Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Faptele Apostolilor 16:22-*
Previous part
Norodul s-a ridicat si el impotriva lor, si dregatorii au pus sa le smulga hainele de pe ei, si au poruncit sa-i bata cu nuiele.
Norodul era ridicat. [Multimea s-a ridicat, KJV.] Simpatizand cu oamenii ale caror venituri erau amenintate de vindecarea tinerei.
Sa le smulga hainele. Adica le-au rupt hainele de pe ei, lui Pavel si lui Sila, ca pregatire pentru biciuire.
Sa-i bata. Gr. rhabdizo ,,a bate cu nuiele”, de la rhabdos, ,,o nuia”, referindu-se la o forma particular romana de pedeapsa. Stretegoi (vezi v. 20) aveau ajutoare oficiale, cunoscute ca lictori, care fiecare purta manunchiuri de nuiele ca simboluri ale slujbei lor. Nuiele de felul acesta au fost folosite pentru biciuirea misionarilor. E cu putinta ca Luca sa fi vazut cruda pedeapsa aplicata. Pavel a indurat suferinta similara in alte doua ocazii (vezi 2 Corinteni 11,25). Se pune intrebarea: Pentru ce nu a cerut el scutirea de o astfel de pedeapsa injositoare si dureroasa, pe temeiul cetateniei lui romane, asa cum a facut-o mai tarziu la Ierusalim (Fapte 22,25)? Unii au pus la indoiala fara temei, veracitatea pretentiei lui la cetatenie. Altii au sugerat ca el ar fi putut asigura scutirea numai pentru sine, lasand pe Sila sa sufere pedeapsa de care el personal ar fi scapat. Dar e probabil ca si Sila era cetatean roman (vezi cap. 16,37). Poate ca violenta gloatei a facut cu neputinta ca sustinerile sale sa fie auzite (vezi v. 37).
Dupa ce le-au dat multe lovituri, i-au aruncat in temnita, si au dat in grija temnicerului sa-i pazeasca bine.
Le-au dat multe lovituri. Iudeii limitau astfel de pedepse la 39 de lovituri (vezi Deuteronom 25,3; 2 Corinteni 11,24), dar practica romana depindea de judecata slujbasului local. Pavel spune ca ,,au fost batjocoriti” la Filipi (1 Tesaloniceni 2,2).
In temnita. Aceasta i-ar fi impiedicat pe cei doi sa-si continue propovaduirea. Ar parea din v. 35 ca autoritatile aveau de gand sa-i tina la inchisoare o noapte si apoi sa-i scoata afara din cetate.
Temnicerului. Gr. desmophulax, literal, ,,supraveghetor in inchisoare”, nu un simplu portar, ci un slujbas, poate un fost militar.
Temnicerul, ca unul care primise o astfel de porunca, i-a aruncat in temnita dinauntru, si le-a bagat picioarele in butuci.
Temnita dinauntru. Inchisorile romane aveau adesea o sectie externa si una interna. In cea dintai era camera de garda, unde puteau sa patrunda lumina si aerul. Dincolo de aceasta se gasea inchisoarea interioara, unde, atunci cand se inchidea usa, lumina si aerul erau excluse. Conditiile intr-o astfel de celula erau ingrozitoare si aplicau o pedeapsa teribila detinutului.
Butuci. Gr. xulon, ,,lemn”, ,,cherestea”. In NT, xulon e folosit si pentru ,,copac” (Luca 23,31; Apocalipsa 2,7; 22,2.14), pentru articole facute din copaci, ca de pilda pentru ,,spanzuratoare” sau ,,cruce” (Matei 26.47 etc.). Aici, cuvantul se refera la butuci, un instrument de tortura, un cadru de lemn, cu gauri in care erau prinse capul, picioarele si mainile, in felul acesta punand pe detinut in pozitia cea mai inconfortabila. Din Iov 13,27 si 33,11 apare ca acea pedeapsa era bine cunoscuta intr-o epoca foarte timpurie, in Rasarit. La Pavel si Sila numai picioarele au fost fixate si restul trupului lasat sa zaca pe pamant, o pozitie deosebit de chinuitoare pentru oamenii pedepsiti, asa cum fusesera apostolii.
Pe la miezul noptii, Pavel si Sila se rugau, si cantau cantari de lauda lui Dumnezeu; iar cei inchisi ii ascultau.
Pe la miezul noptii. Intrucat somnul iesea din discutie, Pavel si Sila au petrecut noaptea in devotiune.
Se rugau si cantau cantari de lauda. Sau ,,rugandu-se, cantau imnuri”, deoarece greaca exprima un act continuu, si nu doua. Deprinderile devotionale bine fixate ale misionarilor au invins circumstantele cele mai descurajatoare. Chiar cand erau in temnita si ferecati asa ca nu puteau ingenunchea la rugaciune, ei continuau sa laude pe Domnul lor. Imnul s-ar putea sa fi fost unul din psalmii de rugaciune, dar oricare ar fi fost cantarea, cuvintele lui Tertullian erau adevarate, ,,Desi trupul este in prinsoare, desi carnea e tintuita pe loc, toate sunt deschise pentru duh... Piciorul nu simte lantul cand mintea e in ceruri.” (Ad Martyras 2; ANF, vol. 3, p. 694).
Lui Dumnezeu. Ei erau servi ai Dumnezeului Celui Prea Inalt, ei sufereau pentru cauza Lui si in mod sincer laudau sfantul Lui Nume. La randul Lui, El le-a dat mangaierea si taria Lui, intr-un chip de neinteles pentru aceia care nu-i servesc.
Ii ascultau. [Ii auzeau, KJV.] Mai degraba ,,ascultau la ei”. Inchisoarea dinauntru si alti ocupanti proscrisi si criminali care niciodata nu auzisera asa sunete intr-un loc care de obicei rasuna de injuraturi nesabuite si glume murdare.
Deodata, s-a facut un mare cutremur de pamant, asa ca s-au clatinat temeliile temnitei. Indata, s-au deschis toate usile, si s-au dezlegat legaturile fiecaruia.
Cutremur mare. Indicand interventia divina (cf. Matei 28,2; Apocalipsa 16,18; cf. cele de la Fapte 4,31), deoarece ingeri au venit pentru a elibera pe servii credinciosi ai lui Dumnezeu (AA 215). Efectele unui astfel de fenomen nu puteau sa fie restranse la inchisoare. Ele aveau sa fie simtite in intreaga cetate si sa influenteze mintea dregatorilor si a populatiei, cand se facea legatura dintre cutremur si detinutii crestini.
S-au deschis toate usile. Severitatea cutremurului a fost suficienta pentru a explica efectele lui. Temeliile temnitei s-au clatinat si portile probabil au fost desfacute (cf. cele de la cap. 5.19; 12,10).
Legaturile. Sau ,,catusele”. Detinutii erau tinuti cu lanturi care erau fara indoiala fixate in ziduri. Violenta cutremurului a fost suficienta pentru a fi slobozit aceste lanturi si, in felul acesta, a fi eliberat pe detinuti. Eliberarea ar fi putut fi savarsita si de ingeri (AA 215), desi ingerii nu sunt mentionati ca in cap. 5,19; 12,7.
Displayed: 6024 bytes.
Next part
All the chapter
Next Chapter
Previous Chapter
Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online