Printable ModeApocalipsa, 3
|
3:1 Ingerului Bisericii din Sardes, scrie-i: Iata ce zice Cel ce are cele sapte Duhuri ale lui Dumnezeu si cele sapte stele: Stiu faptele tale: ca iti merge numele ca traiesti, dar esti mort. Ingerului. Vezi comentariul de la cap. 1,20. Sardes. Prima cetate importanta de pe drumul principal din sudul Tiatirei. Ca si Tiatira, Sardesul se bucura de o pozitie geografica favorabila pentru comert. Strabo, geograf din antichitate, vorbeste despre Sardes ca fiind ,,o cetate mare” (Geography, xiii. 4. 5; Loeb ed., vol. 6, p. 171), desi in vremea lui Ioan ea nu rivaliza in importanta nici cu Efesul, nici cu Pergamul. Pentru mai multe informatii cu privire la Sardes, vezi capitolul Cele Sapte Biserici din Apocalipsa. Insemnatatea numelui este nesigura; totusi, unii sugereaza sensul de ,,cantec de bucurie”, ,,ceea ce ramane”, sau ,,ceva nou”. Sapte Duhuri. Vezi comentariul de la cap. 1,4. Sapte stele. Imaginea aceasta, ca si cele care introduc soliile la fiecare din celelalte biserici, este luata din descrierea lui Hristos Cel glorificat, din cap. 1 (vezi comentariul de la v. 16, 20). Faptele tale. Vezi comentariul de la cap. 2,2. Numele. Aici, cu sensul de ,,reputatie”. Ipocrizia a caracterizat biserica aceasta, care nu era ceea ce pretindea a fi. Teoretic, bisericile reformate descoperisera ceea ce inseamna a trai prin credinta in Isus Hristos, dar in cea mai mare parte, cu timpul ele au decazut la o stare asemanatoare, in anumite privinte, cu cea a organizatiei din care se retrasesera (compara cu 2 Timotei 3,5). Numele lor – protestant – implica opozitia fata de abuzurile, erorile si formalismul Bisericii Romano-Catolice, iar cuvantul Reforma sugereaza ca nici una din aceste greseli nu se gaseste in protestantism. Vezi capitolul Reforma si Mai Departe. Esti mort. Aceste cuvinte triste sunt inceputul unei solii care consta in cea mai mare parte in mustrare. Pacatul ipocriziei a atras invinuirile cele mai aspre ale lui Isus impotriva conducatorilor din vremea Sa (vezi Matei 23,13–33). Acum, glorificat, Hristos mustra foarte direct biserica ipocrita din Sardes. In loc de a fi adusa ,,la viata” si a trai impreuna cu Hristos (vezi Efeseni 2,5; Coloseni 2,13; Galateni 2,20), asa cum pretindea ca este, aceasta biserica era de fapt ,,moarta” (compara cu 2 Timotei 3,5). Aplicata la perioada reprezentata de Sardes, aceasta solie trebuie privita in contextul bisericii care se indrepta spre sfarsitul Reformei, iar perioada poate fi datata intre 1517 si 1755; totusi, vezi Nota Suplimentara de la Apocalipsa 2. La cateva decenii dupa inceputul Reformei, noile biserici experimentau o perioada de violente controverse doctrinare. In cele din urma diferentele de opinie au fost reglementate prin adoptarea unor crezuri precise, a caror tendinta a fost de a descuraja cercetarea mai departe a adevarului. Printr-un proces similar, Biserica Romano-Catolica, in primele secole ale istoriei ei, isi cristalizase mare parte a teologiei. Protejate de puterea si prestigiul statului, ascunse in marturisirile rigide ale crezurilor, bisericile nationale ale lumii protestante au ajuns in general sa se multumeasca cu o forma a temerii de Dumnezeu, lipsita insa de putere. Un alt factor important care a contribuit la apatia fata de lucrurile spirituale a fost aparitia rationalismului, in secolele al XVII-lea si al XVIII-lea. Sub presiunea descoperirilor stiintifice, multi teologi au ajuns sa creada ca legile naturale sunt suficiente pentru a explica lucrurile care se petrec in univers. Adesea ajungeau la concluzia ca relatia lui Dumnezeu cu lumea aceasta se limiteaza la functia Sa de cauza primara, si ca de la actul initial al creatiei, lumea a functionat, mai mult sau mai putin, independenta de El. Ganditorii care au descoperit caile cugetarii teologice independente mai aproape de ei, in formulele rigide ale protestantismului ortodox, au inclinat, in unele cazuri, catre un nou rationalism filozofic. Desi rationalismul a produs un idealism superior si o gandire laudabila in domenii ca stiinta politica si umanitarianismul, presupunerile sale, atunci cand erau aplicate la religie, au contribuit mult la incurajarea raului spiritual care a caracterizat mare parte din protestantismul secolelor care au urmat dupa Reforma. 3:2 Vegheaza, si intareste ce ramane, care e pe moarte, caci n-am gasit faptele tale desavarsite inaintea Dumnezeului Meu. Vegheaza. Cu privire la veghere ca o datorie crestina, vezi comentariul de la Matei 24,42; compara cu Matei 25,13. Ce ramane. Chiar in protestantismul degenerat erau anumite lucruri care meritau pastrate. Se pierduse mult, dar nu tot. Viata spirituala a protestantismului era moarta, dar nu si sistemul. ,,Supravietuire” poate fi considerat cuvantul cheie al perioadei Sardes a istoriei bisericesti. Faptele tale desavarsite. Ardoarea protestantismului in primii sai ani promitea inaintarea pana la desavarsire in cunoasterea adevarului descoperit si in practicarea acestuia. Dar, pe masura ce anii treceau, zelul si evlavia slabeau, iar biserica obosea in efortul ei de a atinge tinta propusa. 