Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Faptele Apostolilor 5:31-*

Previous part

Pe acest Isus, Dumnezeu L-a inaltat cu puterea Lui, si L-a facut Domn si Mantuitor, ca sa dea lui Israel pocainta si iertarea pacatelor.

L-a inaltat. Gr. hupsoo, un cuvant folosit in Ioan 3,14; 12,32 in sensul de ,,inaltare” [,,asezare la inaltime”] si in Filip.2,9 si in LXX la Isa.52,13 cu intelesul de ,,inaltat”. Petru s-a referit la aceste doua definitii (cf. Fapte 2,33) si acum cauta sa se ocupe de a doua.

Cu puterea Lui. [,,Cu dreapta Lui”, KJV; ,,Prin a sa dreapta”, Nitz]. Sau, ,,la dreapta Lui” (vezi cap. 2,33). Dreapta [,,mana dreapta”] este o figura biblica obisnuita pentru autoritate si tarie (cf. Exod 15,6).

Domn. [,,Principe”, KJV; ,,Incepator”, Nitz]. Vezi cap.3,15. Titlul de suveranitate e strans unit cu titlul care garanteaza mantuirea. Hristos doreste sa domneasca peste oameni ca sa poata fi Mantuitorul lor. Noi nu-L putem avea ca Mantuitor al nostru decat daca domneste peste noi, si daca ne carmuieste viata ne va mantui. Cele doua slujbe ale Lui sunt de nedespartit.

Mantuitor. In ce priveste intelesul acestui titlu vezi Matei 1,21.

Ca sa dea… pocainta. Notati unitatea fundamentala a invataturii apostolilor cu aceea a lui Ioan Botezatorul si a lui Isus (vezi Matei 3,2; 4,17). Raportul invataturii apostolice prezinta o descoperire mai deplina a felului in care a fost procurata iertarea – prin moartea loctiitoare a Mantuitorului.

Iertarea pacatelor. Mai de graba, ,,inlaturarea pacatelor” (vezi cap. 2,38). Pocainta este un dar comun de la Tatal si de la Fiul (vezi Marcu 2,7-11). Un Dumnezeu drept si just nu poate accepta un pacatos in fata Sa decat daca pacatosul cunoaste prin credinta pe Isus Hristos ca purtator de pacat (1 Petru 2,24) si-L accepta ca Mantuitor al sau personal (Rom. 3,23-26). Prin lucrarea Sa, pacatele marturisite si parasite ale celui pocait sunt indepartate (vezi Ioan 1,29), si pacatosul sta inaintea Lui ca indreptatit.



Noi suntem martori ai acestor lucruri, ca si Duhul Sfant, pe care L-a dat Dumnezeu celor ce asculta de El.

Martori ai acestor lucruri. [,,Martori ai Lui”, KJV; ,,Martori de aceste lucruri”, Nitz]. Se pot cita dovezi textuale (cf. p.10) pentru a omite pe ,,Lui”, cum si pentru adaugirea lui ,,in El” sau ,,Lui”. Vezi cap.1,8. ,,Aceste lucruri”, se refera la marile realitati ale mantuirii – moartea, ingroparea si invierea lui Isus asa cum sunt mentionate in cap. 5,30.31.

Ca si Duhul Sfant. Dovezi textuale (cf. p.10) favorizeaza omiterea lui ,,ca si”. Hristos declarase pe cand era pe pamant ca Duhul Sfant ,,va marturisi despre Mine” (Ioan 15,26; vezi Ioan 16,13.14). Duhul Sfant a facut lucrul acesta pentru apostoli, aducandu-le aminte ,,tot” (Ioan 14,26), si dandu-le lumina cu privire la felul cum experienta lui Hristos pe pamant implinise profetiile. Totusi, Duhul Sfant marturisea pentru Hristos prin puterile care luasera in stapanire pe apostoli dupa revarsarea Sa din Ziua Cincizecimii. De asemenea Duhul dadea marturie launtrica cu privire la inviere, in inima credinciosilor. Vezi Fapte.4,33.

L-a dat Dumnezeu. Apostolii intelegeau ca Duhul venea de la Tatal (vezi Ioan 14,26; 15,26; Fapte.1,4).

