Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Faptele Apostolilor 9:29-*

Previous part

si propovaduia cu indrazneala in Numele Domnului. Vorbea si se intreba si cu Evreii care vorbeau greceste, dar ei cautau sa-l omoare.

Propovaduia cu indrazneala. (,,Vorbea cu indrazneala”, KJV)Vezi v. 27. Prima propozitie a versetului 29 ar trebui sa fie luata impreuna cu versetul 28. Ea zice literal: ,,vorbind cu indrazneala in Numele Domnului”. A doua propozitie zice literal: ,,El vorbea si discuta impotriva grecilor”.

Numele. Vezi cap. 2,21; 3,6.16

Se intreba. (,,Disputa”, KJV). Cuvantul grec tradus astfel e folosit de Luca pentru a descrie intalnirea lui Stefan cu evreii care vorbeau greceste (,,elenistii”) (vezi cap. 6,9). Totusi este o deosebire vrednica de notat. ,,Grecii” (elenistii) avusesera o disputa cu Stefan; acum Saul are o discutie cu ei. El, ca iudeu din Tars, era bine inzestrat pentru o asemenea discutie (vezi cap. 9,11). Ei au fost apucati de o mare furie. De doua ori in curs de cateva saptamani viata lui a fost pusa in primejdie, mai intai in Damasc (v. 24) apoi in Ierusalim.

Evreii care vorbeau greceste. (,,grecii”, KJVK; ,,elenisti”, Nitz). Adica, iudeii elenisti (vezi cap. 6,1).

Cautau. (,,Erau porniti”, Nitz) Gr. ephicheireo, ,,a pune mana la”, ,,a incerca”, (vezi Fapte 19,13; cf. cele de la Luca 1,1; Fapte 9,23.24).

Omoare. Saul era dispus sa intampine moartea care fusese partea lui Stefan, dar Domnul avea alte planuri pentru curajosul Sau slujitor. Tocmai la punctul acesta poate fi cel mai bine plasata vedenia de avertizare si instruire (vezi cap. 22,17-21; cf. AA 130).



Cand au aflat fratii de lucrul acesta, l-au dus la Cezarea, si l-au pornit la Tars.

Au aflat fratii. Ei cunosc acum pe Saul si uneltirea care era facuta contra lui. Cunoasterea lor ii indeamna la actiune imediata. Ei il duc la tarmul marii, de unde poate fugi din tara.

Cezarea. Nu Caesarea Philippi (la poalele Muntelui Hermon), ci portul maritim care se gasea la 64 de mile, spre nord-vest de Ierusalim. Acesta era un loc de la care se putea ajunge usor la Tars, fie pe mare, fie pe drumul care ducea spre nord de-a lungul liniei tarmului. La Cezarea, el urma probabil sa afle pe Filip. Cei doi barbati, unul prietenul si celalalt fostul potrivnic al lui Stefan, ar fi venit astfel fata in fata ca frati. Vezi cap. 8,40.

L-au pornit. (,,L-au trimis”, KJV; ,,Il trimisesera”, Nitz). Gr. scapostello, literal ,,a trimite”, ,,a expedia”. Aceasta pare sa se inteleaga ca ucenicii au trimis pe Saul cu corabia la Tars. Nu e un conflict ireconciliabil intre afirmatia aceasta si aceea a lui Pavel: ,,Dupa aceea m-am dus in tinuturile Siriei si ale Ciliciei”. (Galateni 1,21). Siria si Cilicia impreuna formau pe atunci o provincie romana si mergand la Tars, Saul a patruns in districtul acela. Interpretari alternative sunt ca: 1) Corabia lui se oprea in porturile siriene in drumul ei spre Tars din Cilicia; 2) Saul s-a dus mai intai la Tars si apoi a facut calatorii in teritoriile apropiate din Cilicia si Siria. Aceasta ultima sugestie poate explica prezenta bisericilor crestine din aria aceea, care trebuie sa fi fost infiintate inainte de intaia calatorie misionara a lui Pavel (vezi Fapte 15,36.41).

Tars. Orasul de nastere al lui Pavel (vezi v. 11) se poate sa nu fi fost refugiul cel mai confortabil pentru apostol. Cuvantul lui Hristos, ca ,,un prooroc nu este pretuit in patria sa” (Ioan 4,44) urma sa fie dureros de adevarat in cazul lui Saul. Nu numai ca se reintorcea in locul sau de nastere, ci el se inapoia ca un iudeu renegat, un decazut de la credinta parintilor sai; un conducator al sectei dispretuite si persecutate a crestinilor. Primirea lui poate sa fie imaginata si poate sa explice tacerea lui asupra subiectului familiei. La punctul acesta naratiunea il paraseste pe Saul pana cand Barnaba il cauta pentru o lucrare mai intensiva (Fapte 11,25).



