In limba greaca clasica archegos este folosit pentru stramosul unui clan grec, pentru eroi si chiar ca un nume divin dat lui Apollo. Pentru textul de fata unii sugereaza intelesul de ,,pionier”, un sens necorespunzator, deoarece intruparea si moartea lui Hristos sunt cele care au facut cu putinta ca membrii neamului omenesc sa fie adusi la slava. El a deschis drumul. Dar expresia este nepotrivita deoarece Hristos este mai mult decat un pionier. El este Mantuitorul. Cei care Il urmeaza sunt mantuiti.
Displayed: 7500 bytes.
Next part
All the chapter
Next Chapter
Previous Chapter
Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online