Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Geneza 17:4-*
Previous part
Iata legamantul Meu, pe care-l fac cu tine: vei fi tatal multor neamuri.
Incat pentru mine (trad. Nitzulescu). La inceputul propozitiei, Dumnezeu Se refera la Sine prin metoda accentuarii. Aceasta expresie este echivalenta cu a spune ,,In masura in care MA priveste pe MINE”, sau ,,Eu, din partea Mea”, raman credincios legamantului facut cu multi ani in urma.
Tatal multor neamuri. Aceasta precizare avea sa aiba o indoita implinire. In primul rand, ea indica spre numeroasele triburi a caror genealogie va merge inapoi, pana la Avram. Arabii izraeliti, madianitii si alte triburi arabe care se trag din Chetura (vezi cap. 25,1-4) si edomitii – ca si izraelitii
– toti erau urmasii lui Avram. Intr-un sens mai larg, totusi, aceasta fagaduinta arata spre nenumaratii urmasi spirituali care il vor revendica pe Avram ca tata al lor (Galateni 3,29).
Nu te vei mai numi Avram; ci numele tau va fi Avraam; caci te fac tatal multor neamuri.
Numele tau va fi Avraam. Avram a fost cel dintai din numerosii barbati carora Dumnezeu le-a schimbat numele. Pentru cei din vechime, numele aveau o mult mai mare importanta decat au pentru noi. Toate numele semite au un inteles si, de obicei, constau intr-o expresie, sau propozitie care exprima o dorinta, sau poate o recunostinta a parintelui. Avand in vedere importanta pe care oamenii insisi o dadeau numelor, Dumnezeu a schimbat numele anumitor oameni pentru a le aduce in armonie cu experientele lor trecute sau viitoare. Avram, care inseamna ,,Tata laudat”, nu mai apare in aceasta forma in alt loc din Biblie, ci se afla sub forma Abiram care inseamna ,,Tatal meu este laudat” (vezi Numeri 16,1; 1 Regi 16,34). Faptul ca numele Avraam este numai o forma extinsa a lui Avram, asa cum sustin unii comentatori este putin probabil, avand in vedere explicatia data in acest verset. Totusi, in ciuda cunostintelor noastre actuale despre diferitele limbi semite curente pe vremea lui Avraam, nu este usor a explica numele de Avraam. Cel mai bine este sa recurgem inca la cuvantul arabic ruham, asa cum au facut mai multe generatii de comentatori. Cuvantul ruham inseamna ,,numar mare”, si este posibil sa fi existat in ebraica veche, desi nu se intalneste in literatura ebraica de care dispunem astazi. Numele de Avraam, prin urmare, va fi tradus ,,tata al unui mare numar”, care corespunde cu explicatia data de Dumnezeu patriarhului dupa schimbarea numelui sau, ,,te fac tatal multor neamuri”.
Te voi inmulti nespus de mult; voi face din tine neamuri intregi; si din tine vor iesi imparati.
Verset ce nu a fost comentat.
Voi pune legamantul Meu intre Mine si tine si samanta ta dupa tine din neam in neam; acesta va fi un legamant vesnic, in puterea caruia, Eu voi fi Dumnezeul tau si al semintei tale dupa tine.
Voi pune legamantul Meu. Conditiile si binefacerile acestui legamant au legaturi nu numai cu Avraam ca individ, ci si cu toti urmasii sai, atat literali, cat si spirituali. Fagaduinta facuta aici lui Avraam se refera in mod deosebit la Hristos (Galateni 3,16; Fapte 2,30), iar prin El, conform celor spuse de Pavel, urmeaza ca toti crestinii sa se impartaseasca de ea (Galateni 3,29; Fapte 16,31). O corecta intelegere a termenilor acestui legamant se va intinde departe spre pastrarea unei adevarate legaturi intre Dumnezeu si credinciosul de astazi.
Un legamant vesnic. Cuvantul tradus ,,vesnic” in nici un caz nu inseamna intotdeauna o perioada fara sfarsit (vezi comentariul pentru Exod 21,6). ,,Vesnic”, asa cum este folosit de obicei in Biblie, inseamna imprejurari sau conditii care urmeaza sa persiste timp atat de indelungat, cat poate obiectul la care ele se aplica sa fie afectat de ele, in virtutea naturii lor inerente. Acest fapt reiese clar din expresii ca ,,traiasca pe vecie... imparatul” (1 Regi 1,31; Neemia 2,3; etc.), care exprima pur si simplu dorinta ca imparatul sa se bucure de viata lunga. Avand in vedere ca urmasii lui Hristos – samanta spirituala a lui Avraam – sunt mostenitori ai maretelor fagaduinte ale legamantului (Galateni 3,7, 27-29), ,,legamantul cel vesnic” trebuie sa ramana in vigoare atata timp cat timp este operativ Planul de Mantuire.
Voi fi Dumnezeul tau. Aceasta fagaduinta cuprinde toate binecuvantarile mantuirii si este o dovada clara despre caracterul spiritual al legamantului avraamic. Dumnezeu Se preda pe Sine Insusi celui care intra in relatia legamantului si, facand asa, ii atribuie toate privilegiile, bucuriile si mareata speranta care deriva din inrudirea cu Dumnezeu. Acela care devine in felul acesta un fiu sau o fiica a lui Dumnezeu nu poate dori nimic mai mult spre a-l face fericit, fie in viata aceasta, fie in cea viitoare. Este ca si cand Dumnezeu i-ar spune lui Avraam, ,,Orice sunt sau ce am, sau orice pot sa fac, Eu voi fi si voi face pentru tine si samanta ta. Toate mijloacele Mele nemarginite vor fi folosite pentru ocrotirea, mangaierea si mantuirea ta” (vezi Romani 8,32). Fericiti, cu adevarat, sunt aceia al caror Dumnezeu este Iehova (Psalmi 144,15). In astfel de conditii ale legamantului celui vesnic, Dumnezeu si credinciosul se predau fiecare, unul altuia, fara rezerve.
Displayed: 5237 bytes.
Next part
All the chapter
Next Chapter
Previous Chapter
Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online