Biserica se bucura de pace in toata Iudea, Galilea si Samaria, se intarea sufleteste, si umbla in frica Domnului; si, cu ajutorul Duhului Sfant, se inmultea.

(,,Atunci”, KJV; ,,Deci”, Nitz). Mai degraba ,,de aceea”. Tiparul evenimentelor din versetele 29-32 este similar cu acela din cap. 8,3-5. La data mai timpurie, Saul persecutase biserica, de aceea credinciosii au fost imprastiati si au propovaduit Cuvantul, si s-a deschis calea ca Filip sa duca Evanghelia in Samaria. In cazul de fata, Saul insusi era persecutat, s-a retras la Tars, biserica a castigat un ragaz si l-a folosit profitabil si Petru a evanghelizat districtele de coasta.

Biserica. (,,Bisericile”, KJV). Dovezile textuale favorizeaza (cf. p. 10) exprimarea ,,acum biserica prin toata Iudeea si Galileea si Samaria avea pace”. Referirea este la intreaga grupare crestina, nu la anumite biserici locale. Aceasta scoate in evidenta unirea bisericilor locale intr-o organizatie a bisericii intregi. Cuvantul ,,biserica” pare astfel sa fie folosit aici intr-un sens universal si nu unul local.

Odihna. Literal ,,pace”. Ragazul se poate sa fi aparut pe urma plecarii lui Pavel, elementul iritant era inlaturat. Un alt motiv s-ar putea sa fie gasit in diversiunea pricinuita de incercarea imparatului Caligula de a-si aseza statuia in Templul din Ierusalim (vezi pag. 78) – o incercare de la care a fost determinat sa renunte, potrivit cu cele spuse de Iosif (Antiquities XVIII, 8,2-8) numai de pozitia hotarata a iudeilor, prin staruintele zeloase ale regelui Irod Agripa, care locuia in cetatea Roma la data aceea si prin apelurile lui Petronius, guvernatorul Siriei. Potrivit cu cele spuse de Iosif, guvernatorul sirian a fost influentat de revarsarile de ploaie care, dupa o seceta indelungata, au cazut din cer senin, ca raspuns la rugaciunile lui Israel.

Toata Iudeea. Aceasta nota scurta cuprinde o mare cantitate de istorie bisericeasca timpurie si are o deosebita insemnatate. Este cea dintai aluzie cu privire la existenta unor comunitati religioase organizate in orasele si satele Palestinei. Nu sunt numite biserici locale, dar multe vor fi aparut ca un rezultat intarziat al lucrarii personale a lui Isus Hristos. In plus, lucrarea lui Filip, Petru si Ioan, trebuie sa fie luata in considerare (vezi cap. 8,5.1; 14,25). Dar, indiferent care ar fi fost originea bisericilor palestiniene, versetul acesta atesta existenta lor si demonstreaza ca porunca lui Hristos (cap. 1,8) era cu credinciosie ascultata.

Se intarea. (,,Era cladita”, KJV). Gr. oikodomeo, ,,a zidi o casa” , ,,a ridica o cladire” si prin extensie, ,,a edifica”, ,,a zidi”, in general. ,,Odihna” (,,pacea”) mentionate mai inainte in versetul acesta a dat prilej ca biserica sa se ,,intareasca” sa se ,,zideasca” atat in sens organizatoric cat si spiritual. ,,Oikodomeo joaca un rol important in vocabularul lui Pavel (vezi Fapte 20,32; Romani 15,20; 1 Corinteni 8,1; Galateni 2,18, etc).

Frica Domnului. Expresia este obisnuita in scrierile VT, unde descrie o teama plina de respect (vezi Iov, 28,28; Psalmi 19,9; Cronici 1,7). Este rara in NT, forma engleza a expresiei fiind folosita numai aici. In 2 Corinteni 5,11, groaza Domnului” este tradusa mai bine, ,,frica Domnului”.

Ajutorul. (,,Mangaierea”, KJV; ,,Chemarea in ajutor”, Nitz) Gr. paraklesis, ,,mangaierea”, ,,indemnul”, ,,incurajarea” (vezi Matei 5,4; Luca 6,24; Ioan 14,16). Expresia poate fi tradusa, ,,umbland ... in (sau ,,prin”) sfatul Duhului Sfant”. Membrii bisericii se temeau de Domnul si erau calauziti de Duhul, intreaga lor viata era sub control divin.

Se inmulteau. Ca rezultat al starii spirituale satisfacatoare a bisericii, membrii si grupurile ei sporeau la numar. Totdeauna va fi asa. Viata spirituala adanca din partea crestinilor va fi roditoare in salvarea celor nemantuiti. Asemenea roada poate veni din viata membrilor laici ca si din lucrarea slujbasilor bisericii.

Vezi harta activitatii misionare a lui Petru



Displayed: 7998 bytes.

Next part

All the chapter

Next Chapter

Previous Chapter

Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online