Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Faptele Apostolilor 17:1-4
Pavel si Sila au trecut prin Amfipoli si Apolonia, si au venit in Tesalonic, unde era o sinagoga a Iudeilor.
Au trecut prin. Gr. diodeuo ,,a-si face drum”, de la dia, ,,prin”, si hodos, ,,drum”. In NT, verbul grec apare numai aici si in Luca 8,1. Folosirea lui aduce dovezi in plus pentru obarsia comuna de la acelasi autor, a celor doua carti.
Amfipoli. Cam la 39 de mile, la sud-vest de Filipi. In timpurile mai dinainte, cetatea aceasta era cunoscuta ca Ennea Hodoi (,,Noua Drumuri”), ca recunoastere a pozitiei ei strategice. Sub romani, Amfipoli a devenit capitala primei din cele patru sectiuni in care era impartita provincia romana Macedonia.
Apolonia. Cam la 30 de mile la sud-vest de Amfipoli. Locul exact al cetatii este incert. Cele doua orase aici mentionate ar fi putut sa fie opriri de peste noapte pentru calatorii din Filipi, desi strabaterea unor distante de aproape 30 de mile ar fi cerut un mare efort de la oamenii care fusesera de curand batuti cu nuiele. Misionarii n-au intarziat in cele doua orase, poate pentru ca nu vor fi avut decat putini iudei sau poate deloc.
Tesalonic. Situat cam la 37 de mile putin spre nord-vest de Apolonia. Cetatea fusese cunoscuta mai inainte ca Tharma, dar fusese marita de Filip din Macedonia si numita din nou de Casandru, in onoarea lui Thessalonike, sotia lui si fiica lui Filip. Era bine situata pentru comert, in Golful Tharmaic si devenise un port de o oarecare importanta. Sub numele de Salonic, el este inca un oras important.
Sinagoga a iudeilor. Ca un centru comercial important, Tesalonicul a atras iudei in mare numar. Acesti membri ai diasporei (vezi Vol. V, p. 59-61) se bucurau de libertate religioasa si puteau sa-si construiasca propriul lor locas de cult. E posibil ca sinagoga din Tesalonic sa fi servit si orasele invecinate, a caror populatie iudaica nu era destul de numeroasa pentru a putea administra
o cladire proprie. Poze din Atena, Damasc si Tars Poze din Corint si Efes
Pavel, dupa obiceiul sau, a intrat in sinagoga. Trei zile de Sabat a vorbit cu ei din Scripturi,
Dupa obiceiul sau. [Asa cum ii era obiceiul, KJV.] Vezi Fapte 13,5,14, cf. cele de la Luca 4,16. A intrat. Ca de drept ca iudeu. Se poate sa fi fost invitat sa vorbeasca, asa ca la Antiohia Pisidiei (vezi cap. 13,14).
Trei zile de Sabat. Gr. epi sabbata tria, literal ,,in trei Sabate”. RSV spune ,,timp de trei saptamani”. Aceasta traducere pare neintemeiata. Aplicand regula ca traducerea prima, directa si evidenta e de preferat, in afara de cazul ca forma sau contextul cer un sens adaptat, traducerea ,,Sabate” e corespunzatoare aici. Nu e nimic in versiunea greaca, lingvistic sau contextual sau in imprejurarile descrise, care sa ceara traducerea ,,saptamani”. Din 68 de versiuni consultate asupra acestui pasaj, in 13 limbi, numai una dintre ele, in afara de RSV, si anume cea germana, de Bohmer, da expresia ,,trei saptamani”. RSV da ,,sabate” ca o exprimare marginala. Multe versiuni folosesc expresia ,,zile de sabat” sau ,,sabate succesive”, inlaturand orice idee de ,,saptamani”. Putem deci trage concluzia ca traducerea ,,in trei Sabate” e valabila si de preferat. In privinta legaturii lui Pavel cu tinerea Sabatului, vezi cap. 13,14; 16,13. In intervalele dintre Sabate, apostolul fara indoiala a lucrat la meseria lui de facere de corturi (vezi Fapte 18,3; 1 Tesaloniceni 2,9; 2 Tesaloniceni 3,8). Faptul ca lui Pavel i s-a ingaduit sa predice timp de trei Sabate succesive, arata respectul acordat lui ca invatator al legii si elocventa lui zeloasa.
