Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Faptele Apostolilor 4:2-*
Previous part
foarte necajiti ca invatau pe norod, si vesteau in Isus invierea din morti.
Foarte necajiti. [,,Fiind intristati”, KJV; ,,Foarte ingrijorati”, Nitz]. Sau, ,,fiind deranjati”, ,,fiind provocati”. Verbul acesta e folosit pentru a descrie sentimentul lui Pavel cand femeia tanara se tinea dupa el in Filipi (cap. 16,18). Conducatorii iudei erau necajiti nu numai pentru ca ucenicii invatau doctrina invierii, atat de opusa cu gandirea preotilor de seama, care erau saduchei, dar si pentru ca ei invatau cand nu erau instruiti sau autorizati sa faca lucrul acesta, tot asa cum facuse Isus (Ioan 7,14.15). Nu era un lucru rar ca oamenii din autoritate eclesiastica sa se opuna lucrarii celor care nu fusesera delegati de ei. Oameni, avand oarecare putere in mainile lor pot usor sa-si imagineze ca numai ei pot invata pe altii cum sa lucreze in public.
Ca invatau. Una din obiectiunile pe care autoritatile le ridicau impotriva apostolilor era fara indoiala aceea ca ei erau ,,necarturari si de rand” (vers.13) si deci nepregatiti pentru a invata pe oameni.
Vesteau in Isus invierea din morti. Mai de graba, ,,proclamau in Isus invierea”. Apostolii predicau doctrina invierii ,,in Isus”, adica, in termeni ai invierii Sale, care servea ca dovada a invierii generale a celor morti, o doctrina pe care saducheii o respingeau. Vezi cap. 23,8. Pavel mai tarziu socotea in evidenta ca invierea lui Hristos era o chezasie ca toti vor invia din morti (1 Cor. 15,16-23; Fil. 3,10.11).
Au pus mainile pe ei, si i-au aruncat in temnita pana a doua zi; caci se inserase.
In temnita. [,,La detentie”, KJV; ,,In paza”, Nitz]. Sau, ,,in custodie”. Aceasta experienta face pregatirea pentru prima persecutie a apostolilor.
Se inserase. [,,Seara[, KJV; Nitz]. Se va retine ca naratiunea vindecarii ologului incepe pe la ora 3 d.m. (vezi cap. 3,1). Dupa vindecarea acestui om, Petru tine cuvantarea, si apoi el si Ioan sunt arestati. La vremea aceea ,,se inserase”, lucru care fara indoiala incepea la apusul soarelui sau la ceasul al 12-lea. Intrucat era oprit la iudei de a pronunta Judecata intr-o sedinta de noapte, iar ziua lor se sfarsise o data cu ceasul al 12-lea, acum era prea tarziu pentru o procedura judecatoreasca (vezi Note Aditionale la Matei 26, Nota 2). Rabinii stabilisera aceasta restrictie judecatilor nocturne din cauza celor din Ier. 21,12: ,,Casa a lui David! Asa vorbeste Domnul: Faceti dreptate dis-de-dimineata”. [,,Executati judecata dimineata, KJV; ,,Judecati drept dimineata”, Nitz]. Ei aplicau aceasta chiar si la deliberarile cu privire la declararea sarbatoririi lunii noi (Misnah Rosh Hashnah 3.1, ed. Soncio a Talmudului, p.113).
Insa multi din cei ce auzisera cuvantarea, au crezut; si numarul barbatilor credinciosi s-a ridicat aproape la cinci mii.
Insa. [,,Totusi”, KJV]. Sau, ,,dar”. Noii credinciosi nu au sovait din cauza arestarii apostolilor.
Multi… au crezut. Adica, in Isus, pe care Petru il prezentare ca profet cu privire la care Moise vorbise. Fiecare persoana care credea, intarea oastea in crestere a convertitilor care isi faceau intrarea in biserica.
Barbatilor. Gr. aner, ,,un barbat”, ,,o persoana de parte barbateasca”, in contrast cu o femeie. Pare ca numai barbatii erau pusi la socoteala (vezi Matei 14,21).
S-a ridicat la aproape cinci mii. [,,Era de aproape cinci mii, KJV]. Sau, ,,a ajuns aproape la cinci mii”. Luca probabil intelege aici ca acesta era numarul total al ucenicilor, nu chiar al celor convertiti in ziua vindecarii ologului. Trei mii fusesera convertiti in Ziua Cincizecimii si de atunci noi credinciosi fusesera adaugati zilnic la trupul bisericii (cap.2,47).