3:3 Adu-ti aminte dar cum ai primit si auzit! Tine, si pocaieste-te! Daca nu veghezi, voi veni ca un hot, si nu vei sti in care ceas voi veni peste tine. Adu-ti aminte dar. Compara cu cap. 2,5. Ai primit. Forma verbului din greaca sugereaza ca biserica din Sardes nu doar ca primise adevarul, ci si ca il avea inca – acesta nu se pierduse cu totul. Faptul ca inca mai era speranta este indicat de imperativul ,,tine”, care in greaca are sensul de ,,a tine in continuare”. Unii crestini din Sardes nu cazusera, fapt afirmat clar in v. 4. Pocaieste-te. Gr. metanoeo (vezi comentariul de la Matei 3,2). Hot. Compara cu Matei 24,43, unde este vorba de a doua venire a lui Hristos. Aici avertizarea ar putea include nu doar a doua venire in sine, ci si o cercetare divina mult mai apropiata (compara cu Apocalipsa 2,5). Fiecare venire va avea loc pe neasteptate pentru cei care au neglijat sa se pocaiasca si sa vegheze. Compara cu GC 490. 3:4 Totusi ai in Sardes cateva nume, care nu si-au manjit hainele. Ei vor umbla impreuna cu Mine, imbracati in alb, fiindca sunt vrednici. Nume. Adica persoane (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 1,15). Manjit hainele. O vorbire figurata pentru manjirea spirituala, in care cazusera cei mai multi din biserica Sardes. Vezi comentariul de la Matei 22,11; compara cu Apocalipsa 16,15; vezi comentariul de la Isaia 63,6. In alb. In contrast cu cei care au decazut moral, manjindu-si astfel ,,hainele”, cei care au ramas credinciosi sunt vrednici de a fi imbracati ,,in alb”. Ca lucrul acesta este un semn al curatiei lor este indicat atat de urmatoarea remarca, ,,fiindca sunt vrednici”, cat si de folosirea aceluiasi simbol in cap. 7,13.14. Pasajul acesta din urma lamureste faptul ca aceasta neprihanire nu este a lor, ci este rezultatul spalarii hainelor si al albirii acestora in sangele Mielului. Ei au primit neprihanirea lui Hristos. Despre hainele albe se spune si ca sunt purtate de locuitorii cerului (vezi Daniel 7,9; Apocalipsa 4,4; 6,11; 19,14), si astfel, pentru sfinti, ele sunt un simbol al trupului ,,duhovnicesc” (1 Corinteni 15,40–44; compara cu v. 51–54). 3:5 Cel ce va birui, va fi imbracat astfel in haine albe. Nu-i voi sterge nicidecum numele din cartea vietii, si voi marturisi numele lui inaintea Tatalui Meu si inaintea ingerilor Lui. Cel ce va birui. Vezi comentariul de la cap. 2,7. Imbracat. Adica imbracat cu nemurire, in viata viitoare. Haine albe. Vezi comentariul de la v. 4. Sterge. Vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 3,19. Verbul cu sens figurat, ,,nu voi sterge”, il asigura pe pacatosul pocait ca pacatele sale au fost iertate si il avertizeaza pe cel nepocait ca numele sau va fi sters din cartea vietii. Identitatea sa ca persoana va inceta sa mai existe; nu i se va mai gasi loc printre fiintele create. Compara cu GC 490. Cartea vietii. Vezi comentariul de la Filipeni 4,3; compara cu Apocalipsa 13,8; 20,15. Marturisi numele lui. Adica il va recunoaste ca urmas loial si devotat. Hristos este Avocatul, Mijlocitorul si Marele Preot al tuturor celor ce revendica neprihanirea Sa (vezi 1 Ioan 2,1.2; compara cu Matei 10,32.33; Evrei 8,1–6). Inaintea ingerilor Lui. ,,Scopul mai larg si mai profund” al planului de mantuire este acela de ,,a apara caracterul lui Dumnezeu inaintea universului” (PP 68; compara cu DA 19). Atunci cand, in rolul Sau de Mijlocitor si Mare Preot, Hristos prezinta poporul Sau rascumparat inaintea tronului lui Dumnezeu, prin aceasta El aduce inaintea ostirilor ingeresti o marturie convingatoare a faptului ca toate caile lui Dumnezeu sunt drepte si adevarate. Ei vor vedea neprihanirea lui Dumnezeu dovedita, atat in ,,lucrarea Lui ciudata” (Isaia 28,21), de a-i distruge pe cei care nu se pocaiesc, cat si in cea de a-i ierta pe pacatosii care accepta prin credinta harul Sau mantuitor. Fara mijlocirea lui Hristos ca Mare Preot, pentru fiintele inteligente din univers astfel de fapte misterioase ale lui Dumnezeu ar putea parea drept arbitrare si nejustificate. 3:6 Cine are urechi, sa asculte ce zice Bisericilor Duhul. Are urechi. Vezi comentariul de la cap. 2,7. 3:7 Ingerului Bisericii din Filadelfia scrie-i: Iata ce zice Cel Sfant, Cel Adevarat, Cel ce tine cheia lui David, Cel ce deschide, si nimeni nu va inchide, Cel ce inchide, si nimeni nu va deschide: Ingerului. Vezi comentariul de la cap. 1,20. Filadelfia. Un cuvant care inseamna ,,iubire frateasca”. Cetatea aceasta a fost fundata inainte de 138 i.d.Hr. si a fost numita de catre Attalus al II-lea (Philadephus) din Pergam in cinstea loialitatii lui fata de fratele sau mai mare, Eumenes al II-lea, care il precedase la tron. Dupa un cutremur distrugator in anul 17 d.Hr., ea a fost rezidita de catre imparatul roman Tiberiu, dar a ramas relativ mica. Era situata la 30 de mile sud-est de Sardes. In ce priveste aplicatia istorica, solia catre Filadelfia poate fi considerata potrivita pentru diferite miscari din cadrul protestantismului de la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, al caror obiectiv era acela de a face din religie o chestiune vitala, personala (vezi comentariul de la v. 2; vezi Nota Suplimentara de la cap. 2). Intr-un sens