Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Faptele Apostolilor 17:3-*

Previous part

dovedind si lamurind, ca Hristosul trebuia sa patimeasca si sa invie din morti. Si acest Isus, pe care vi-L vestesc eu, zicea el, este Hristosul.

Dovedind. [Deschizand, KJV.] Gr. dianoigo Acelasi cuvant e folosit de Luca pentru: (1) deschiderea de catre Hristos sau explicarea Scripturilor fata de ucenici, pe drumul catre Emaus (Luca 24,32); (2) deschiderea de catre Hristos a mintii celor unsprezece ,,ca sa inteleaga Scripturile”

(v. 45) si (3) deschiderea de catre Domnul a inimii Lidiei ca ea sa poata intelege invatatura lui Pavel (Fapte 16,14). Aici Pavel urmeaza exemplul Domnului si Invatatorului sau si deschide Scriptura pentru ca mintea ascultatorilor sai sa se deschida ca sa poata fi primita solia lui.

Lamurind. [Alegand, KJV.] Gr. paratithemi ,,a pune de-a lungul”, folosit pentru ,,a pune hrana pe masa” (cap. 16,34) sau, figurat, de a expune argumente. ,,A alege”, in sensul lui mai vechi, nu insemna a prezenta o sustinere indoielnica, ci ,,a cita”. Pavel prezenta dovezi biblice pentru invatatura lui si, in mod convingator, le-a pus in fata ascultatorilor sai din sinagoga.

Hristosul. Versiunea greaca are articolul, dand exprimarea ,,Hristosul” sau ,,Mesia”. Apostolul urmareste sa corecteze conceptiile iudaice cu privire la Mesia (vezi Luca 24,26-27). Trebuia. Sau ,,era necesar”. Pavel arata cum Mesia putea sa biruiasca pacatul numai daca suferea. Suferinta era esentiala pentru biruinta (vezi Luca 24,26,27).

Sa patimeasca si sa invie. [Sa fi suferit si sa fi inviat, KJV.] Pavel, in mod special, se ocupa cu doua aspecte ale invataturii crestine pe care iudeii o gaseau greu de acceptat – suferinta lui Mesia si invierea Lui. Capitolul 53 din Isaia urma sa detina un loc proeminent intr-un astfel de studiu (vezi Luca 24,26,27; cf. cele de la Fapte 8,32-35; 13,26-33).

Si acest Isus. [Ca acest Isus, KJV.] Constructia greaca indreptateste inserarea lui ,,zicand” inainte de ,,ca”. Expresia ar putea atunci spune: ,,Zicand ca acesta este Mesia, Isus, pe care eu vi-l vestesc public” (cf. cele de la cap. 9,22).



Unii din ei, si o mare multime de Greci tematori de Dumnezeu, si multe femei de frunte au crezut, si au trecut de partea lui Pavel si a lui Sila.

Unii din ei. Adica dintre iudeii din sinagoga (cf. cap. 13,43). Acestia erau probabil in minoritate, in comparatie cu iudeii care nu credeau (cap. 17,5). O mare multime. Aceste persoane dintre neamuri nu erau stanjenite de prejudecatile care se tineau scai de cei nascuti iudei.

Greci tematori de Dumnezeu. Exista oarecare dovezi textuale (cf. p. 10) pentru exprimarea ,,persoane evlavioase si greci”. Unii dintre acestia erau prozeliti (vezi cap. 10,2). Dar biserica tesaloniceana pare sa fi fost predominant dintre neamuri si unii dintre membrii ei au fost castigati de la idolatrie fara a trece prin iudaism (1 Tesaloniceni 1,9; 2,14).

Femei de frunte. Acestea s-ar fi putut sa fie economic sau social independente, ca Lidia (cap. 16,14) sau sotiile barbatilor de seama din oras. Nu se poate sti daca ele erau iudeice sau dintre neamuri. Femeile se bucurau de o mare masura de libertate in Macedonia. Pare probabil ca versetul acesta (cap. 7,4) cuprinde mai mult decat cele trei Sabate mentionate in v. 2. Nota principala a naratiunii, cu tabloul ei de lucrare prospera la Tesalonic si epistola lui Pavel (1 Tesaloniceni), sugereaza o sedere de mai mult de trei saptamani.