A vorbit cu ei. [A rationat, KJV.] Gr. dialegomai, ,,a conva”, ,,a trata”, ,,a discuta”, si nu ,,a disputa”, asa cum e tradus [KJV] la v. 17. Marturia lui Pavel a fost tot atat de lipsita de teama ca oricand. El a predicat Evanghelia lui Dumnezeu ,,nu numai cu vorbe, ci si cu putere si cu Duhul Sfant si cu o mare indrazneala” (1 Tesaloniceni 1,5). In acelasi timp, el era bland ,,ca o doica ce-si creste cu drag copiii” (1 Tesaloniceni 2,7). Drept urmare, nu numai iudei si prozeliti au fost mantuiti, dar multe persoane dintre neamuri s-au intors ,,de la idoli... la Dumnezeu, pentru a sluji Dumnezeului celui viu si adevarat” (1 Tesaloniceni 1,9).
Din Scripturi. Pavel scotea argumentele sale din Scripturi, asa cum faceau Isus (Luca 24,25-27,44) si Stefan (Fapte 7) si asa cum el insusi o facuse in Antiohia din Pisidia (cap. 13,16-41).
dovedind si lamurind, ca Hristosul trebuia sa patimeasca si sa invie din morti. Si acest Isus, pe care vi-L vestesc eu, zicea el, este Hristosul.
Dovedind. [Deschizand, KJV.] Gr. dianoigo Acelasi cuvant e folosit de Luca pentru: (1) deschiderea de catre Hristos sau explicarea Scripturilor fata de ucenici, pe drumul catre Emaus (Luca 24,32); (2) deschiderea de catre Hristos a mintii celor unsprezece ,,ca sa inteleaga Scripturile”
(v. 45) si (3) deschiderea de catre Domnul a inimii Lidiei ca ea sa poata intelege invatatura lui Pavel (Fapte 16,14). Aici Pavel urmeaza exemplul Domnului si Invatatorului sau si deschide Scriptura pentru ca mintea ascultatorilor sai sa se deschida ca sa poata fi primita solia lui.
Lamurind. [Alegand, KJV.] Gr. paratithemi ,,a pune de-a lungul”, folosit pentru ,,a pune hrana pe masa” (cap. 16,34) sau, figurat, de a expune argumente. ,,A alege”, in sensul lui mai vechi, nu insemna a prezenta o sustinere indoielnica, ci ,,a cita”. Pavel prezenta dovezi biblice pentru invatatura lui si, in mod convingator, le-a pus in fata ascultatorilor sai din sinagoga.
Hristosul. Versiunea greaca are articolul, dand exprimarea ,,Hristosul” sau ,,Mesia”. Apostolul urmareste sa corecteze conceptiile iudaice cu privire la Mesia (vezi Luca 24,26-27). Trebuia. Sau ,,era necesar”. Pavel arata cum Mesia putea sa biruiasca pacatul numai daca suferea. Suferinta era esentiala pentru biruinta (vezi Luca 24,26,27).
Sa patimeasca si sa invie. [Sa fi suferit si sa fi inviat, KJV.] Pavel, in mod special, se ocupa cu doua aspecte ale invataturii crestine pe care iudeii o gaseau greu de acceptat – suferinta lui Mesia si invierea Lui. Capitolul 53 din Isaia urma sa detina un loc proeminent intr-un astfel de studiu (vezi Luca 24,26,27; cf. cele de la Fapte 8,32-35; 13,26-33).
Si acest Isus. [Ca acest Isus, KJV.] Constructia greaca indreptateste inserarea lui ,,zicand” inainte de ,,ca”. Expresia ar putea atunci spune: ,,Zicand ca acesta este Mesia, Isus, pe care eu vi-l vestesc public” (cf. cele de la cap. 9,22).
Displayed: 6626 bytes.
Next part
All the chapter
Next Chapter
Previous Chapter
Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online