special, marile miscari evanghelice si adventiste din Europa si America de Nord au readus un spirit al iubirii fratesti, punand accentul pe o evlavie practica, in contrast cu o religie a formelor. Reinvierea credintei in harul mantuitor al lui Hristos si iminenta revenirii Sale au avut drept rezultat nasterea unui profund spirit al comuniunii crestine, pe care biserica nu-l mai experimentase de la inceputul Reformei. Cel Sfant. Titlul acesta este folosit si in Vechiul Testament (Isaia 40,25; Habacuc 3,3). In Noul Testament Hristos primeste deseori denumiri similare, implicand divinitatea Sa (vezi Luca 1,35; Faptele Apostolilor 4,27.30, vezi comentariul de la Ioan 6,69). Adevarat. Gr. alethinos, ,,real”, in contrast cu zeii falsi. Cheia lui David. Acest verset aplica la Hristos profetia lui Isaia cu privire la Eliachim (Isaia 22,20–22; vezi 2 Regi 18,18). Eliachim a fost numit supraveghetor ,,peste casa” lui David, lucru care se poate deduce din faptul ca lui i se daduse ,,cheia casei lui David”. Predarea de catre Hristos a ,,cheii” dovedeste autoritatea Lui asupra bisericii si asupra scopului divin care urma sa se realizeze prin aceasta (vezi Matei 28,18; Efeseni 1,22). Compara cu Apocalipsa 5,5; 22,16; vezi comentariul de la Matei 1,1. Cel ce deschide. Adica cel care are ,,cheia lui David”. Hristos are deplina autoritate sa deschida si sa inchida, sa duca mai departe planul mantuirii. 3:8 Stiu faptele tale: iata ti-am pus inainte o usa deschisa, pe care nimeni n-o poate inchide, caci ai putina putere, si ai pazit Cuvantul Meu, si n-ai tagaduit Numele Meu. Faptele. Vezi comentariul de la cap. 2,2. O usa deschisa. In versetul precedent se spune despre Hristos ca are ,,cheia lui David”. Versetul 8 poate sugera ideea ca ajutat de aceasta ,,cheie”, El deschide acum inaintea bisericii Filadelfia o ,,usa” de prilejuri nelimitate pentru a birui pacatul si pentru a da marturie cu privire la adevarurile mantuitoare ale Evangheliei. Pentru un alt loc in care ,,usa” este un simbol al ocaziilor favorabile, vezi Faptele Apostolilor 14,27; 1 Corinteni 16,9; 2 Corinteni 2,12; Coloseni 4,3. Adventistii de ziua a saptea sustin ca sfarsitul perioadei Filadelfia (1844) marcheaza inceputul judecatii de cercetare descrise in Daniel 7,10; Apocalipsa 14,6.7 (vezi comentariul de acolo). Hristos este Marele nostru Preot (Evrei 4,14.15; 8,1), slujind in sanctuarul ceresc, ,,adevaratul cort, care a fost ridicat nu de om, ci de Domnul” (Evrei 8,2.6; compara cu Exodul 25,8.9). In ce priveste ritualul din sanctuarul pamantesc, el consta in doua parti, slujirea zilnica pentru pacat, in Sfanta, si, o data pe an, slujirea in Sfanta Sfintelor, in Ziua Ispasirii, care era considerata o zi a judecatii (vezi Evrei 9,1.6.7; vezi comentariul de la Daniel 8,11.14). Tinand cont de faptul ca sanctuarul pamantesc era ,,chipul si umbra lucrurilor ceresti” (Evrei 8,5), este normal sa consideram ca serviciul zilnic si anual din acest sanctuar isi aveau corespondentul in slujirea lui Hristos in sanctuarul ceresc. Vorbind in termeni simbolici despre sanctuarul de pe pamant, care era facut ,,dupa chipul adevaratului locas de inchinare” (Evrei 9,24) putem spune ca in ziua antitipica a ispasirii, inceputa in 1844, Marele nostru Preot poate fi vazut ca iesind din Locul Sfant al sanctuarului din ceruri si intrand in Locul Prea Sfant. In consecinta, ,,usa inchisa” ar fi cea a Locului Sfant, iar ,,usa deschisa” cea a Locului Prea Sfant, unde Hristos slujeste de atunci incoace in lucrarea zilei antitipice a ispasirii (vezi GC 430, 431, 435; EW 42). Cu alte cuvinte, ,,usa inchisa” indica incheierea primei etape a slujirii ceresti a lui Hristos, iar ,,usa deschisa” inceputul cele de-a doua etape. In ce priveste invatatura timpurie adventista cu privire la ,,usa inchisa”, vezi L. E. Froom, Credinta Profetica a Parintilor Nostri, vol. 4, pp. 829–842; F.D. Nichol, Ellen G. White si Criticii ei, pp. 161–252. Pentru un rezumat al doctrinei despre sanctuar, vezi Nota Suplimentara de la Evrei 10. Nimeni n-o poate inchide. Hristos va duce la capat lucrarea de mantuire. Omul nu poate face nimic pentru a impiedica slujirea Sa in curtile din cer sau controlul Sau asupra lucrurilor de pe pamant (vezi comentariul de la Daniel 4,17). Putina putere. Nu este clar daca Hristos mustra aici biserica Filadelfia pentru faptul ca are atat de putina putere sau daca o lauda pentru ca are ceva putere. Biserica din Sardes, cu exceptia catorva ,,nume”, era cu totul moarta, si s-ar putea ca acea ,,putina putere” a Filadelfiei sa insemne o situatie mai incurajatoare decat cea din Sardes. Faptul ca sintagma ,,putina putere” este in stransa legatura cu aprecierea pastrarii Cuvantului lui Hristos si netagaduirea Numelui Sau tinde sa confirme aceasta concluzie. De asemenea, ,,usa deschisa” poate fi considerata ca o invitatie de a trece la o experienta care sa aduca si mai multa putere. Biserica din vechea Filadelfia nu era in nici un caz mare sau cu influenta, ci pura si credincioasa. Perioada bisericii reprezentata de Filadelfia, caracterizata de atentia mare acordata Cuvantului lui Dumnezeu, in special profetiilor din Daniel si Apocalipsa, si de evlavia personala, reprezinta o descriere mult mai incurajatoare decat perioada precedenta. Cuvantul Meu. Cuvantul lui Dumnezeu exprima vointa Sa. Dumnezeu Si-a descoperit vointa prin natura, prin profeti si apostoli, prin marturia directa a Duhului Sfant in inima omului, prin experientele vietii, prin istoria umana si in primul rand prin Hristos. Numele. Vezi comentariul de la cap. 2,3. 