Dar Iudeii care nu crezusera, de pizma, au luat cu ei niste oameni fara capatai din multime, au facut gloata, si au intaratat cetatea. S-au napustit asupra casei lui Iason, si cautau pe Pavel si pe Sila, ca sa-i aduca afara la norod.

Care nu crezusera. Dovezi textuale favorizeaza (cf. p. 10) omiterea acestor cuvinte. Indiferent daca propozitia aceasta este omisa, n-are nici o insemnatate, deoarece v. 4 afirma ca unii iudei au crezut si este evident ca acei iudei care au format gloata impotriva lui Pavel si a lui Sila ,,nu crezusera”. Predicarea Evangheliei in sinagoga aproape totdeauna producea dezacorduri grave printre cei care o ascultau (vezi cap. 13,14, 43–45; 14,1, 2; 19,8, 9).

De pizma. [Stapaniti de invidie, KJV.] Gr. zeloo, ,,a fi infierbantati de invidie”, adica a fi gelosi (cf. cele de la cap. 13,45).

Oameni fara capatai din multime. [Oameni de dispret de cea mai josnica speta, KJV; Barbati rai, din cei de rand, Nitz.] Expresia poate fi tradusa mai exact ,,oameni netrebnici din gloata” (RV). Cuvantul se aplica la oameni fara ocupatie care lenevesc prin piata, se multumesc cu o intretinere nesigura, gata pentru orice rau sau bine ce s-ar ivi. Iudeii gelosi erau gata sa foloseasca o astfel de pleava ticaloasa, ca sa o organizeze ca gloata si sa o foloseasca pentru a da nastere la tulburari contra misionarilor si a convertitilor lor.

Au intaratat. [Au facut zarva, KJV; Tulburare, Nitz.] Gr. thorubeo, ,,a tulbura”, ,,a arunca in confuzie”. Tehnica provocarii de dezordine folosita de iudei a fost copiata de vrajmasii crestinismului, in decursul veacurilor urmatoare. Potrivnicii bisericii produceau zarva si apoi adesea acuzau pe crestini ca pricinuisera tulburarea.

Cetatea. [Toata cetatea, KJV.] Cuvantul pentru ,,toata” nu apar in greceste. Omiterea lui nu slabeste forta naratiunii.

S-au napustit. [Au asaltat, KJV.] Gr. ephistemi ,,a veni asupra [cuiva sau a ceva] deodata” (cf. Luca 20.1; Fapte 22,13; 23,27). Acest atac neprovocat era un act de dezordine publica, obligand autoritatile sa traga la raspundere pe iudei si nu sa pedepseasca pe Iason sau pe Pavel.

Iason. Un nume grec adesea adoptat de iudei, al carui corespondent ebraic era Iosua (2 Macabei 4,7; vezi Josephus, Antiquities xii. 5. 1 [239]). Numele se afla si in lista de ,,rude” ale lui Pavel (Romani 16,21), dar nu exista dovezi care sa sugereze ca acesta se refera la prietenul tesalonicean al lui Pavel. Faptul ca Pavel locuise la el ar arata ca el era iudeu. Fapta lui de ospitalitate a atras asupra lui mania fanatica a concetatenilor sai necredinciosi.

Pe Pavel si pe Sila. [Pe ei, KJV.] Pavel si Sila.

Norod. Gr. demos, poate ,,adunare populara”, in contrast cu laos, care de obicei reprezinta poporul ca trib, natiune. Intrucat Tesalonicul era o cetate greceasca libera, iudeii poate vor fi planuit sa aduca chestiunea inaintea demos-lui ca tribunal popular. Ei poate vor mai fi nadajduit ca gloata atatata sa-i linseze pe misionari, fara a mai avea parte de judecata.



Displayed: 6564 bytes.

Next part

All the chapter

Next Chapter

Previous Chapter

Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online