Home / eBooks Multigenre Online / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Faptele Apostolilor 10:45-*
Previous part
Toti credinciosii taiati imprejur, care venisera cu Petru, au ramas uimiti cand au vazut ca darul Duhului Sfant s-a varsat si peste Neamuri.
Taiati imprejur. (,,Circumcisi”, KJV). Adica cei sase crestini iudei mentionati in cap. 11,12 (vezi cap. 10,23) ca insotitori ai lui Petru. Uimirea lor este o marturie cu privire la realitatea darului pe care l-au primit Corneliu si familia lui. Pana la punctul acesta, crestinii luasera ca un lucru de la sine inteles ca neamurile daca urmau sa fie crestini, trebuiau mai intai sa devina prozeliti iudei autentici. Cazul eunucului botezat de Filip probabil ca era o exceptie de la aceasta. Dar Corneliu si familia lui erau pagani, dintre neamuri si insotitorii crestini iudei ai lui Petru erau in stare sa inteleaga cum unii ca acestia puteau primi darul Duhului Sfant fara ca mai intai sa fi devenit prozeliti. Un motiv in plus pentru uimirea lor s-ar putea gasi in faptul ca unii iudei din vechime declarasera ca in zilele lui Mesia nici un prozelit nu va fi primit in Israel (Talmud Abodah Zarah, 3 b, ed. Soncino, p. 8) Crezand ca venise timpul lui Mesia, insotitorii lui Petru poate sa fi fost influentati in gandirea lor de o astfel de atitudine exclusivista fata de prozeliti.
Peste Neamuri. Insotitorii crestini iudei ai lui Petru au vazut acum o implinire precisa a vedeniei apostolului. Corneliu si familia lui, plini de Duhul Sfant, erau dovada ca nimeni nu mai putea de aici inainte sa numeasca neamurile ,,spurcate” sau ,,necurate”. Pentru semenii crestini ai lui Petru, dovada aceasta fara indoiala a fost indestulatoare.
Caci ii auzeau vorbind in limbi si marind pe Dumnezeu. Atunci Petru a zis:
Vorbind in limbi. Acelasi fel de manifestare a darurilor lui Dumnezeu a avut loc aici ca si la Ierusalim in Ziua Cincizecimii (vezi cap. 2,4). Cuvintele lasa a se intelege o trezire brusca de bucurie si inaltare care se dadea pe fata intr-o izbucnire de lauda nepremeditata. In istoria bisericii apostolice este un numar de cazuri relatate de manifestare a Duhului Sfant prin darul limbilor (cf. Fapte 19,6; cf. cap. 2,4; vezi 1 Corinteni 14). Darul acesta a fost oferit pentru un scop practic. La Ziua Cincizecimii el a facut in stare pe apostoli sa proclame Evanghelia unor multimi straine de dialectul aramaic, adunate pentru a sarbatori. In cazul convertitilor lui Apolo care au fost rebotezati de Pavel la Efes, e logic a trage concluzia ca el i-a pregatit pentru o arie mai cuprinzatoare de eficacitate crestina (vezi Fapte 19,6). La fel in cazul de fata, darul limbilor era un semn si o marturie pentru insotitorii lui Petru, care nu erau pregatiti sa accepte neamurile in biserica.
Atunci Petru a zis: (,,Atunci Petru a raspuns”, KJV). Nu e exprimata nici o intrebare anterioara, dar evident cuvintele lui Petru din v. 47 sunt ca raspuns la intrebarile uimite ale prietenilor sai crestini iudei cu privire la actiunea pe care el o va intreprinde in vederea faptului ca paganul Corneliu si familia lui primisera Duhul Sfant. El se tinuse de indrumarea divina venind sa le predice; urma ca el sa faca drumul pana la capat si sa-i boteze?
Se poate opri apa ca sa nu fie botezati acestia, care au primit Duhul Sfant ca si noi?
Opri apa. Se putea ca semnul extern sa fie refuzat acestor persoane dintre neamuri cand darul launtric si spiritual pe care el il simboliza le fusese acordat direct atat de vadit de Dumnezeu? Obisnuit ca in cazul samaritenilor (cap. 8,15-17), botezul a fost urmat de punerea mainilor, insotita de darul puterii spirituale. Dar acum darul Duhului fusese dat mai intai si tot ce ramanea era actul extern de aducere a acestor credinciosi in sanul bisericii.