3:9 Iata ca iti dau din cei ce sunt in sinagoga Satanei, care zic ca sunt Iudei si nu sunt, ci mint; iata ca ii voi face sa vina sa se inchine la picioarele tale, si sa stie ca te-am iubit. Ii voi face. Literal, ,,ii voi da”. Gramatical, sensul celor spuse in v. 9 poate fi ori ca Dumnezeu ii ,,va face” sau ii va ,,determina”, pe membrii ,,sinagogii Satanei” sa ,,vina sa se inchine” la picioarele crestinilor din Filadelfia, fara sa se pocaiasca, ori ca Dumnezeu le va ,,da” crestinilor din Filadelfia pe unii din iudeii din Filadelfia, care se vor converti la crestinism. Contextul nu este decisiv. In sinagoga. Vezi comentariul de la cap. 2,9. Zic ca sunt iudei. Vezi comentariul de la cap. 2,9. Sa vina sa se inchine. Succesiunea verbelor ,,sa vina”, ,,sa se inchine”, ,,sa stie” pare sa implice mai mult decat faptul ca cei din vechea Filadelfie aveau in cele din urma sa triumfe in mod public fata de dusmanii lor iudei. Pentru crestini, sa se bucure, asemeni unor cuceritori pagani, de perspectiva ca acuzatorii lor sa stea in final intinsi la picioarele lor, nu prea reflecta spiritul adevaratului crestinism. Aceste cuvinte se refera mai degraba la convertirea unor evrei din Filadelfia (compara cu 1 Corinteni 14,24.25), care aveau sa invete despre iubirea lui Dumnezeu, din experienta personala. O asemenea crestere a numarului membrilor poate fi un rezultat al ,,usii deschise” din Apocalipsa 3,8 si al credinciosiei bisericii fata de ,,Cuvantul” lui Hristos. O astfel de credinciosie i-a convins chiar si pe persecutori. Cu privire la istoria bisericii reprezentata de Filadelfia, aceste cuvinte se pot aplica la cei care nu tin pasul cu inaintarea adevarului si care se opun crestinilor care o fac. Astfel intelese, aceste cuvinte se pot referi la timpul cand cei ce au respins pe fata adevarul isi vor marturisi public ratacirea (vezi GC 655). Cuvintele ,,sa vina sa se inchine la picioarele tale” sunt luate din LXX, de la Isaia 60,14 (compara cu cap. 49,23). Asa cum strainii aveau sa vina la Israelul din vechime ca sa invete despre Dumnezeu (vezi Vol. IV, pp. 26–30), tot asa si necrestinii aveau sa vina la lumina Evangheliei si sa gaseasca mantuirea (vezi Vol. IV, pp. 35, 36). Versetul acesta a fost aplicat si impotrivitorilor fata de adevar, mai ales atunci cand imprejurarile ii vor constrange, desi nepocaiti, sa recunoasca ca cei care au ramas credinciosi adevarului sunt intr-adevar poporul lui Dumnezeu. Nu exista nimic care sa impiedice posibilitatea ca acest verset sa-i includa atat pe impotrivitorii pocaiti cat si pe cei nepocaiti, prima grupa aducand aceasta inchinare in sinceritate, iar cealalta numai pentru ca circumstantele ii forteaza sa faca asta. Te-am iubit. Probabil ca aceste cuvinte sunt luate din Isaia 43,4. 3:10 Fiindca ai pazit cuvantul rabdarii Mele, te voi pazi si Eu de ceasul incercarii, care are sa vina peste lumea intreaga, ca sa incerce pe locuitorii pamantului. Cuvantul rabdarii Mele. Unii interpreteaza aceasta expresie ca insemnand ,,cuvantul Meu de rabdare”, adica porunca lui Dumnezeu de fi rabdatori; altii ca fiind invatatura despre rabdarea lui Hristos (compara cu 2 Tesaloniceni 3,5). Cele doua idei sunt cuprinse in gandul ca ,,Hristos ne incurajeaza sa fim rabdatori, asa cum si El a fost rabdator in incercare”. De. Gr. ek, ,,din” sugerand ca biruitorii vor trece cu bine perioada incercarii, nu ca vor scapa neatinsi de necaz (vezi comentariul de la Daniel 12,1; Matei 24,21.22.29–31). Ceasul incercarii. Nu este vorba despre o perioada de timp specifica, nici literala nici profetica, ci despre o ,,vreme”, sau un ,,timp”. Aici cuvantul ,,ceas” este folosit in acelasi sens ca in cap. 3,3. In lumina referintelor repetate ale Apocalipsei cu privire la iminenta revenirii lui Hristos (vezi comentariul de la cap. 1,1), ,,ceasul incercarii” se refera cu siguranta la cei nelegiuiti, peste care vor fi veni pedepsele lui Dumnezeu. 3:11 Eu vin curand. Pastreaza ce ai, ca nimeni sa nu-ti ia cununa. Cununa. Vezi comentariul de la cap. 2,10. 