Celor ce asculta de El. Nu numai apostolilor, ci si tuturor celor ce urmeaza cu sinceritate calauzirea lui Dumnezeu, si deci asculta de El. Ascultarea de Creator este temelia si esenta relatiilor corecte cu Dumnezeu. Ingerii asculta de Dumnezeu (Psalmi 103,20.21), dar in iubire, nu in formalism rece si legalist (MB 109). Oamenii trebuie sa asculte (Psalmi 103,17.18; Ecl. 12,13), dar in iubire (Ioan 14,15). Ascultarea e mai buna decat orice sacrificiu (1 Samuel 15,22). Adevarul (Rom. 2,8), dreapta invatatura (Rom. 6,17) si Evanghelia (2 Tes. 1,8; 1 Petru 4,17) trebuie sa fie ascultate. Mantuirea vesnica, oferita prin har si primita prin credinta (Ef. 2,5.8), e la indemana celor care asculta, care sunt supusi vointei lui Dumnezeu (Evrei 5,9). Compara Fapte 5,29. Adevarata ascultare e descoperita in ascultarea cu iubire fata de sfintele porunci ale lui Dumnezeu (1Ioan 5,3).



Cand au auzit ei aceste vorbe, ii taia la inima si s-au sfatuit sa-i omoare.

Ii taia la inima. Gr. diaprio, ,,A taia cu fierastraul in doua”, adica, cu furie, ca in cap. 7,54, singurul loc in afara de acesta din NT unde se mai gaseste verbul. Furia lor dadea marturie elocventa cu privire la adevarul acuzatiilor indraznete ale apostolilor.

S-au sfatuit. Dovezile textuale sunt impartite (cf.p.10) intre exprimarea aceasta si exprimarea ,,doreau”. Deja raspunzatori de sangele lui Isus, acum doreau sa ia viata celor doisprezece urmasi principali ai Sai.

Sa-i omoare. Ei doreau sa dea pe apostoli la moarte pentru faptul ca nu ascultau de Sinedriu si pentru ca il acuzau de moartea lui Hristos.



Dar un Fariseu numit Gamaliel, un invatator al Legii, pretuit de tot norodul, s-a sculat in picioare in Sobor si a poruncit sa scoata putin afara pe apostoli.

Dar. [,,Atunci”, KJV]. Mai de graba, ,,dar” (cf. cele de la vers.13).

Fariseu. In contrast cu partida marelui preot care era saducheu (vers.17), cele doua grupe religioase erau in opozitie una cu alta.

Gamaliel. Derivat de la ebr. Gamli’el, ,,rasplatirea mea e Dumnezeu”. Gamaliel era nepotul vestitului Hillel (vezi Vol. V, p.97) si un invatator de seama si un distins fariseu in propriul sau domeniu. Mantia lui Hillel pare sa fi cazut pe umerii lui si el a exercitat conducerea in partida lui cam de la anul 25 la anul 50 d.Hr. Pare sa fie un temei minor pentru sustinerea ca el a fost unul din cei patru presedinti ai Marelui Sinedriu din Ierusalim, intrucat oficiul suprem era detinut de marele preot in timpul sau, in vremurile dinainte de anul 70 d.Hr. (vezi vers.27). Dar nu e nici o indoiala ca era un om cu influenta si foarte mult onorat de iudei. El a fost primul care a primit titlul de Rabban. Aceasta arata stima concetatenilor sai fata de el. Traditia iudaica il descopera ca fariseul ideal, un vrednic reprezentant al scolii lui Hillel, care era mai toleranta si mai putin legalista ca scoala oponenta a lui Somai. Pavel a avut privilegiul de a studia pe langa el (cap. 22,3). Pe seama influentei invatatorului s-ar putea pune dezvoltarea vestitului sau elev. Acel Gamaliel era cunoscut ca Haz-Zagan, ,,Cel Batran”, pentru a-l distinge de nepotul sau, ,,cel Tanar”, care a devenit celebru pe la anul 90 d.Hr.

Invatator. [,,Doctor”, KJV]. Adica, invatator.

Apostoli. Dovezile textuale sunt impartite (cf. p.10) intre exprimarea aceasta si exprimarea ,,barbati” care s-ar acorda mai exact cu cuvintele lui Gamaliel. El a dorit ca ei sa fie scosi din sala de consiliu in timp ce el si colegii sau discutau liber cu privire la ce aveau de facut. Practica deliberarii in felul acesta, in absenta acuzatului, pare sa fi fost obisnuita (cf. cap. 4,15). Relatarea cu privire la ceea ce s-a petrecut pe cand apostolii erau afara din sala s-ar putea sa fi ajuns la Luca de la vreunul din membrii consiliului, ca de pilda Nicodim (AA 104,105), sau direct prin inspiratie.



Displayed: 7160 bytes.

Next part

All the chapter

Next Chapter

Previous Chapter

Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online