Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Faptele Apostolilor 8:9-*
Previous part
In cetate era un om, numit Simon, care zicea ca este un om insemnat; el vrajea si punea in uimire pe poporul Samariei.
In cetate. [,,In acea cetate”, KJV]. La care se face referire in v. 5 Mentionarea separata a ,,Samariei” in v. 9 sugereaza ca termenul se refera la provincie si nu la orasul capitala.
Simon. Vezi Ioan 1,42. Omul acesta este de obicei pomenit ca Simon Magul, de la gr. magos, ,,vrajitor”, sau ,,mag”. Potrivit cu Iustin Martirul (First Apology, 26) el a fost nascut la Gitto, un sat din Samaria. Relatari mai tarzii in Parinti il descrie intr-o staruitoare vrajmasie cu Petru, pe care l-a urmat la Roma pentru a se opune invatarii acolo. Cele mai multe dintre legende sunt de o autoritate extrem de indoielnica. Simon era tipic pentru o categorie de iudei care speculau folosind prestigiul neamului lor si credulitatea paganilor. Unul din acestia era Elima din Cipru (Fapte 13,8); exorcistii iudei itineranti din Efes (cap. 19,13); si Simon din Ciprul, afara de cazul ca era acelasi om cu Samariteanul (Iosif, Antiquities xx.7.2). Vezi Vol. V, p. 912; Vol. VI, p.34.
Un om insemnat. [,,Un om mare”, KJV; ,,un cineva insemnat”, Nitz]. Versetul 10 defineste mai clar natura pretentiei. Strigatul oamenilor ca Simon era ,,puterea lui Dumnezeu cea care se numeste ,,mare” era fara indoiala ecoul propriilor sale pretentii. In vreun fel oarecare nedefinit, el pretinde ca e o intrupare a puterii divine. El poate se considera Mesia. Nadejdile mesianice iudaice constituiau un tipar pentru impotriviri si-i ajuta sa-si asigure urmasi. Contrasteaza cu Filip (v. 5), care predica pe Hristos, nu pe sine.
Vrajea. [,,Folosea vrajitoria”, KJV; ,,Facea magie”, Nitz]. Mai de graba, ,,care mai inainte practicase magia in oras”. ,,Magia” se refera la artele practicate de Magii din Rasarit, care pretindeau ca sunt fermecatori, astrologi, ghicitori si talcuitori de vise. Se poate ca Simon sa nu fi avut decat cunostinte elementare de chimie, prin folosirea carora atragea mai intai atentia si apoi specula credulitate acelora care veneau sa-l consulte. Iudeii cunoscusera lucruri de felul acesta de pe vremea locuirii lor in Egipt, si in literatura lor traditionala faceau referire la ,,intelepciunea” lui Moise pe nedrept si mincinos numita astfel cf. Fapte 7,22; cf. la Dan. 1,20).
Punea in uimire poporul. Mai de graba, ,,uimea natiunea”, adica, poporul Samariei era superstitios impresionat de asa-numitele minuni ale acestui cineva mandru ,,mare”, Simon Magul.
Toti, de la mic pana la mare, il ascultau cu luare aminte, si ziceau: Acesta este puterea lui Dumnezeu, cea care se numeste mare.
Toti… il ascultau. Vezi v. 6. Inselaciunile lui aveau mare succes, deoarece toate categoriile de oameni credeau in el. Vrajitorul apare ca unul din cei mai timpuri dintre cei care vin cu semne si minuni mincinoase, asa ca sa insele, daca ar fi cu putinta chiar pe cei alesi (cf. Matei 24,24; 2 Tes. 2,9).
Puterea lui Dumnezeu cea care se numeste ,,mare”. [,,Mare putere a lui Dumnezeu”, KJV; ,,Puterea cea numita mare a lui Dumnezeu”, Nitz]. Dovezi textuale favorizeaza (cf. p. 10) exprimarea ,,puterea lui Dumnezeu care este numita MARE”. Irineu (Against Heresies, i.23; ANF, Vol. I, p. 348) spune despre Simon Magul ca ,,era slavit de multi ca si cum ar fi fost dumnezeu…. El se prezenta pe sine, intr-un cuvant, ca fiind cea mai inalta dintre toate puterile”.