3:12 Pe cel ce va birui, il voi face un stalp in Templul Dumnezeului Meu, si nu va mai iesi afara din el. Voi scrie pe el Numele Dumnezeului Meu si numele cetatii Dumnezeului Meu, noul Ierusalim, care are sa se pogoare din cer de la Dumnezeul Meu, si Numele Meu cel nou. Un stalp in Templul. Un ,,stalp” metaforic ar fi o parte din ,,templul” metaforic. In Noul Testament cuvantul tradus ,,templu” (naos) se refera in general la partea interioara a sanctuarului, continand Locul Sfant si Locul Prea Sfant, nu la intregul complex al cladirilor ce alcatuiau templul din vechime. Ca atare, aceasta fagaduinta ar insemna ca cel biruitor va ocupa un loc permanent, important, chiar in prezenta lui Dumnezeu. Pentru cuvantul ,,stalp” folosit simbolic, vezi comentariul de la Galateni 2,9; 1 Timotei 3,15. Nu va mai iesi afara. Adica va ramane permanent acolo. Asadar ,,a iesi … afara” simbolizeaza a pleca din prezenta lui Dumnezeu, in mod deliberat, asa cum a facut Lucifer (PP 37). O astfel de fagaduinta poate fi data numai celor ce biruiesc mereu. In aceasta viata exista si posibilitatea de a ,,iesi afara”, dar in viata viitoare nimeni nu va mai alege sa iasa. Numele Dumnezeului Meu. Vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 3,16; Apocalipsa 2,3; compara cu Apocalipsa 14,1; 22,4. Aici se continua simbolul introdus de cuvantul ,,stalp”, deci si aceste cuvinte trebuie luate simbolic. Asa cum ,,un nume” implica personalitate si caracter, aici este fagaduit faptul ca cei celor ce vor birui le va fi imprimat pentru totdeauna caracterul lui Dumnezeu; chipul Creatorului va fi pe deplin refacut in ei. Prin acest simbol se poate intelege si faptul ca sfintii biruitori vor fi deplin ai lui Dumnezeu, asa cum atesta Numele Sau, sau semnul Sau de proprietate, pus astfel asupra lor. Numele cetatii. Stalpul va avea inscriptionat pe el nu doar numele lui Dumnezeu, ci si numele noului Ierusalim. Acest lucru poate semnifica faptul ca cel biruitor va fi cetatean al noului Ierusalim si ca va avea dreptul sa locuiasca acolo (cap. 22,14). Noul Ierusalim. ,,Nou” nu in sensul de a fi un duplicat al cetatii literale cu acelasi nume, ci ca un contrast intre Ierusalimul ceresc si corespondentul sau pamantesc. Vechiul Ierusalimul trebuia sa devina metropola acestui pamant si sa ramana pe veci asa (vezi Vol. IV, pp. 29, 30), dar din pricina neindeplinirii sarcinii lui, rolul sau va fi acordat noului Ierusalim. Sintagma ,,noul Ierusalim” apare doar in Apocalipsa, dar gandul este anticipat in Galateni 4,26; Evrei 12,22. Pentru intelesul numelui Ierusalim, vezi comentariul de la Iosua 10,1. Are sa se pogoare. Vezi comentariul de la cap. 21,2. Numele Meu cel nou. Al treilea nume scris pe stalpul simbolic este cel al lui Hristos Insusi. Primirea de catre cel biruitor a caracterului divin, reprezentata de nume (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 3,16), este mijlocita de Hristos. Doar in virtutea faptului ca Dumnezeu a devenit om prin Isus Hristos, mai poate fi omul refacut dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Acest lucru se realizeaza prin darul vietii si al caracterului lui Hristos oferit credinciosului (vezi Galateni 2,20; DA 388). A primi numele lui Hristos inseamna de asemenea a confirma dreptul Sau de proprietate (vezi comentariul de la 2 Corinteni 1,22). 3:13 Cine are urechi, sa asculte ce zice Bisericilor Duhul. Are urechi. Vezi comentariul de la cap. 2,7. 3:14 Ingerului Bisericii din Laodicea scrie-i: Iata ce zice Cel ce este Amin, Martorul credincios si adevarat, inceputul zidirii lui Dumnezeu: Ingerului. Vezi comentariul de la cap. 1,20. Laodicea. [,,Laodiceenilor”. KJV]. Dovezile textuale atesta exprimarea ,,din Laodicea”. Numele acesta a fost definit ca insemnand ,,judecarea poporului”, sau ,,un popor judecat”. Ultima pare mai potrivita aici. Distanta in linie dreapta dintre Filadelfia si Laodicea este de 40 de mile (aprox. 64 km.) (vezi harta din fata p. 33, Vol VI). Cetatea a fost intemeiata de catre regele seleucid Antiochus al II-lea Theos (261–246 d.Hr.) si numita astfel in cinstea sotiei sale, Laodicea. Situata in valea raului Lycus, in vremea lui Ioan Laodicea era un prosper centru comercial, specializat in producerea produselor din lana. Era situat la cateva mile de Colose si Hierapolis, si destul de timpuriu gasim crestini in fiecare dintre aceste cetati (vezi Coloseni 4,13). In vremea cand a fost scrisa Apocalipsa, biserica Laodicea exista deja de 40 de ani. Apostolul Pavel a fost deosebit de interesat de aceasta comunitate si a le-a cerut colosenii sa faca un schimb de scrisori cu laodiceenii (Coloseni 4,16; vezi Vol. V, p. 183). Pentru mai multe cu privire la cetatea antica Laodicea, vezi capitolulCele Sapte Biserici din Apocalipsa. Amin. Alaturarea acestui titlu la cuvintele ,,Martorul credincios si adevarat” Il identifica ca nume al lui Hristos (vezi cap. 1,5), Cel care este autorul epistolelor catre cele sapte Biserici. In ce priveste sensul cuvantului ,,amin”, vezi comentariul de la Deuteronom 7,9; Matei 5,18. Aplicarea acestui termen la Hristos poate fi comparata cu Isaia 65,16, unde, in ebraica, Domnul este numit ’Elohe ’amin, ,,Dumnezeul lui amin”. In pasajul de fata acest titlu poate fi inteles ca o declaratie ca Hristos este adevarul (vezi Ioan 14,6). Prin urmare, solia Sa catre biserica Laodicea trebuie acceptata fara indoieli. Martorul credincios si adevarat. Vezi comentariul de la cap. 1,5. Inceputul. Gr. arche, un cuvant care are atat sens pasiv cat si activ. Luat cu sensul pasiv, se refera la ceva realizat la inceput. Interpretat asa, ar insemna ca Hristos este prima fiinta creata. Dar cu siguranta ca aceasta nu ar putea fi o traducere buna, caci Hristos nu este o fiinta creata. Luat cu sensul activ, arche se refera la acel ceva ce initiaza o actiune, la o cauza primara, un prim motor. Inteles asa, acest cuvant Il declara pe Hristos drept Creator. Acesta este intelesul adevarat al pasajului de fata, caci despre acest rol al lui Hristos se fac referiri repetate in Noul Testament (vezi Vol. V, p. 917; vezi comentariul de la Ioan 1,3; Evrei 1,2). Afirmatia de o asemanare izbitoare, prezentata in Coloseni 1,15.16, fusese citita de biserica Laodicea cu multi ani inainte (compara cu Coloseni 4,16). 