Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Geneza 47:11-*
Previous part
Iosif a asezat pe tatal sau si pe fratii sai, si le-a dat o mosie in tara Egiptului, in cea mai buna parte a tarii, in tinutul lui Ramses, cum poruncise Faraon.
Tinutul lui Ramses. Cu privire la aceasta afirmatie cercetatorii critici retin doua pareri. Dupa unii, ea constituie o puternica dovada pentru o traditie diferita cu privire la asezarea israelitilor in Egipt, avand in vedere ca tara a fost numita pana aici Gosen (v.1, 6). Altii au tras concluzia ca ea indica timpul cand fiii lui Israel au fost in Egipt ca fiind acela al Ramses-ilor. Primul Ramses a inceput sa stapaneasca in 1319 i.Hr. Primul argument nu este acceptabil, pentru ca Moise a fost unicul autor al Genezei, iar cartea este o naratiune istorica, si nu o colectie de traditii. Nici al doilea argument nu poate fi acceptat, pentru ca el ar aduce confuzie cronologica pentru aceasta sectiune narativa a Vechiului Testament. De aceea trebuie sa se presupuna ca termenul ,,tinutul lui Ramses” este un nume de mai tarziu pentru vechiul termen ,,tinutul Gosen” si, in conformitate cu aceasta, reprezinta efortul unui copist de a identifica ,,Gosen-ul” pentru cititorii sai. Prin acelasi procedeu, am putea spune astazi ca New York a fost intemeiat de olandezi, desi orasul pe care l-au intemeiat ei era cunoscut ca New Amsterdam. Totusi, afirmatia noastra nu urmeaza sa fie considerata doar corecta, ci chiar de dorit, pentru ca numele New Amsterdam nu ar avea nici o semnificatie pentru multi cititori moderni.
Iosif a hranit cu paine pe tatal sau, pe fratii sai, si pe toata familia tatalui sau, dupa numarul copiilor.
Dupa numarul copiilor. Literal, ,,dupa gurile celor mici”. Probabil ca aceasta inseamna ,,in proportie cu marimea familiilor lor”. Totusi, unii comentatori considera ca aceasta se refera la Iosif ca oferind hrana pentru rudele sale, dupa cum ar face un tata pentru urmasii sai, iar altii, ca aceasta inseamna ca toti au fost hraniti, de la cel mai mare pana la cel mai mic. Beneficiile pe care Iosif era in situatia de a le acorda familiei sale devin tot mai evidente din descrierea nenorocirii in care locuitorii Egiptului si Canaanului s-au afundat prin continuarea foametei timp de inca cinci ani.
Nu mai era paine in toata tara, caci foametea era foarte mare; tara Egiptului si tara Canaanului tanjeau, din pricina foametei.
Tanjeau. Acest verset prezinta o mare revolutie sociala accelerata asupra Egiptului de aspra nevoie a foametei, care acum redusese intreaga natiune la o stare de mizerie totala.
Iosif a strans tot argintul, care se gasea in tara Egiptului si in tara Canaanului, in schimbul graului, pe care-l cumparau oamenii, si astfel a facut ca tot argintul acesta sa intre in casa lui Faraon.
Verset ce nu a fost comentat.
Cand s-a sfarsit argintul din tara Egiptului si din tara Canaanului, toti Egiptenii au venit la Iosif, si au zis: Da-ne paine! Pentru ce sa murim in fata ta? Caci argint nu mai avem.
Verset ce nu a fost comentat.
Iosif a zis: Dati vitele voastre, si va voi da paine in schimbul vitelor voastre, daca nu mai aveti argint.
Dati vitele voastre. Animalele care au ajuns in felul acesta proprietatea lui Faraon, probabil ca au fost lasate in grija proprietarilor lor. De aceea, aceste conditii nu au fost asa de severe cum sar parea. Un popor lihnit de foame nu se putea astepta sa aiba vreun beneficiu de la vite infometate si cirezi muribunde. Acum trebuiau sa primeasca nutret pentru animalele lor si probabil ca se bucurau de o parte de profit din ele, prin analogie cu ce s-a intamplat pamantului si produsului sau in anul urmator (vezi v.23, 24).
Si-au adus vitele la Iosif, si Iosif le-a dat paine in schimbul cailor, in schimbul turmelor de oi si de boi, si in schimbul magarilor. Le-a dat astfel paine in anul acela in schimbul tuturor turmelor lor.
In schimbul cailor. Existenta cailor in Egipt dovedeste ca istorisirea despre Iosif nu poate fi datata mai devreme decat perioada hicsosilor, deoarece calul nu era cunoscut acolo, pana cand nu l-au introdus hicsosii (vezi cap. 41.43).
In anul acela. Nu este sigur despre care dintre cei sapte ani de foamete este vorba aici. Unii comentatori considera ca distribuirea semintei cultivatorilor de pamant in anul urmator (v.23) arata ca acesta era al saptelea an de foamete, iar anul in care vitele au fost schimbate pentru hrana, prin urmare, al saselea an. Totusi este probabil ca unele insamantari sa fi avut loc in timpul tuturor anilor de foamete in pamanturile invecinate cu Nilul, fapt ce ar face ca referirea la samanta din versetele 23, 24 sa nu aiba nici o valoare ca dovada ca aici este vorba de ultimul an. Totusi, anul la care se refera versetul 17 probabil ca a cazut in partea finala a perioadei de foamete.
Dupa ce a trecut anul acela, au venit la Iosif in anul urmator, si i-au zis: Nu putem sa ascundem domnului nostru faptul ca argintul s-a sfarsit, si turmele de vite au trecut in stapanirea domnului nostru; nu mai raman inaintea domnului nostru decat trupurile si pamanturile noastre.
In anul urmator. Adica, in anul urmator terminarii argintului lor, nu al doilea an de foamete.
Displayed: 5227 bytes.
Next part
All the chapter
Next Chapter
Previous Chapter
Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online