A doua zi, mai marii norodului, batranii si carturarii s-au adunat impreuna la Ierusalim,
A doua zi. Aceasta era cea prima ocazie pentru conducatorii iudei de a tine sedinta judecatoreasca de cercetare (vezi vers.3). Mai marii. Aceasta era probabil o referire la ,,preoti” sau ,,mari preoti”, mentionati in vers.1. Batranii. Grupul aici mentionat era format fara indoiala din cei cunoscuti in ebraica sub numele de zeqenim. Ei reprezentau elementul laic al Sinedriului, in contrast cu carturarii si preotii.
Carturarii. A treia grupa constituenta a Sinedriului era alcatuita din carturari, care erau juristi profesionisti, interpreti recunoscuti ai legii (vezi Vol. V, p.55,56). E de la sine inteles ca ei urmau sa fie indignati de noua invatatura prezentata de oameni, aparent necalificati (cf. Mat. 7,29).
S-au adunat. Evident adunarea fusese convocata ca aceea din Matei 26,3.4, pentru a cerceta ce cale sa se urmeze in vederea noii crize. Adunarea fara indoiala cuprindea atat farisei, cat si saduchei, dar saducheii stapaneau Sinedriul la data aceea.
cu marele preot Ana, Caiafa, Ioan, Alexandru, si toti cei ce se trageau din neamul marilor preoti.
Ana. Omul acesta (numit Ananus de Iosif), fiu al lui Set, a devenit mare preot pe la anul 6 d.Hr., prin numirea lui de catre guvernatorul roman Quirinus (Cireniu), si a fost demis cam pe la anul 14 d.Hr. (Iosef, Antiquities xviii.2.1,2). Hristos fusese adus mai intai inaintea lui Ana (Ioan 18,13) si a fost dupa aceea trimis la marele preot actual, Caiafa. Lucrul acesta arata ca, desi pe atunci nu era de fapt mare preot, Ana detinea un loc de mare influenta printre iudei. Lucrul acesta e de inteles, avand in vedere faptul ca marele preot Caiafa era ginerele lui Ana. E imposibil sa se precizeze acum exact functiile celor doi barbati: Ana si Caiafa. Aparent era ceva obisnuit ca aceia care odata detinusera functia de mare preot sa continue sa mai aiba titlul dupa ce incetasera de a sluji. La data mortii lui Ana cinci din fiii sai fusesera mari preoti (ibid., xx.9.1). Dar varsta lui inaintata a fost intunecata de atrocitatile savarsite in templu in timpul razboiului din anii 66-78 d.Hr. (vezi Iosif, War, IV.3.78 [151-157].
Caiafa. Caiafa fusese numit cam prin anul 18 sau 19 d.Hr., si a fost demis prin anul 36 d.Hr. El este descris in Evanghelii ca un om diplomat si oportunist (Ioan 18,14. Vezi mai sus la ,,Ana”).
Ioan. Acesta s-ar putea sa fie Johanan (adica Ioan) ben Zakkai, un conducator iudeu despre care se spune ca ar fi fost la culmea influentei sale cu 40 de ani inainte de distrugerea templului in anul 70 d.Hr. Dupa razboiul iudeo-roman a fost fondatorul si presedintele Consiliului din Iamnia (vezi Vol. V, p.78). Totusi identificarea este foarte incerta. O alta posibilitate este sugerata de un manuscris vechi care zice: ,,Ionatan” era fiul lui Ana, Ionatan care a devenit mare preot pentru un scurt timp dupa Caiafa, si din nou in zilele lui Felia (c. anii 52 – c. 60 d.Hr.).
Alexandru. Nu e cu putinta nici o identificare sigura a acestui om.
Se tragea din neamul marilor preoti. [,,Inruditi cu marele preot”, KJV]. Talmudul (Pesahim 57a, ed. Soncio, p.285) mentioneaza mai multe familii proeminente din care erau de obicei luati marii preoti pe vremea aceea. Marele preot curent, Caiafa, avea mai multe rude care erau sus puse (vezi mai sus la ,,Ana”) si probabil unii din barbatii acestia erau prezenti la judecarea lui Petru si a lui Ioan relatata aici. Vezi Matei 2,4.
Displayed: 7314 bytes.
Next part
All the chapter
Next Chapter
Previous Chapter
Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online