3:15 Stiu faptele tale: ca nu esti nici rece, nici in clocot. O, daca ai fi rece sau in clocot! Faptele. Vezi comentariul de la cap. 2,2. Tale. Pentru accentuarea singularului vezi cap. 2:2. Nici rece nici in clocot. S-a sugerat ca acest simbol trebuie sa fi avut un inteles deosebit pentru crestinii din Laodicea. Una din atractiile din imprejurimile cetatii era o cadere de apa in care se revarsa un rau care pornea din izvoarele fierbinti ce venea dinspre Hierapolis. Fierbinti atunci cand porneau din Hierapolis, apele acestea se raceau trecand prin Valea Lycus spre Laodicea, la o distanta de vreo 6 mile, si deveneau caldicele cand ajungeau in vecinatatea acestei cetati. Prin urmare, apa incropita era un fenomen obisnuit pentru laodiceenii si caracteriza foarte bine starea lor spirituala. Starea spirituala de caldicel a bisericii Laodicea era mult mai periculoasa decat daca ea ar fi fost rece. Crestinismul caldicel pastreaza suficienta forma si chiar suficienta Evanghelie pentru a toci perceptia spirituala si pentru a-l face pe om delasator in ceea ce priveste efortul staruitor necesar pentru a atinge idealul inalt al unei vieti biruitoare in Hristos. Crestinul laodiceean tipic este multumit cu starea sa si este mandru de progresul nesemnificativ pe care il face. Este aproape imposibil sa il convingi de marea sa nevoie si de cat de departe este de tinta desavarsirii. Intrucat soliile catre cele sapte biserici reflecta intreaga istorie a bisericii crestine (vezi comentariul de la cap. 1,11; 2,1), cea de-a saptea solie trebuie sa reprezinte experienta bisericii de la sfarsitul istoriei pamantului. Numele Laodicea implica ultimul pas in procesul crestinismului, acela de a desavarsiri un ,,popor judecat” (vezi comentariul de la cap. 3,14), neprihanit. Mai mult decat atat, implica faptul ca pregatirea acestui popor de crestini si procesul prin care ei sunt gasiti neprihaniti vor fi implinite la sfarsitul acestei perioade (vezi comentariul de la Daniel 8,13.14; Apocalipsa 3,8; 14,6.7). Prin urmare, se poate considera ca solia catre Laodicea se aplica, intr-un anumit sens, bisericii de la 1844 pana la sfarsitul timpului (vezi Nota Suplimentara de la sfarsitul capitolului), iar aceasta perioada de timp poate fi caracterizata prin denumirea Epoca Judecatii. Solia laodiceana este aplicabila tuturor celor care sustin ca sunt crestini (vezi 6T 77). De mai bine de un secol adventistii de ziua a saptea recunosc faptul ca solia catre laodiceeni are o aplicatie speciala la ei insisi (vezi James White, RH Oct. 16, 1856; compara cu 1T 141–144). Recunoasterea acestei aplicatii reprezinta o mustrare constanta a multumirii de sine si o incurajare de a trai din toata inima in armonie cu modelul vietii desavarsite a lui Isus Hristos (vezi comentariul de la cap. 3,18). Daca ai fi. O stare spirituala incropita are ca rezultat o vigilenta scazuta, un raspuns zabavnic si fapte nehotarate. Daca biserica laodiceeana ar fi rece, Duhul lui Dumnezeu ar putea sa o convinga mai bine de starea ei primejdioasa. Declaratia urmatoare arunca lumina asupra motivului pentru care o stare ,,rece” este preferabila fata de una incropita. ,,Ar fi mult mai placut Domnului daca acei crestini caldicei nu ar fi luat niciodata asupra lor numele Sau. Ei sunt o continua povara pentru cei care ar dori sa fie urmasi credinciosi ai lui Isus. Ei sunt o piatra de poticnire pentru necredinciosi” (1T 188). 3:16 Dar, fiindca esti caldicel, nici rece, nici in clocot, am sa te vars din gura Mea. Nici rece, nici in clocot. Vezi comentariul de la v. 15; compara cu 1T 188; 2T 175, 176. Vars. Simbolul unei ape caldute este impins pana la concluzia lui logica. O astfel de apa este inselatoare si provoaca scarba, iar cel care o bea o varsa aproape fara sa vrea. Vezi 6T 408. 3:17 Pentru ca zici: Sunt bogat, m-am imbogatit, si nu duc lipsa de nimic, si nu stii ca esti ticalos, nenorocit, sarac, orb si gol, Sunt bogat. Aceste cuvinte pot fi intelese atat literal cat si spiritual. Laodicea era un oras prosper si fara indoiala ca asa erau si unii dintre crestinii de acolo. Se pare ca biserica de aici nu suferise nici o persecutie serioasa. Mandria care vine din prosperitate duce in mod natural la multumire de sine in plan spiritual. Bogatia in sine nu este ceva rau. Insa averile il fac pe posesor tinta ispitei mandriei si a multumirii de sine, iar singura protectie impotriva acestora este umilinta spirituala. Crestinii care sunt saraci in bunurile pamantesti se simt bogati si prosperi in lucrurile spirituale, asemeni filozofului antic care isi proclama cu mandrie ,,umilinta”, purtand o haina zdrentaroasa si ponosita. Mandria lor in plan spiritual se vede in gaurile hainelor. A poseda adevaruri importante, dar numai la nivelul intelectului, nepermitandu-le