Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Evrei 12:11-*
Previous part
Este adevarat ca orice pedeapsa, deocamdata pare o pricina de intristare, si nu de bucurie; dar mai pe urma aduce celor ce au trecut prin scoala ei, roada datatoare de pace a neprihanirii.
Orice pedeapsa. Sau ,,orice disciplina” (vezi v. 5).
Deocamdata. Perspectiva timpului si a experientei este de obicei necesara pentru o deplina apreciere a disciplinei primite. Numai dupa ce copiii si tinerii ajung la maturitate pot sa-si dea seama de contributia adusa de parinti, invatatori si prieteni la dezvoltarea caracterului lor. De fapt o asemenea apreciere este un semn sigur al maturitatii. Crestinul matur apreciaza valoarea disciplinara a diferitelor experiente ale vietii atunci cand trece prin ele. El isi da seama ca resentimentul fata de disciplina divina este un semn de copilarie si imaturitate.
Nu de bucurie. Sau ,,nu de placere” (RSV).
Intristare. [,,Durere”, KJV]. Nu in sensul de a fi severa, intensa sau opresiva, ci de a cauza durere, suferinta sau chin.
Mai pe urma. [,,Dupa aceea”, KJV]. In general vorbind, animalele traiesc numai in prezent si pentru prezent. Capacitatea de a proiecta in trecut sau in viitor, cu ajutorul memoriei sau al imaginatiei, este o caracteristica a fiintelor inteligente. Lor le este deci cu putinta sa aprecieze situatia prezenta din perspectiva timpului si a experientei, sa decida si sa actioneze inteligent. Capacitatea unei persoane de a vedea prezentul din perspectiva trecutului si a viitorului este un indiciu exact al progresului sau de la copilarie la maturitate. Acelasi lucru este adevarat cu privire la maturitatea crestina si mai ales cu privire la experientele disciplinare ale vietii. Ferice de acei crestini care s-au deprins sa cantareasca lucrurile vremelnice in lumina vesniciei.
Aduce. [,,Produce”, KVJ]. Disciplina da intotdeauna ,,roada datatoare de pace” daca este acceptata, rareori daca e luata in nume de rau si niciodata daca e respinsa.
Roada ... neprihanirii. Disciplina devine necesara cand apare un conflict intre tendintele si dorintele naturale pe de o parte, si principiile drepte pe de alta parte. Scopul disciplinei este de a rezolva acest conflict, aducand tendintele si dorintele naturale in armonie cu principiul. Facand asa, disciplina aduce pace. Persoana care trece prin disciplina are pace cu Dumnezeu, cu sine insusi si cu semenii sai.
Celor ce au trecut prin scoala ei. [,,S-au dezvoltat prin ea”, KVJ]. Sau ,,celor care au fost educati prin ea”. Cei care accepta dezvoltarea adusa de exercitiile disciplinare ale vietii au privilegiul de a se bucura de ,,roada datatoare de pace a neprihanirii”, care creste in pomul ascultarii de voia descoperita a lui Dumnezeu.
Intariti-va dar mainile obosite si genunchii slabanogiti;
Intariti-va. [,,Inaltati-va”, KVJ]. ,,Mainile cazute” si ,,genunchii slabanogiti” simbolizeaza descurajarea si inactivitatea. Ele reprezinta antiteza staruintei (vezi v. 2). Crestinul matur nu va fi ,,obosit si istovit” in sufletul sau (v. 3) cand trece prin disciplina; mainile lui nu vor cadea de oboseala si genunchii lui nu se vor clatina. Intelegand ceva din natura si scopul disciplinei si avand incredere in intelepciunea si bunatatea Tatalui sau ceresc, el va alunga resentimentul, descurajarea si inactivitatea. El isi va indeplini insarcinarile cu curaj si incredere.
