Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Geneza 20:10-*

Previous part

Si Abimelec a zis lui Avraam: Ce ai vazut de ai facut lucrul acesta?

Verset ce nu a fost comentat.

Avraam a raspuns: Imi ziceam ca, fara indoiala, nu-i nici o frica de Dumnezeu in tara aceasta, si ca au sa ma omoare din pricina nevestei mele.

Verset ce nu a fost comentat.

Dealtfel este adevarat ca este sora mea, fiica tatalui meu; numai ca nu-i fiica mamei mele; si a ajuns sa-mi fie nevasta.

Este sora mea. Avraam si-a aparat purtarea cu presupunerea ca nu exista ,,frica de Dumnezeu” in Gherar si ca, prin urmare, viata lui era in pericol (vezi cap. 12,4-13). Mai mult, el justifica subterfugiul cu scuza ca Sara era intr-adevar, ,,sora” lui – sora lui vitrega – in acelasi timp fiind si sotia lui. El s-a gandit sa para ca nu se abatuse de la litera stricta a adevarului. Dar slabiciunea lui de a nu spune tot adevarul a facut din el un inselator. Despre casatoria intre frati si surori vezi comentariul pentru cap. 4,17.



Cand m-a scos Dumnezeu din casa tatalui meu, am zis Sarei: Iata hatarul pe care ai sa mi-l faci: in toate locurile unde vom merge, spune despre mine ca sunt fratele tau.

In toate locurile. Acesta nu a fost primul caz in care Avraam a prezentat-o pe Sara drept sora a sa. S-ar parea ca aceasta era practica lui obisnuita, dar ca pana aici Egiptul fusese singurul loc unde siretlicul a dat nastere la necaz. Ani de reusita in folosirea aceleiasi minciuni-inselaciuni de la acea amara experienta cu Faraon il facusera pe Avraam sa uite lectia de stricta corectitudine (vezi Eclesiastul 8,11). Poate ca si usurinta relativa cu care Dumnezeu l-a scapat din serioasa dificultate a tins sa-l faca mai putin prudent.

Viata retrasa a femeilor i-a usurat oarecum lui Avraam posibilitatea de a urma obiceiul pe care l-a practicat. Petrecand mult din timp in corturi, dincolo de privirea ochilor curiosi, putini oameni le puteau cel mult zari vreodata (vezi Geneza 18,9). Intalnirea lui Abimelec cu ea trebuie sa fi fost incidentala, probabil intr-un moment indiscret cand era plecata de acasa pentru a aduce apa de la un izvor public (vezi cap. 34,1-4). Oricum ar fi fost, timpul nasterii semintei fagaduite se apropia cu grabire (vezi cap. 21,1), iar Satana a profitat de slabiciunea lui Avraam pentru a dejuca planul divin (vezi comentariul pentru Geneza 12,12-20, compara cu Apocalipsa 12,1-4).



Abimelec a luat oi si boi, robi si roabe, si le-a dat lui Avraam; si i-a dat inapoi si pe Sara, nevasta sa.

Abimelec a luat. Darurile lui Abimelec au fost asemanatoare cu cele ale lui Faraon (cap. 12,16), dar au fost date dintr-un motiv diferit. Darurile lui Faraon au fost date ,,din pricina Sarei”, dar acelea ale lui Abimelec aveau scopul sa-l linisteasca pe Avraam pentru raul pe care el il suferise.



Abimelec a zis: Iata, tara mea este inaintea ta; locuieste unde-ti va placea.

Tara mea este inaintea ta. Aceasta oferta generoasa apare in mod precis ca fiind contrastul cererii lui faraon in imprejurari asemanatoare (vezi cap. 12,19.20). Abimelec a crezut de bine sa-l faca pe Avraam sa inteleaga ca el nu avusese de gand sa faca nici un rau si dorea sa traiasca in relatii bune cu acest print bogat din Mesopotamia. Stiind despre salvarea oamenilor din Sodoma de catre Avraam cu cativa ani in urma, Abimelec poate ca s-a mai temut si de represalii pentru fapta sa.

Si Sarei i-a zis: Iata, dau fratelui tau o mie de arginti; aceasta sa-ti fie o dovada de cinste, fata de toti cei ce sunt cu tine, asa ca inaintea tuturor vei fi fara vina.

o dovada de cinste, fata de toti cei ce sunt cu tine, asa ca inaintea tuturor vei fi fara vina."