sa patrunda la suflet, duce la mandrie spirituala si la bigotism religios. Chiar si biserica lui Dumnezeu, puternica in organizarea ei si bogata in nestematele adevarului, poate repede sa devina habotnica din punct de vedere doctrinar, dand dovada de mandrie nejustificata pentru bogatiile adevarului. ,,Pacatul cel mai lipsit de speranta si cel mai incurabil este cel al mandriei, al ingamfarii. Aceasta sta in calea oricarei cresteri” (7T 199, 200). Umilinta mintii este tot la fel de importanta in ochii lui Dumnezeu ca si umilinta inimii. M-am imbogatit. Literal ,,am ajuns bogat”, ,,am prosperat” (RJV). Biserica laodiceena nu doar ca pretinde ca este bogata, dar face si greseala fatala de a considera ca aceste bogatii sunt rezultatul propriilor ei osteneli (compara cu Osea 12,8). Nu duc lipsa de nimic. Punctul culminant al laudei laodiceenilor este parerea lor ca starea nu le mai poate fi imbunatatita. O astfel de multumire de sine este fatala, caci Duhul lui Dumnezeu nu patrunde niciodata acolo unde nu este simtita nevoia dupa prezenta Sa. Iar fara aceasta prezenta, innoirea vietii este imposibila. Nu stii. Acela care nu stie, si nici nu isi da seama ca nu stie, este aproape fara speranta. Ignoranta cu privire la adevarata stare, caracteristica tuturor crestinilor laodiceeni, este intr-un contrast izbitor cu ceea ce stie Hristos despre adevarata stare a bisericilor Sale, asa cum le repeta cu siguranta fiecareia dintre ele: ,,stiu faptele tale” (cap. 2,2.9.13.19; 3,1.8.15). Esti. In limba greaca subiectul este accentuat. Propozitia spune: ,,nu stii ca tu esti cel care este ticalos…” Ticalos … gol. Adevarata descriere, prezentata aici, este exact opusul lucrurilor cu care se lauda biserica Laodicea. In loc sa fie bogata, asa incat sa nu mai aiba nevoie de nimic, aceasta biserica este in realitate atat de lipsita incat nu are nici macar cu ce se imbraca. 3:18 te sfatuiesc sa cumperi de la Mine aur curatit prin foc, ca sa te imbogatesti; si haine albe, ca sa te imbraci cu ele, si sa nu ti se vada rusinea goliciunii tale; si doctorie pentru ochi, ca sa-ti ungi ochii, si sa vezi. Sa cumperi de la Mine. Fara acest efort, ,,biserica” Laodicea nu poate atinge standardul pe care il doreste Hristos de la ea. Lucrurile pe care i le ofera El nu sunt fara pret, totusi mantuirea este intotdeauna gratuita. Biserica laodiceeana trebuie sa renunte la vechiul sau mod de viata pentru a fi pe deplin bogata, vindecata si imbracata. Chiar si ea, care nu are nici un ban, poate cumpara (vezi Isaia 55,1). Aur. Acesta reprezinta bogatiile spirituale oferite de Hristos ca remediu pentru saracia spirituala a Laodiceei. Acest ,,aur” poate simboliza ,,credinta care lucreaza prin dragoste” (Galateni 5,6; Iacov 2,5; compara cu COL 158) si faptele care sunt rezultat al credintei (vezi 1 Timotei 6,18). Curatit prin foc. Literal, ,,arzand, scos din foc”, adica aur care a iesit din foc, zgura fiind indepartata prin ardere. Fara indoiala ca se face referire la credinta care a fost pusa la incercare si curatita de focul incercarilor (vezi comentariul de la Iacov 1,2–5; compara cu Iov 23,10). Haine albe. Acestea sunt oferite in contrast cu goliciunea laodiceenilor, care aparea atat de hidoasa comparata cu propria lor lauda, ca nu duc lipsa de nimic (v. 17). Haina alba poate fi interpretata ca fiind neprihanirea lui Hristos (Galateni 3,27; vezi comentariul de la Matei 22,11; Apocalipsa 3,4; compara cu 4T 88). Acest simbol trebuie sa fi avut o insemnatate speciala pentru crestinii din Laodicea, caci orasul lor era vestit pentru hainele de lana neagra. Rusinea goliciunii tale. Vezi Exodul 20,26; Plangerile lui Ieremia 1,8; Ezechiel 16,36; 23,29; Naum 3,5. Doftorie pentru ochi. Gr. kollurion, ,,un mic sul”. Vechea unsoare de ochi a ajuns sa fie cunoscuta dupa forma ambalajului in care era impachetata. Langa Laodicea era un templu al zeului frigian Men Karou. O faimoasa scoala de medicina s-a dezvoltat in legatura cu acest templu, unde se pastra respectiva pudra pentru ochi. Acest lucru poate constitui fundamentul simbolului folosit aici. Medicamentul simbolic oferit aici laodiceenilor este antidotul ceresc pentru orbirea lor spirituala. Scopul sau este acela de a le deschide ochii pentru a-si vedea, in lumina adevarului, propria lor stare. Aceasta este lucrarea Duhului Sfant (vezi Ioan 16,8–11). Numai prin lucrarea Sa de convingere a inimii poate fi inlaturata orbirea spirituala. Acest medicament poate reprezenta acea calitate spirituala care il face pe crestin in stare sa deosebeasca adevarul de minciuna, ceea ce este drept de ceea ce este nedrept. Vezi 4T 88. Sa vezi. Adica sa vada pacatul asa cum il vede Dumnezeu, sa-si dea seama care este adevarata ei stare – acest lucru fiind necesar inainte de pocainta. 