Prea multi crestini au ,,genunchii slabanogiti” si ,,maini obosite”. In loc de a accepta disciplina Cerului, ei incep sa-i blameze pe altii pentru imprejurarile nefavorabile in care se gasesc. Ei refuza ocaziile date de Tatal ceresc pentru a-si dezvolta caracterul. In curand viata lor incepe sa aduca roada amaraciunii (vezi v. 13, 15) in loc de ,,roada datatoare de pace a neprihanirii” (v. 11). Compara cu Isaia 35,3.
Dar. [,,Deci”, KJV]. Adica tinand cont de faptul ca experientele disciplinare ale vietii au fost randuite de un Parinte ceresc intelept si iubitor cu scopul de a aduce la maturitate in viata noastra ,,roada aducatoare de pace a dreptatii”.
Mainile. In greaca idiomatica cuvantul acesta inseamna ,,mainile voastre”. Compara cu ,,picioarele voastre”, din v. 13. Obosite. [,,Care atarna”, KJV]. Si anume in dezamagire si descurajare. Genunchii slabanogiti. Genunchii slabanogiti nu reprezinta un avantaj in alergarea crestina (vezi v. 1 si 2).
croiti carari drepte cu picioarele voastre, pentru ca cel ce schiopateaza sa nu se abata din cale, ci mai degraba sa fie vindecat.
Carari drepte. Repulsia cuiva de a accepta disciplina vietii adesea il duce pe carari gresite. Crestinul matur va inainta pe o carare dreapta, plin de curaj si incredere, acceptand, fara ezitare sau regret, experientele disciplinare care sunt necesare pentru formarea unui caracter crestin. El nu va cauta vreun drum lateral pentru a evita disciplina, ci va merge pe calea principala a vietii si se va folosi pe deplin de avantajele pe care le ofera aceasta.
Cei ce schiopateaza. [,,Cel ce schiopateaza”, KJV]. Este vorba inca de persoanele cu mainile obosite, genunchi slabanogiti si picioare care au nevoie de ,,carari drepte” (v. 12, 13). Fiind ,,schiopi”, le este greu sa treaca prin experientele disciplinare mai putin placute.
Sa nu se abata din cale. [,,Sa nu fie abatuti din cale”, KJV]. Gr. ektrepo, ,,a intoarce”, ,,a abate din cale”. Sensul in care ektrepo e folosit aici nu este foarte clar. Oricare din urmatoarele doua interpretari e posibila: (1) Picioare care schiopateaza se vor abate ,,din cale” pe ,,carari” strambe, unde posibilitatea de a se poticni si de a cadea va fi mult mai mare. (2) Ektrepo trebuie inteles in sensul lui medical, ,,a fi dislocat”, ,,a fi iesit din incheietura”. Infirmitatea face mersul dificil, dislocarea il face imposibil. Astfel inteles, avertizarea este ca daca nu se fac ,,carari drepte” pentru picioarele care schiopateaza, exista primejdia ca rezultatul sa fie dislocarea incheieturilor. Al doilea sens, ,,a fi dislocate” sau ,,iesite din incheietura”, se acorda mai bine cu contextul. Este mult mai probabil ca ,,cel ce schiopateaza” sa ajunga sa ii iasa picioarele din incheieturi decat cel care se abate de pe cale. In plus, indemnul ,,mai degraba sa fie vindecat” este o solutie mai potrivita pentru picioarele dislocate decat pentru cei care se abat de pe cale.
Mai degraba sa fie vindecat. Repulsia de a accepta disciplina ii va provoca dificultati si mai mari. Dar in loc sa permita lucrul acesta, crestinul intelept va aplica remediul. Cand nu se da atentia cuvenita unei boli, ea tinde mai degraba sa se inrautateasca decat sa se indrepte. Starea mintii si a inimii, ca de pilda repulsia de a accepta disciplina sau resentimentul cauzat de ea, se va agrava cu siguranta daca nu se depune un efort serios pentru a diagnostica situatia si pentru a aplica leacul corespunzator.
Displayed: 6954 bytes.
Next part
All the chapter
Next Chapter
Previous Chapter
Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online