Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Faptele Apostolilor 17:16-*

Previous part

Pe cand ii astepta Pavel in Atena, i se intarata duhul la vederea acestei cetati pline de idoli.

Atena. Capitala vechii Atici si a Greciei moderne, situata in extremitatea de nord-est a provinciei romane Ahaia (vezi harta p. 33). Se gaseste la 4 mile si jumatate de mare si era legata cu portul Pireu printr-un coridor lat aparat de ziduri. Traditia ii descrie istoria in trecut, la anul 1581 i.Hr., dar cetatea nu a devenit proeminenta decat pe la 300 i.Hr. In cursul urmatorilor 200 de ani, Atena a urcat la culmea puterii ei si a ajuns la Epoca ei de Aur, sub Pericle (461-430 i.Hr.). Fiii ei ilustri cuprindeau pe Sofocle, Platon, Aristotel si Demostene. In 338 i.Hr., insa, cetatea a fost zdrobita de puterea ascendenta a Macedoniei, si in sec. al II-lea i.Hr. a fost inclusa in provincia romana Ahaia. Pe vremea lui Pavel nu mai poseda putere politica efectiva, dar era inca centrul intelectual recunoscut al lumii si era privita ca cetate universitara a Imperiului Roman. Populatia probabil numara 250.000 de suflete, la data aceea. Vezi harta p. 316.

Punctul central al Atenei era Acropole (orasul ,,de sus”, ,,inalt”). Aceasta era o inaltime de vreo 500 de picioare si era locul unde se aflau mai multe temple vestite, dintre care principalele si cele mai frumoase erau Partenonul, Erecteumul si Templul Victoriei Inaripate (vezi ilustratii in fata

p. 352). Pe o inaltime mai joasa, la est de Acropole, era Areopagul (,,Dealul lui Marte”, vezi v. 19), o ridicatura stearpa de stanca, intinzandu-se in directia nord-vest spre sud-est. Acesta era mediul in care s-a gasit Pavel, in timp ce astepta pe Sila si Timotei, din Berea.

I se intarata. Gr. paroxuno, ,,a irita”, ,,a provoca”, ,,a se intarata la manie” (cf. cele de la cap. 15,39). Aparent, Pavel nu intentionase sa predice la Atena, dar privelistile pe care el le-a vazut, l-au provocat la actiune si el s-a simtit constrans sa vorbeasca inainte ca Timotei si Sila sa fi sosit.

Duhul. Adica mintea, sufletul lui, adancimile lui launtrice spirituale.

Pline de idoli. [Cu totul dedata la idolatrie, KJV.] Mai degraba ,,plina de idoli”. Josephus descrie pe atenieni ca fiind ,,cei mai evlaviosi dintre greci” (Contra Apion ii. 12 [130]; ed. Loeb, p. 345). In acord cu o relatare veche, erau peste 3000 de statui in Atena, pe vremea lui Pavel. Una din strazile era impodobita cu un bust al zeului crainic Hermes, in fata carei case. Temple, porticuri, colonade si curti erau pline de lucrari de arta, mestesugit sculptate, care proclamau din belsug dragostea de frumos a grecilor. Pavel, cu fundalul sau elenistic, nu a putut fi indiferent fata de apelul estetic al unei astfel de bogatii artistice, dar oricare ar fi fost placerea pe care a simtit-o, ar fi fost coplesita de implicatiile spirituale a ceea ce vedea. In cea mai mare parte, statuile erau legate de cultul pagan si puteau pe buna dreptate fi descrise ca ,,idoli”. Pentru un iudeu, o astfel de expunere ar fi fost o calcare evidenta a poruncii a doua. Pentru un crestin, privelistea ar fi adus o intristare si mai mare prin darea la iveala a prapastiei dintre paganismul grec si descoperirea Evangheliei lui Dumnezeu in Hristos. Totusi, atat de deplin impartasea Pavel dorinta Mantuitorului de a rascumpara pe oameni din nebuniile lor, incat reactia lui finala a fost evanghelistica. El nu putea pierde ocazia de a proclama Evanghelia, celor din Atena.



In sinagoga statea deci de vorba cu Iudeii si cu oamenii tematori de Dumnezeu, iar in piata statea de vorba in fiecare zi cu aceia pe care-i intalnea.

In sinagoga. Nu exista nici o dovada ca o mare colonie de iudei exista la Atena, dar au fost gasite in cetate, inscriptii iudaice timpurii. Pavel, asa cum ii era obiceiul (vezi Fapte 9,15; 13,5, 14; cf. cele de la Luca 4,16), s-a dus mai intai la iudei, asteptand in mod natural de la ei, sprijin in lupta impotriva idolatriei. Naratiunea nu da nici o indicatie cu privire la reactia lui printre compatriotii sai si nu lasa nici o relatare cu privire la rezultatele tangibile din lucrarea lui printre ei.

Statea de vorba. [Disputa, KJV.] Vezi v. 2.

Deci. Mania lui indreptatita impotriva idolatriei agresive nu si-a gasit rostul in simple reactii de nemultumire, ci l-au determinat sa incerce sa evanghelizeze cetatea pagana.

Oamenii tematori de Dumnezeu. Vezi cap. 10,2.

In piata. Gr. agora (vezi Matei 11,16; Fapte 16,19). In Atena erau doua agore, una fiind locul targului comercial, in timp ce cealalta, la care se face referire aici, era centrul social al cetatii. Pe vremea lui Pavel ea era impodobita cu o ostire de statui, chipuri ale eroilor nationali, ca si ale celor mai multi zei din panteonul grec. Aceasta agora era arena unde cele mai multe discutii politice si filosofice aveau loc in Atena. Aici Pavel urma sa auda filosofi profesionisti si amatori, disputand intre ei si cu ascultatorii lor. Apostolul urma sa fie liber sa participe la discutii si sa-si expuna propria filosofie de viata.

Aceia pe care ii intalnea. Mai degraba ,,persoane care veneau din intamplare”, adica trecatori ocazionali, un teren dificil in care sa se semene samanta Evangheliei.



Displayed: 5238 bytes.

Next part

All the chapter

Next Chapter

Previous Chapter

Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online