Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Faptele Apostolilor 17:15-*
Previous part
Cei ce insoteau pe Pavel, l-au dus pana la Atena. Apoi s-au intors, cu insarcinarea sa duca lui Sila si lui Timotei porunca sa vina cat mai curand la el.
Au dus. [Au condus, KJV.] Pe cat se pare, intreaga grija si indrumare a calatoriei lui Pavel era in mainile bereenilor si nu ale sale. Ei personal l-au insotit in calatorie, asigurand in felul acesta securitatea lui.
La Atena. Apostolul probabil planuise sa mearga pe jos, prin Macedonia, in Grecia, dar criza neasteptata a facut ca planul sau sa fie abandonat si el a intreprins trecerea directa la Atena (vezi harta p. 316; vezi cele de la v. 16). Acolo putea sa astepte in siguranta pe colegii sai misionari. Se poate ca el sa fi planuit sa astepte fara sa predice, dar spiritul lui evanghelistic inflacarat a fost trezit de privelistile pe care le-a vazut in Atena.
Cat mai curand. [Cu toata graba, KJV.] Sau ,,cat mai curand cu putinta”. Cei care condusesera pe Pavel la Atena au fost trimisi inapoi la Berea, cu instructiunea ca Timotei si Sila sa se alature apostolului de indata. Este un motiv de a gandi ca Pavel nu putea sa calatoreasca sau sa lucreze usor singur, din cauza infirmitatii sale (cf. cap. 9,18). El dorea dupa prezenta asociatilor sai credinciosi ca sa se poata consacra prompt lucrarii sale. In 1 Tesaloniceni 3,1,2 e o informatie ca Timotei cel putin sa fi venit la Atena. Pare ca la scurt timp dupa aceea l-a trimis inapoi pentru a se ingrijii de convertitii tesaloniceni. De la Atena, Pavel s-a dus la Corint (Fapte 18,1), unde mai tarziu i s-au alaturat si Sila si Timotei (v. 5).
S-au intors. Adica bereenii care il dusesera pe Pavel la Atena. Pentru intaia data in calatoriile lui misionare mai mari, apostolul e lasat fara tovarasia colegilor sai lucratori.
Pe cand ii astepta Pavel in Atena, i se intarata duhul la vederea acestei cetati pline de idoli.
Atena. Capitala vechii Atici si a Greciei moderne, situata in extremitatea de nord-est a provinciei romane Ahaia (vezi harta p. 33). Se gaseste la 4 mile si jumatate de mare si era legata cu portul Pireu printr-un coridor lat aparat de ziduri. Traditia ii descrie istoria in trecut, la anul 1581 i.Hr., dar cetatea nu a devenit proeminenta decat pe la 300 i.Hr. In cursul urmatorilor 200 de ani, Atena a urcat la culmea puterii ei si a ajuns la Epoca ei de Aur, sub Pericle (461-430 i.Hr.). Fiii ei ilustri cuprindeau pe Sofocle, Platon, Aristotel si Demostene. In 338 i.Hr., insa, cetatea a fost zdrobita de puterea ascendenta a Macedoniei, si in sec. al II-lea i.Hr. a fost inclusa in provincia romana Ahaia. Pe vremea lui Pavel nu mai poseda putere politica efectiva, dar era inca centrul intelectual recunoscut al lumii si era privita ca cetate universitara a Imperiului Roman. Populatia probabil numara 250.000 de suflete, la data aceea. Vezi harta p. 316.
Punctul central al Atenei era Acropole (orasul ,,de sus”, ,,inalt”). Aceasta era o inaltime de vreo 500 de picioare si era locul unde se aflau mai multe temple vestite, dintre care principalele si cele mai frumoase erau Partenonul, Erecteumul si Templul Victoriei Inaripate (vezi ilustratii in fata
p. 352). Pe o inaltime mai joasa, la est de Acropole, era Areopagul (,,Dealul lui Marte”, vezi v. 19), o ridicatura stearpa de stanca, intinzandu-se in directia nord-vest spre sud-est. Acesta era mediul in care s-a gasit Pavel, in timp ce astepta pe Sila si Timotei, din Berea.
I se intarata. Gr. paroxuno, ,,a irita”, ,,a provoca”, ,,a se intarata la manie” (cf. cele de la cap. 15,39). Aparent, Pavel nu intentionase sa predice la Atena, dar privelistile pe care el le-a vazut, l-au provocat la actiune si el s-a simtit constrans sa vorbeasca inainte ca Timotei si Sila sa fi sosit.
Duhul. Adica mintea, sufletul lui, adancimile lui launtrice spirituale.
Pline de idoli. [Cu totul dedata la idolatrie, KJV.] Mai degraba ,,plina de idoli”. Josephus descrie pe atenieni ca fiind ,,cei mai evlaviosi dintre greci” (Contra Apion ii. 12 [130]; ed. Loeb, p. 345). In acord cu o relatare veche, erau peste 3000 de statui in Atena, pe vremea lui Pavel. Una din strazile era impodobita cu un bust al zeului crainic Hermes, in fata carei case. Temple, porticuri, colonade si curti erau pline de lucrari de arta, mestesugit sculptate, care proclamau din belsug dragostea de frumos a grecilor. Pavel, cu fundalul sau elenistic, nu a putut fi indiferent fata de apelul estetic al unei astfel de bogatii artistice, dar oricare ar fi fost placerea pe care a simtit-o, ar fi fost coplesita de implicatiile spirituale a ceea ce vedea. In cea mai mare parte, statuile erau legate de cultul pagan si puteau pe buna dreptate fi descrise ca ,,idoli”. Pentru un iudeu, o astfel de expunere ar fi fost o calcare evidenta a poruncii a doua. Pentru un crestin, privelistea ar fi adus o intristare si mai mare prin darea la iveala a prapastiei dintre paganismul grec si descoperirea Evangheliei lui Dumnezeu in Hristos. Totusi, atat de deplin impartasea Pavel dorinta Mantuitorului de a rascumpara pe oameni din nebuniile lor, incat reactia lui finala a fost evanghelistica. El nu putea pierde ocazia de a proclama Evanghelia, celor din Atena.
Displayed: 5234 bytes.
Next part
All the chapter
Next Chapter
Previous Chapter
Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online