O mie de arginti. Desi in textul ebraic nu exista nici cuvantul ,,bucati” nici cuvantul ,,siclu”, ultimul cuvant este fara indoiala complementul direct al cuvantului ,,mie”. Pe vremea ante-persana nu existau bani-moneda. Metalele pretioase erau turnate in lingouri si evaluate dupa greutate. Deoarece greutatea unui siclu varia mult in functie de loc si timp, este greu sa se evalueze astazi valoarea monetara echivalenta. O greutate gasita in ruinele de la Tell Beit Mirsim, in Palestina, prezinta un siclu de 0,402 uncii, (11,4 grame), un altul de la Ugarit, in Siria, de 0,335 uncii (9,5 grame), in timp ce siclul egiptean si cel babilonian variaza de la 0,31 la 0,345 uncii (8,8 la 9,8 grame). Daca vom considera un siclu de 11,4 grame, (0,4 uncii) pentru ,,un argint”, o mie de arginti ar cantari aproximativ 11 kilograme. Deoarece puterea de cumparare a banilor era mai mare atunci decat astazi, aceasta cifra ar creste considerabil daca ar fi ca ea sa reprezinte cu adevarat valoarea acestui dar. Abimelec probabil ca a folosit expresia ,,fratele tau” ironic, ca si cand el ar zice ,,acest ‘frate’ al tau”.

Aceasta sa-ti fie o dovada de cinste. Semnificatia declaratiei ebraice traduse astfel este obscura (text englez: ,,el este pentru tine o acoperitoare a ochilor” – n.trad.). Daca este literala, acoperitoarea ar fi un voal pentru apararea fetei, daca este figurata, aceasta ar fi un dar menit sa impace o rea-vointa. Cuvantul ebraic tradus ,,el” in KJV, indicandu-l pe Avraam, ar putea fi tradus la fel de bine cu ,,acesta” referindu-se la dar. Daca termen se refera la Avraam, Abimelec a inteles fie ca o data cu acesta a redat-o pe Sara sub protectia lui Avraam, fie ca Avraam trebuie sa-i poarte mai bine de grija in viitor. Daca, pe de alta parte, acesta se refera la dar, Abimelec spunea: ,,Te rog, primeste darul meu ca o dovada despre nevinovatia ta si de asemenea ca un semn despre dorinta mea de a va face bine”. Trei amanunte ale contextului lasa sa se inteleaga ca expresia se refera mai degraba la dar, decat la Avraam: (1) Abimelec dorea prietenia lui Avraam (vezi comentariul pentru v.15). (2) Darul este centrul atentiei in declaratia precedenta. (3) ,,Acoperitoarea” urma sa constituie o dovada fata de toti cei ce erau cu ea si fata de altii ca raul a fost indreptat si cazul clarificat.

Toti cei ce sunt cu tine. Probabil ca se refera la slujnicele Sarei, care ar fi putut fi cu ea in timpul incidentului. ,,Inaintea tuturor” poate ca se refera la alti membri ai marii familii a lui Avraam, sau ii cuprinde pe toti aceia care au auzit despre lucrul acesta. Vezi si paragraful urmator. Acesta sugereaza, de asemenea, ca ,,acoperitoare” putea sa aiba drept scop, cel putin in parte, sa salveze ,,fata” ei inaintea altor membri ai familiei, un mult mai important motiv pentru orientali.

Fara vina. (Text englez: ,,Astfel a fost ea mustrata” – n.trad.). Aceasta expresie din ebraica ne confrunta cu doua probleme. (1) Unele traduceri vechi omit cuvantul ,,astfel”, ebraicul ,,si”, combinand expresia aceasta cu expresia precedenta, ,,si cu toti ceilalti”. (2) Daca in originalul ebraic se citeste ,,ea” sau ,,tu” este nesigur. Vocala in discutie, care face sa apara deosebirea, a fost adaugata de masoreti la cateva secole d.Hr. Daca masoretii au avut dreptate, atunci Sara ,,a fost mustrata” de Abimelec ca fiind prima vinovata pentru nenorocita situatie. Daca, insa, masoretii s-au inselat, dupa cum lasa sa se inteleaga unele traduceri vechi, si daca expresia precedenta ,,si cu toti ceilalti” urmeaza sa fie pusa in legatura cu ,,ea a fost mustrata”, cele doua urmeaza a fi citite impreuna astfel: ,,si in toate privintele tu esti justificata”, sau ,,inaintea orisicui tu esti indreptatita”, ca in RSV. Aceasta traducere s-ar potrivi mai exact cu contextul. Cuvantul tradus ,,mijlocitor” (arbitru – n.trad.) in Iov 9,33, este din aceeasi radacina ca si cuvantul tradus aici ,,mustrata”.



Displayed: 7687 bytes.

Next part

All the chapter

Next Chapter

Previous Chapter

Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online