3:19 Eu mustru si pedepsesc pe toti aceia, pe care-i iubesc. Fii plin de ravna dar, si pocaieste-te! Eu mustru. Tinta adevaratei disciplinari este cea de a-l convinge pe cel gresit si de a-l incuraja la un altfel de purtare. Pedepsesc. Gr. paideuo, ,,a-i educa pe copii”, ,,a pedepsi”, mai ales cum isi pedepseste un parinte copilul, cu scopul de a-l indrepta si de a-l instrui. Crestinul este pedepsit atunci cand mustrarea lui Hristos nu este luata in seama. Nici mustrarea Sa si nici pedeapsa Sa nu sunt expresii ale maniei – asa cum e cazul unui om care isi pierde stapanirea de sine –, ci ale unei iubiri puternice, a carei tinta este cea de a-i aduce pacatosii la pocainta. S-ar parea ca biserica din Laodicea nu suferise inca persecutia, de care bisericile ei surori avusera parte, caci nu este nici un indiciu cu privire la vreo suferinta deja indurata. Dar Hristos o avertizeaza ca nu poate continua cu inima impartita, fara sa aiba parte de o disciplina vindecatoare. Se pare ca dupa o jumatate de secol si ceva de la Ioan, biserica Laodicea a suferit persecutie (vezi Ecclesiastical History, Eusebiu, iv. 26; v. 24). Ii iubesc. Gr. phileo, ,,a iubi [ca un prieten, cu toata caldura afectiunii personale]”. Compara cu iubirea Domnului Hristos catre biserica Filadelfia, exprimata prin cuvantul agapao (v. 9). In ce priveste deosebirea dintre aceste doua cuvinte, vezi comentariul de la Matei 5,43.44; Ioan 11,3; 21,15. Aceasta reconfirmare a bunavointei Domnului Hristos arata ca laodiceeni nu sunt lipsiti de nadejde (vezi Nota Suplimentara de la sfarsitul capitolului). De fapt ei sunt obiectul special al atentiei Sale. Dragostea Lui pentru ei este exprimata prin mustrare si pedeapsa, prin care El spera sa-i aduca la pocainta (vezi Proverbe 3,12). Fii plin de ravna. Gr. zeloo, de la aceeasi radacina ca si cuvantul zestos, ,,fierbinte”, asa cum nu izbutise sa fie biserica din Laodicea (v. 15). Laodiceenii sunt chemati sa experimenteze caldura si entuziasmul care vine o data cu adevarata pocainta, consacrare si devotiune fata de Hristos. Pocaieste-te. Gr. metanoeo (vezi comentariul de la Matei 3,2). Verbul este la singular, accentuand natura personala, individuala a acestei avertizari. Pocainta, ca si mantuirea, nu poate fi niciodata primita in grup. Experienta spirituala a unei rude sau a unui prieten il poate mantui numai pe el. Aceasta noua atitudine, de parere de rau fata de trecut si de ravna pentru viitor, este tinta lui Hristos cu privire la biserica Laodicea. Vezi Nota Suplimentara de la sfarsitul capitolului. 3:20 Iata Eu stau la usa, si bat. Daca aude cineva glasul meu si deschide usa, voi intra la el, voi cina cu el, si el cu Mine. Eu stau. Forma verbului in limba greaca implica faptul ca Hristos S-a asezat la usa si ramane acolo. El nu oboseste oferindu-Si prezenta binecuvantata tuturor celor ce Il primesc. Usa. Nu este usa ocaziei oferite in v. 8, si nici usa mantuirii (compara cu Matei 25,10; Luca 13,25). Aceste usi sunt inchise si deschise de Dumnezeu. Usa la care se face referire aici este sub controlul omului si fiecare persoana o poate inchide sau deschide dupa voie. Hristos asteapta hotararea fiecarui om. Aceasta este usa sufletului omului. Cu dragostea Sa, prin Cuvantul Sau si prin providenta Sa, Hristos bate la usa sentimentelor noastre; prin intelepciunea Sa, la usa mintii noastre; prin stapanirea Sa, la usa constiintei noastre; prin fagaduintele Sale, la usa sperantelor omului. Acest pasaj poate considerat si ca o referire la Hristos, ca stand la usa vietii omului si la cea a istoriei acestei lumi, gata sa intre si sa binecuvanteze cu prezenta Sa pe poporul Sau, care asteapta (vezi Matei 24,33; Luca 12,36; Iacov 5,9). Cina. Gr. deipneo, ,,a lua o masa”, in deosebi masa principala, sau cea de seara (vezi Luca 14,12). Acest cuvant poate fi considerat ca aplicandu-se marii sarbatori de nunta din Apocalipsa 19,9. In general evreii comparau fericirea vietii viitoare cu o sarbatoare (vezi comentariul de la Luca 14,15.16). Cu el. Putine gesturi dovedesc mai clar fratietatea si comuniunea ca cel al luarii mesei impreuna. Prin aceste cuvinte Hristos fagaduieste ca se va impartasi cu experientelor noastre si ne invita si pe noi sa ne impartasim cu ale Sale (vezi Galateni 2,20; Evrei 2,14–17). 3:21 Celui ce va birui, ii voi da sa sada cu Mine pe scaunul Meu de domnie, dupa cum si Eu am biruit si am sezut cu Tatal Meu pe scaunul Lui de domnie. Celui ce va birui. Vezi comentariul de la cap. 2,7. Ii voi da sa sada. Vezi Matei 19,28; Luca 22,30; compara cu 1 Corinteni 6,2; vezi comentariul de la Matei 25,31. Pe scaunul Meu de domnie. Biruitorul va avea parte la slava si de puterea lui Hristos, asa cum Hristos are parte de slava si puterea Tatalui Sau. Si Eu am biruit. Vezi comentariul de la Ioan 16,33. Numai pe baza biruintei lui Hristos poate spera omul sa biruiasca. Cu Tatal Meu. Vezi Marcu 16,19; Efeseni 1,20; Evrei 1,3; 8,1; 12,2. 3:22 Cine are urechi, sa asculte ce zice Bisericilor Duhul. Are urechi. Vezi comentariul de la cap. 2,7. NOTA ADITIONALA LA CAPITOLUL 3 Tonul sever si intransigent al soliei catre Laodicea i-a condus pe unii cercetatori la concluzia ca, in afara de transferarea apartenentei lor la ,,biserica” Filadelfia, pentru crestinii laodiceeni nu exista nici o speranta. Totusi, o astfel de concluzie nu se potriveste nici cu contextul, nici cu principiile corecte ale interpretarii. Vezi comentariul de la cap. 1,11 si urmatoarele observatii: |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: