Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Evrei 10:22-*
Previous part
sa ne apropiem cu o inima curata, cu credinta deplina, cu inimile stropite si curatite de un cuget rau, si cu trupul spalat cu o apa curata.
Sa ne apropiem. Nu este de ajuns sa credem in Hristos si in lucrarea Lui de Mare Preot in sanctuarul de sus. Credinciosul sincer se va folosi de avantajele pe care Cerul le-a pus la indemana si va capata ,,indurare” si ,,har” pentru a fi ajutat ,,la vreme de nevoie” (vezi cap. 4,16). Ascultarea de indemnul ,,sa ne apropiem” implica relatie personala si tovarasie.
O inima curata. Aceasta este prima din cele patru conditii stabilite aici pentru cei care vor sa beneficieze de meritele mantuitoare ale Marelui nostru Preot. ,,O inima curata” inseamna sinceritate, lipsa ipocriziei si nici o rezerva. Compara cu acea ,,inima curata” din Isaia 38,3.
Credinta. Gr. pistis (vezi cap. 11,1).
Deplina. [,,Asigurare deplina”, KJV]. Cei care ,,se apropie” trebuie sa faca lucrul acesta cu credinta neclintita in puterea lui Hristos de a curati sufletul de pacat si de a-i da credinciosului har pentru o viata sfanta. Indoiala si necredinta jefuiesc pe om de capacitatea de a-si insusi meritele Mantuitorului. Importanta credintei pentru o experienta crestina vie constituie tema pasajului dintre cap. 10,38 si cap. 11,40.
Inimile stropite. In vechime, stropirea persoanelor si a imbracamintei reprezenta dedicarea intr-o slujba sfanta (vezi Leviticul 8,30; etc.). Legamantul vechi a fost ratificat prin stropirea cu sange (Evrei 9,19). Intr-un fel asemanator, cel care se apropie de Hristos va accepta din inima conditiile noului legamant si se va consacra vietii noi oferite de acesta.
Cuget rau. [,,Constiinta rea”, KJV]. Cuvintele acestea sunt aici echivalente cu ,,omul vechi” din Romani 6,6; Efeseni 4,22; Coloseni 3,9. O inima noua a inlocuit-o pe cea veche, iar dorintele firesti, care conduceau inainte viata, au fost parasite. Acum la carma vietii sunt gandul si iubirea lui Hristos (vezi 2 Corinteni 5,14; Filipeni 2,5).
Trupul spalat. Exista si dovezi externe care marturisesc despre schimbarea interioara care a avut loc. Prin ritualul botezului cel convertit marturiseste inaintea tuturor oamenilor intentia sa de a accepta privilegiile si responsabilitatile inerente convertirii. Cu privire la insemnatatea ritualului botezului, vezi Romani 6,3–6.
Apa curata. In lumea fizica apa este un mijloc de curatire si astfel este un simbol al curatirii de pacate.
Sa tinem fara sovaire la marturisirea nadejdii noastre, caci credincios este Cel ce a facut fagaduinta.
Sa tinem. Hristos si scriitorii Noului Testament subliniaza de nenumarate ori importanta perseverentei si a staruintei (vezi Matei 10,22; 24,13; Coloseni 1,23; etc.). Exista primejdia ca cei care au intrat in viata cea noua oferita de Hristos sa oboseasca ,,in facerea binelui” (Galateni 6,9) si sa nu se mai tina cu tarie de adevarurile vesnice ale Cuvantului lui Dumnezeu. Vezi Evrei 3,6.
Fara sovaire. ,,Sovairea” este opusul staruintei (vezi Matei 24,13; compara cu Evrei 4,14; 10,35.36). Ca rezultat al sovairii de la Cades-Barnea, israelitii care iesisera din Egipt n-a putut sa intre in tara fagaduita. Sovairea lor era rezultatul lipsei de credinta (vezi Evrei 3,12.18.19; 11,1).
Marturisirea. Vezi cap. 3,1.
Nadejdii noastre. [,,Credintei noastre”, KJV]. Literal, ,,nadejdii noastre” (ca in traducerea Cornilescu), adica speranta mantuirii prin Isus Hristos (vezi Tit 2,13; compara cu Evrei 4,14; 4,11.18.19).
Credincios este cel. Adica Dumnezeu este credincios in implinirea fagaduintelor Sale – de eliberare din Egipt si intrare in Canaan, si de eliberare de pacate si intrare in binecuvantarile mantuirii prin Isus Hristos. Intrucat Dumnezeu este credincios si nu sovaie in implinirea fagaduintelor Sale, ar trebui ca si noi sa fim credinciosi si sa nu sovaim in primirea lor. Credinciosia lui Hristos ca Mare Preot al nostru este subliniata in cap. 3,2.5.6.
Cel ce a facut fagaduinta. [,,Cel care a fagaduit”, KJV]. Fara indoiala ca scriitorul se gandeste la date lui Avraam si descendentilor sai, cu privire la tara Canaan (vezi Geneza 15,18; Evrei 4,1). Dar in primul rand se gandeste la fagaduinta mantuirii prin Isus Hristos (Ioan 3,16; Matei 1,21).
Sa veghem unii asupra altora, ca sa ne indemnam la dragoste si la fapte bune.
Sa veghem. Versetul acestea ar putea fi tradus astfel: ,,Sa ne gandim cum sa ne indemnam unul pe altul la dragoste si la fapte bune!” In loc de a face si a zice ceva care i-ar impiedica pe altii sa se tina ,,fara sovaire” (v. 23), adevaratul crestin se va gandi la ce trebuie sa faca pentru a-i ajuta in aceasta privinta. Aceasta este una din aplicatiile marelui principiu al iubirii fata de semeni, care este reflectat in a doua tabla a Decalogului (vezi Matei 5,43.44; 22,39). Preocuparea sincera de binele temporar si vesnic al altora este masura prin care Cerul determina sinceritatea iubirii cuiva pentru Dumnezeu (vezi 1 Ioan 2,9–11; 3,10.14).
Dragoste. Vezi Matei 5,43.44.
Fapte bune. Adica iubirea in actiune, iubirea manifestata prin fapte de bunatate si indurare. Ii incurajam pe altii sa fie buni si politicosi, fiind noi insine buni si politicosi. Un astfel de exemplu este irezistibil. Vezi Iacov 1,27; 2,18.
Displayed: 5377 bytes.
Next part
All the chapter
Next Chapter
Previous Chapter
Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online