Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Faptele Apostolilor/ 21
Dupa ce ne-am smuls din bratele lor, am plecat pe apa, si ne-am dus drept la Cos, a doua zi la Rodos, si de-acolo la Patara.
Ne-am smuls din bratele lor. [Ne-am desfacut de ei, KJV; Ne despartiram de ei, Nitz.] Verbul
grecesc sugereaza despartirea cu efort si expresia poate fi tradusa ,,dupa ce ne-am rupt de ei”. Ne-am dus drept. Evident, cu un vant si un curent favorabil. Cos. O insula aflata in fata coastei Asiei Mici, la intrarea Arhipelagului grec (vezi harta p. 306).
In vechime a fost pe insula un templu al lui Esculap, cu o scoala medicala; era vestita si pentru vinul ei, productia ei de matase si tesaturi. A doua zi. Luca, cu interesul lui evident pentru calatoriile pe apa, are grija sa tina socoteala zilelor necesare calatoriei (cf. cap. 20,6.7.15).
Rodos. Vestita insula de la coltul de sud-vest al Asiei Mici (vezi harta p. 366) care a ajuns vestita in timpul Warului Peloponez. Un nume vechi al insulei era Asteria, locul stelelor. Numele Rodos a fost capatat datorita belsugului de trandafiri care cresteau pe insula. Lemnul ei, folosit la construirea de corabii, a dat locuitorilor posibilitatea de a-si dezvolta o flota puternica. O rascruce de drumuri, importanta pentru scopuri comerciale si militare, avea si un mare templu al soarelui, iar monedele purtau capul lui Apolo, ca zeul soare. O statuie metalica uriasa a lui Apolo, zeul soare, de peste 100 de picioare inaltime, era cunoscuta drept Colosul din Rodos si drept una dintre cele sapte minuni ale lumii. Ridicata de Chares, pe la anul 28 i.Hr., a fost doborata la pamant de un cutremur in anul 224 i.Hr. si a zacut intinsa pe spate, timp de aproape 900 de ani. In sec. al VII-lea i.Hr., a fost vanduta de cuceritorii sarazini unui iudeu, despre care se spune ca a folosit 900 de camile pentru a tari fragmentele.
Patara. Exista o usoara dovada textuala (cf. p. 10) pentru adaugarea cuvintelor ,,si Mira”, probabil prin transfer de la calatoria lui Pavel la Roma (cap. 27,5). Patara era o cetate pe tarmul provinciei Licia (vezi harta p. 360) si era vestita pentru cultul lui Apolo. Aflandu-se in apropierea raului Xanthus, era portul pentru cetatea cu acest nume. Aici, Pavel si tovarasii lui s-au transferat de pe un vas costal pe o corabie care mergea la Fenicia.
Am gasit o corabie, care avea sa treaca in Fenicia, ne-am suit in ea, si am plecat.
Fenicia. Regiunea maritima din nordul Palestinei (vezi harta din fata p. 321, Vol. V). Cetatile ei principale erau Tirul si Sidonul.
Am trecut prin fata insulei Cipru, am lasat-o la stanga, si ne-am urmat drumul spre Siria; apoi ne-am dat jos in Tir, unde avea sa se descarce corabia.
Am trecut prin fata. [Am descoperit, KJV.] De preferat ,,am vazut”.
Cipru. Vezi cap. 13,4-6.
Siria. Tara antica, la nord de Palestina, la vest de raul Eufrat. Luca include Tirul din Fenicia in teritoriul Siriei.
Tir. Un foarte vechi port maritim, cale de vreo cinci zile cu corabia de la Patara. E notat ca avand un loc foarte puternic fortificat, pe vremea lui Iosua (Iosua 19,29). Era vestit in legatura cu construirea templului lui Solomon (1 Regi 7,13-45; 2 Cronici 2,11-16). Cetatea a fost asediata de catre asirieni si babilonieni si a fost cucerita mai tarziu de Alexandru cel Mare.
Sa se descarce corabia. [Sa-si descarce povara, KJV.] Sau ,,sa-si descarce incarcatura.”
Acolo am gasit pe ucenici, si am ramas sapte zile. Ucenicii, prin Duhul, ziceau lui Pavel sa nu se suie la Ierusalim.
Am gasit pe ucenici. [Gasind pe ucenici, KJV.] Literal, ,,dupa ce am cautat pe ucenici”. Aceasta nu ar putea insemna ucenici care s-ar fi intamplat sa fie acolo, ci o grupare de crestini tirieni. Deci aceasta este prima mentionare specifica a bisericii din Tir, desi se poate ca una sa fi existat de multi ani (vezi cap. 11,19; 15,3).
Sapte zile. Pavel avea dorinta sa fie la Ierusalim de Ziua Cincizecimii (cap. 20.16), dar, dandu-si seama ca are timp si, fara indoiala, la staruinta bisericii din Tir, a petrecut acolo o saptamana.
Prin Duhul. Aceasta nu poate sa insemne ,,duhul” omului, ci Duhul Sfant al lui Dumnezeu, un personaj atat de proeminent in Faptele (cf. cap. 2,2-4; 5,3; 8,39; 10,44.45; 13,2; 15,28; 16,6.7). Ziceau. Sau ,,care tot ziceau”. Aceste avertizari profetice au fost date in Sabat sau la alte adunari (vezi Galateni 6,1; cf. p. 26,40).
Sa nu se suie. Lucrul acesta evident nu trebuie sa fie inteles ca o opreliste din partea Duhului Sfant de a-si continua calatoria la Ierusalim, de felul celeia care l-a oprit sa intre in Asia si Bitinia (cap. 16,6,7), deoarece Pavel nu s-ar fi facut neascultator de o interzicere directa a Duhului Sfant. Mai degraba, trebuie sa fie privita ca o avertizare data mai precis de Agab, la Cezarea, putin mai tarziu (cap. 21,10,11).
Dar cand s-au implinit zilele, am plecat, si ne-am vazut de drum; si ne-au petrecut toti, cu nevestele si copiii, pana afara din cetate. Am ingenuncheat pe mal, si ne-am rugat.
Cand s-au implinit zilele. [S-au implinit acele zile, KJV.] Cele ,,sapte zile” din v. 4. Verbul grec redat aici ,,implinit” si tradus ,,destoinic” [,,gatit”, Nitz.] (RSV, ,,echipat”) are intelesul primar de a fi facut gata, a fi echipat sau pregatit, ca o corabie. De unde unii trag concluzia ca vasul a avut nevoie de sapte zile pentru reechipare, la Tir. Totusi, intr-o expresie privitoare la timp, ca aici, e tradus mai bine ,,a completa”, ,,a se sfarsi”.
Am plecat si ne-am vazut de drum. Literal ,,plecand, ne vedeam de drumul nostru”.
Ne-au petrecut toti. Intreaga biserica din Tir, inclusiv femeile si copiii, au insotit pe Pavel si tovarasii sai, in afara cetatii, pana la tarm (vezi cap. 15,3; 20,38).
Am ingenunchiat... si ne-am rugat. Vezi cap. 20,36.
Displayed: 5881 bytes.
Next part
Next Chapter
Previous Chapter
Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online