Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Faptele Apostolilor 8:25-*

Previous part

Dupa ce au marturisit despre Cuvantul Domnului, si dupa ce l-au propovaduit, Petru si Ioan s-au intors la Ierusalim, vestind Evanghelia in multe sate de ale Samaritenilor.

[Si ei, KJV]. Acesta, cu certitudine, prezinta pe apostolii Petru si Ioan. Unii comentatori cred

ca acesta cuprinde si pe Filip. Totusi, vezi AA 107.

Au marturisit. Gr. diamarturismai, ,,A marturisi cu ravna”.

Au propovaduit. Gr. laleo, ,,a vorbi”, ,,a spune”.

S-au intors. Forma verbului in versiunea greaca de aici poate fi tradusa ,,au inceput sa se intoarca”. Ei au continuat sa predice Evanghelia, in timp ce-si faceau drumul inapoi spre Ierusalim.

Asa se incheie raportul inspirat al patrunderii crestinismului in Samaria, cu exceptia unei referiri trecatoare in cap. 15,3.



Un inger al Domnului a vorbit lui Filip, si i-a zis: Scoala-te, si du-te spre miazazi, pe drumul care pogoara spre Ierusalim la Gaza, si care este pustiu.

Un inger. [,,Ingerul”, KJV]. Mai bine, ,,un inger”. Luca e atent la serviciul ingerilor (cf. Luca 1,38 si Fapte 10,7; Luca 2,9 si Fapte 12,7; Luca 24,4 si Fapte 1,10; 15,30). Constructia in versiunea greaca sugereaza ca un inger a vorbit lui Filip in timp ce Petru si Ioan isi faceau lucrarea de evanghelizare. Chemarea supranaturala s-ar prea putea ca sa fi venit intr-o viziune (cf. Corneliu, Fapte 10,3).

Miazazi. [,,Sud” KJV]. Gr. mesembria, in general redat prin ,,miazazi”, sau ,,amiaza”. Totusi, in Emisfera Nordica, soarele e la sud cand ajunge la meridian; de unde cuvantul a ajuns sa insemne partea locului, adica, ,,sud”. Unii autori prefera pe ,,amiaza”.

Pe drumul. [,,Spre drumul”, KJV; ,,Pe calea”, Nitz]. Mai de graba, ,,pe calea”, sau ,,de-a lungul drumului”.

Gaza. Numele acesta este transliterarea greaca a ebr. ‘Azzah, care insemneaza ,,tare”. Gaza (numita si Azzeh in Deut. 2,23; 1 Regi 4,24; Ier. 25,20) era o cetate sudica de granita a canaanitilor timpurii (Gen. 10,19). A fost ocupata mai intai de Avimi si apoi de Caftorimi (Deut. 2,23). Iosua nu a putut sa-i supuna (Iosua 10,41; 11,22). Iuda a detinut-o o scurta perioada de timp (Jud. 1,18), dar curand au pierdut-o, fiind luata de filisteni (Iosua 13,3; Jud. 3,3), care au facut-o cetatea cea mai de sud a celor cinci cetati ale lor. Cetatea a fost scena umilirii si mortii lui Samson (Jud. 16) si a continuat sa fie detinuta de filisteni pe vremea lui Samuel si mai departe (1 Samuel 6,17). Solomon (1 Regi 4,21.24) si mai tarziu Ezechia (2 Regi 18,8) au atacat-o. Ea a rezistat asediului lui Alexandru cel Mare timp de cinci luni, dar cu timpul a fost capturata si a devenit un post militar important in timpul luptelor dintre ptolemei si seleucizi si in razboaiele Macabeilor (1 Macabei 11,61).

Pe la 96 i.Hr., Gaza a fost distrusa si populatia ei masacrata de Alexandru Ianeul (Iosif, Antiquities xiii.13.3 [358-364]), dar a fost rezidita de proconsulul Galinius (ibid. XVI.5.3 [88]), desi se pare ca cetatea restaurata era mai aproape de mare decat cea veche. De la Ierusalim la Gaza, la vreo 50 de mile mai la sud-vest, erau mai multe drumuri de acces. Un drum mai spre nord trecea in apropiere de Lyda, si apoi mergea paralel cu tarmul spre sud prin Azot la Gaza. Un altul mergea spre sud la Hebron, apoi prin directia vest prin tinutul pustiu catre cetatea Gaza. Cel din urma este cel mai probabil drumul din aceasta naratiune, mai ales daca mesembria e tradus ,,sud”.