Il ascultau cu luare aminte, pentru ca multa vreme ii uimise cu vrajitoriile lui.
Il ascultau. [,,Il stimau”, KJV; ,,Erau cu luare aminte la dansul”, Nitz]. Gr. prosecho (vezi vers.6).
Ii uimise cu vrajitoriile. [,,Ii fermecase”, KJV; ,,Ii scosese din minti”, Nitz]. Vezi v. 9. ,,Multa vreme”, in care aceasta fascinatie rea fusese exercitata, ar duce inceputul vrajitoriilor lui Simon aproape de timpul lucrarii Domnului in Samaria, cu vreo sase sau sapte ani mai inainte.
Dar cand au crezut pe Filip, care propovaduia Evanghelia Imparatiei lui Dumnezeu si a Numelui lui Isus Hristos, au fost botezati, atat barbati cat si femei.
Care propovaduia. [,,Predicarea”, KJV]. Vezi v. 5. Atunci, ca si acum, predicarea era un instrument important al mantuirii. (vezi 1 Cor. 7,21). Puterea soliei lui Filip s-a dovedit mai tare decat fascinatia magiei lui Simon.
Imparatiei lui Dumnezeu. Vezi Matei 4,17; Luca 17,20.21; Fapte 1,6. Cand ogorul Evangheliei s-a intins, solia ucenicilor a devenit mai clara. Ea era cuprinzatoare si specifica; conducea la botez pe ascultatorii ei.
Numelui lui Isus Hristos. Vezi cap. 2,21; 3,16.
Au fost botezati. Vezi Matei 3,6. Timpul verbului in greceste de aici lasa a se intelege nu un botez mare, ci o succesiune de convertiti, atat barbati cat si femei, care erau admisi in felul acesta in biserica.
Chiar Simon a crezut; si dupa ce a fost botezat, nu se mai despartea de Filip, si privea cu uimire minunile si semnele mari care se faceau.
Chiar Simon. [,,Simon insusi”, KJV; ,,Insusi Simon”, Nitz]. Mai degraba, dand accentul din versiunea greaca, ,,chiar Simon insusi”.
A crezut. Fara indoiala el a fost impresionat de minunile pe care le savarsise Filip (v. 6); el se simtea a fi in prezenta unei Puteri infinit mai mare decat a sa proprie. Dar a acceptat afirmatiile lui Filip cu privire la moartea si invierea lui Hristos fara a dezvolta o credinta personala. Credinta sa era de felul aceleia despre care vorbeste Iacov (Iacov 2,14.19). O credinta similara nedesavarsita e descrisa in Ioan 8,31 unde anumiti iudei sunt descrisi crezand in Isus in timp ce restul capitolului arata ca ei nu posedau o credinta mantuitoare. Totusi Simon a inteles de ajuns pentru a fi botezat, desi, asa cum a aratat atitudinea lui ulterioara, botezul sau nu a putut sa reprezinte vreo renastere la o viata mai inalta. El a ramas mai departe in ,,faradelege” (Fapte 8,23). Luca face o deosebire intre credinta samaritenilor si aceea a lui Simon; oamenii erau castigati de predica lui Filip, dar Simon era atras de minunile pe care le vedea. Cu toate acestea, Dumnezeu nu a respins aceasta credinta nedesavarsita. El a acceptat-o ca temelia pe care sa cladeasca o credinta mai acceptabila. Cand Simon a apostaziat, Petru a facut apel la el (vers .22) sa se pocaiasca si sa se roage pentru iertare.
Privea cu uimire. [,,Se minuna privind”, KJV; ,,Vazand… ramase uimit”, Nitz]. Mai degraba expresia ar trebui sa zica: ,,privind semnele si marile minuni care aveau loc, el era uimit” (vezi v. 9). Lucrurile se inversasera. Magul, de care altii se uimisera, se lasa in voia unei vraji mai puternice decat a sa personala si era la randul sau uimit cand privea puterea care insotea proclamarea Evangheliei.
Displayed: 6828 bytes.
Next part
All the chapter
Next Chapter
Previous Chapter
Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online