Evenimentul arata ca Dumnezeu da darurile Sale direct, in masura in care oamenii sunt gata sa le primeasca (vezi cap. 10,44). Dar arata tot atat de clar ca nici un fel de daruri spirituale, oricat de miraculoase, nu fac prin aceasta nenecesara supunerea la anumite forme externe, cum ar fi botezul. De fapt, darul exceptional a fost acordat chiar pentru scopul de a inlatura orice scrupule pe care cei cu taierea imprejur le-a fi putut avea cu privire la botezarea lor. Darul Duhului a limpezit drumul si botezul a urmat.
Ca si noi. Petru recunostea ca Dumnezeu alesese si oameni dintre neamuri ca si dintre iudei, si daduse acelasi har si unora si altora.
Si a poruncit sa fie botezati in Numele Domnului Isus Hristos. Atunci l-au rugat sa mai ramana cateva zile la ei.
A poruncit sa fie botezati. Constructia pare sa lase a se intelege ca Petru insusi nu a botezat pe convertiti. Isus (Ioan 4,1.2) si Pavel (1 Corinteni 1,14-16) se abtinusera de la botezarea convertitilor si pare ca Petru a urmat aceeasi cale in cazul acesta. Pavel declara ca el se abtinuse in general de la botezare ca nu cumva sa se iveasca partide sub numele aceluia care-i botezase. S-ar putea ca si aici sa fie fost acelasi motiv (vezi 1 Corinteni 1,12).
Cine a administrat botezul nu ni se spune. Poate ca a fost savarsit de insotitorii lui Petru. Poate sa fi fost o adunare organizata la Cezareea, ca rezultat al lucrarii lui Filip si prezbiterii sau diaconii ei sau Filip insusi sa fi actionat sub indemnurile lui Petru.
Domnului. Dovezi textuale (cf. p. 10) exprimarea ,,Isus Hristos”.
Sa mai ramana. (,,Sa zaboveasca”, KJV) E cu putinta ca Petru sa fi consimtit sa mai ramana (vezi cap. 11,3) si in felul acesta a dovedit ca era pregatit sa actioneze apoi in acord cu invatatura vedeniei sale. Petru trebuia sa se amestece cu noii convertiti, mancand si band cu ei (v. 2.3) fara a se teme ca se spurca prin aceasta. Luca da atat de mult spatiu experientei lui Petru in Cezareea, incat trebuie sa fie considerata ca marcand un punct de cotitura in viata apostolului, atestand acordul esential cu Pavel. Desi dupa aceea Petru a oscilat in atitudinea fata de crestinii dintre neamuri (Galateni 2,11-13) si a fost mustrat de Pavel pentru ca a facut lucrul acesta, relatarea acelei aspre mustrari arata ca Petru inlaturase in mare masura prejudecatile sale iudaice si actionase asa cum a facut numai sub influenta anumitor iudei foarte stricti care venisera de la Ierusalim la Antiohia.
Cateva zile. (,,Anumite zile”, KJV) Vezi cap. 9,19.
COMENTARII ELLEN G. WHITE
1, 2SR 282 1–48AA 132–141; Ev 558; EW 78; SR 282–290 2CG 263; MH 209 2–5 AA 133 43T 405; 7T 216 4–6 SR 283 5, 7, 8AA 134 9–16 AA 135 11–13 SR 306 11–16 SR 284 15AA 193; SR 307 17–20 AA 136 17–24 SR 286 19, 20MH 473 21–23 AA 137 24AA 138 25, 26AA 137 25–29 SR 287 27–29 AA 138 33COL 59; FE 108; 4T 394 33, 34AA 138 33–35 SR 288 34CS 133, 162; PK 31, 304, 369; PP 420; IT 475, 536; 4T 423; 7T 21; WM 109 34, 353T 172 38CH 498; COL 417; DA 241; Ed 80; GC 20, 327; LS 87; ML 118, 130, 166, 227; PK 718; SC
11; 1T 482; 2T 136, 337; 3T 217; 4T 139, 227, 268; 6T 225, 415; 7T 221; 8T 208; 9T 31; WM 53,
56 43DA 211 44–48AA 139; SR 289 46, 47SR 3065
Displayed: 7032 bytes.
Next part
All the chapter
Next Chapter
Previous Chapter
Enter into the browser of your mobile phone the address: biblephone.net/ebooks/online