Pustiu. Expresia spune literal, ca si cum ar fi propozitie separata: ,,Aceasta e pustiu”. Nu e nimic care sa arate daca acestea erau cuvintele ingerului sau o nota explicativa adaugata de Luca. La fel nu e clar daca ,,acesta” se refera la drum sau la oras, desi nu e probabil ca Luca sa dea numele unei cetati si apoi sa o descrie ca fiind pustie. RSV o traduce: ,,Aceasta este un drum pustiu”. [,,Aceasta cale este pustie”, Nitz]. In credinta simpla, Filip trebuie sa se duca pe drumul mai putin umblat, mai putin promitator de la Ierusalim la Gaza si fara sa cunoasca ca pe drumul acela urma sa intalneasca un calator a carui convertire urma sa fie atat de memorabila. Vezi Harta activitatii misionare a diaconului Filip



Filip s-a sculat si a plecat. Si iata ca un Etiopian, un famen cu mare putere la imparateasa Candace a Etiopienilor, si ingrijitorul tuturor vistieriilor ei, venit la Ierusalim ca sa se inchine,

Filip s-a sculat si a plecat. [,,El s-a sculat si a plecat”, KJV]. Imediata lui ascultare descopera lipsa oricarei indoieli cu privire la autenticitatea soliei pe care o primise.

Etiopian. [,,Un om din Etiopia”, KJV]. Etiopia, ca si Cus din VT, este un nume general dat tarii la sud de intaia cataracta a Nilului si extinzandu-se in Etiopia moderna. Partea ei nordica era marele regat Meroe in valea superioara a Nilului, care a fost carmuita de regine in decursul unei lungi perioade de timp si e foarte probabil ca eunucul sa fi venit din regatul acesta. Legatura lui cu poporul iudeu prezinta multe puncte de interes. Potrivit cu Scrisoarea lui Aristeas 13, in decursul domniei unuia din faraoni numit Psametic (poate Psametic II, 594-588 i.Hr.) o unitate de iudei a fost trimisa in Egipt pentru a ajuta intr-o campanie contra Etiopiei. Influente iudaice fara indoiala fusesera la lucru in regiunea aceea de secole. Lucrul acesta poate fi reflectat in lucrarea curajoasa a unui eunuc etiopian timpuriu Ebed – Melec, pe vremea lui Ieremia (cap. 38,7-13; 39,15-18). Chiar si mai de timpuriu evreii asteptasera si vazusera administrarea etiopienilor in comunitatea lor (Psalmi 68,31; 87,4).

Famen. [,,Eunuc”, KJV; Nitz]. Vezi Estera 1,10; 2,3; Matei 19,12.

Mare putere. [,,Mare autoritate”, KJV]. Gr. dunastes, ,,principe”, ,,potentat”, ,,slujbas superior”. Litera legii deuteronomice (vezi Deut. 23,1) era explicita cu privire la excluderea eunucilor [,,famenilor”] din sanctuarul lui Dumnezeu, dar lucrul acesta a fost fara invoiala modificat in practica. Admiterea eunucului pazitori ai Sabatului in randurile poporului lui Dumnezeu e fagaduita de Isaia (cp. 56,4). Rangul, rasa si starea fizica nu sunt factori in admiterea in familia Tatalui nostru ceresc (Gal. 3,28.29; Col. 3,10.11).

Candace. Acesta pare sa fi fost un nume sau un titlu dinastic, ca Faraon sau Ptolemeu in Egipt si Cezar la romani si nu numele personal al unei regine aparte. Numele apare in Strabo, Geography xvii.1.54; si Dio Cassius, History, liv. 5.4-6. Dupa Eusebiu (c. anul 325 d.Hr.) Etiopia era inca sub domnia unei regine pe vremea sa (The Ecclesiastical History ii.1.13).

Visteriilor. [,,Tezaurului”, KJV; Nitz]. Gr. gaza, ,,tezaurul regal”, ,,tezaur”, un cuvant de origine persana care intra in uz cam pe vremea aceasta la scriitorii greci si latini (Cicero De officiis ii.22 [76]). Traducatorii LXX l-au folosit in Ezra 5,17; 6,1; 7,21; Isa. 39,2. Nu e gasit in alta parte in NT, dar o forma compusa e folosita cu privire la tezaurul Templului (Luca 21,1). Filip intalneste un om care poarta grija de gaza, tezaur. Evanghelistul il ajuta sa gaseasca un tezaur, la fel cum omul din parabola din Matei 13,44 a gasit o comoara, cautand-o sarguincios.

Sa se inchine. Pare ca eunucul acesta era un prozelit circumcis al neprihanirii (vezi Vol. V, p.63) care vizita Ierusalimul ca sa se inchine la Templu. Prozeliti, ca si iudei, veneau la Ierusalim pentru scopul acesta, dupa cum se poate vedea din enumerarea celor prezenti la Ziua Cincizecimii (Fapte 2,10). Potrivit cu Ioan 12,20, greci veneau la sarbatorile de la Ierusalim. Eunucul venise la Ierusalim in cautarea unei binecuvantari, dar inainte de a ajunge acasa, el urmeaza sa primeasca una care intrece toate asteptarile sale. Vezi Vol. IV, p.27-30.



Displayed: 7820 bytes.

Next part

All the chapter

Next Chapter

Previous Chapter

Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online