3:32 Argintarii si negustorii au lucrat intre odaia de sus din colt si poarta oilor.
Poarta oilor. Vezi la v. 1. Conturul zidului este complet.
Vezi imaginea urmatoare.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1�
PK 638
5.28�
PK 639
28-30�
5T 342
NOTA SUPLIMENTARA
LA CAPITOLUL 3
Pentru a intelege pe deplin relatarea investigatiei nocturne efectuate de Neemia asupra zidurilor ruinate (cap. 2,13-15), a construirii zidului (cap. 3) si a sfintirii zidului (cap. 12,27-43), este necesara cunoasterea topografiei Ierusalimului.
Harta de la p. 406 prezinta cateva dealuri si vai din Ierusalim sau din imediata vecinatate a acestuia. Inconjurand Ierusalimul pe la apus, se afla valea Hinom, pe care seinalta dealul apusean al cetatii. Mergand de-a lungul dealului apusean pe la nord, valea se indreapta spre est pentru a intalni Valea Chedron, la izvorul En-Rogel, acum numitFantana lui Iov sau a lui Neemia (600 m deasupra nivelului marii). La rasarit de dealul apusean si intre el si Muntele Moria si Muntele Sion, cele doua dealuri rasaritene, se afla Valea Tyropoeon (a Branzarilor). Numele acestei vai mentionate in Biblie este dat de Iosif Flavius. A treia vale principala este Valea Chedron, care desparte dealurile rasaritene ale cetatii de Muntele Maslinilor. In mijlocul acestei vai se afla izvorul nesecat Ghihon (625 m), numit Izvorul fecioarei.
Dealul apusean, gresit numit din timpuri medievale Sion, este dealul cel mai inalt al Ierusalimului (757 m). Dealul Templului, Muntele Moria, este urmatorul ca inaltime (728 m), in timp ce dealul de sud-est coboara de la Dealul Templului la 624 m, in partea lui cea mai sudica. Vechea parere ca cetatea lui David era situata pe dealul apusean, reflectata in numele lui traditional de Sion, a fost de multa vreme abandonata. Cercetarile arheologicedin ultimii 75 de ani au aratat lamurit ca vechea cetatuie a iebusitilor, mai tarziu Cetatea lui David sau Sion, era amplasata pe dealul sud-vestic.
La origini, zidul cetatii inconjura numai citadela, amplasata pe dealul de sud-est de catre primii colonizatori datorita apropierii ei de cel putin doua izvoare, Ghihon, in Valea Chedron, si En-Rogel, la punctul de intalnire dintre vailor Chedron si Hinom. Este posibil ca un al treilea izvor care nu mai curge, "Izvorul balaurului" din Neemia2,13, sa fi fost in Valea Tyropoeon sau in partea apuseana a Vaii Hinom.
Solomon a construit Templul pe dealul de nord-est, Moria, iar in spatiul dintre acesta si cetatea lui David si-a zidit propriul palat. In felul acesta, cetatea avea o forma alungita. Multi cercetatori au socotit ca dealul apusean a fost inclus in sistemul de aparare al cetatii, la o data timpurie, poate in timpul domniei lui Solomon.
Din 1967 de cand s-au facut sapaturi arheologice extinse sub conducerea arheologilor erei, cunostintele noastre legate de Ierusalim au crescut considerabil. Doardescoperirea unei sectiuni din partea de vest a zidului vestic de catre prof. N. Avigad, mentionata mai sus, este cu adevarat potrivita cu studiul nostru prezent. Cele mai multedescoperiri facute in perioada urmatoare razboiului de sase zile privesc cetatea irodiana, cetatea cu care Isus a fost atat de familiar in timpul lucrarii Lui de inceput.
Totusi, o parte din zidul construit de Neemia a fost identificat de K. Kenyon, in timpul excavatiile pe care ea le-a facut pe panta estica a dealului sud-estic, deasupraIzvorului Ghihon. Aceasta descoperire arata ca, cel putin in acest punct, zidul lui Neemia n-a urmat cursul zidului anterior, ci a fost construit mai sus, aproape de creastadealului, si mai spre vestul zidului pre-exilic. Daca s-a procedat l-a fel si in alte parti ale cetatii, dimensiunea Ierusalimului lui Neemia a fost considerabil mai mica decat a cetatii anterioare.
Desi descoperirile lui N. Avigad si K. Kenyon ne-au oferit informatii multe si foarte folositoare, noi suntem mai mult sau mai putin in intuneric cu privire la linia urmata de zidurile cetatii in timpurile Vechiului Testament, stiind atat cat ne permit detaliile cunoscute.
Este sigur ca cetatea lui David a avut ca limita dealul de sud-est si ca Solomon a extins cetatea spre nord, incluzand teritoriul care acum este cunoscut sub numele deHaram esh-Sherif. Pe acest deal de nord, cunoscut si ca Dealul templului, au fost ridicate structurile Templului si ale palatului regal. Nu se stie inca daca cetatea s-a intins spre vest in acea vreme si daca da, cat anume, desi este sigur ca dupa 700 i.Hr. o parte din dealul vestic a fost inglobat intre zidurile cetatii si ca cetatea Ierusalimului a pastrat aceasta intindere pana cand a fost distrusa de Nebucadnetar.
Deoarece nu se cunosc dimensiunile cetatii lui Neemia, harta de la p. 406 prezinta doua posibilitati, cu doua posibile locatii pentru Dealul principal, Turnul cuptoarelor,Poarta vaii si Poarta gunoiului. Daca Neemia a refacut Ierusalimul, in ansamblu, in dimensiunile lui pre-exilice, este inclus teritoriul inglobat de zid in est si indicat pe harta prin linii intrerupte. Pe de alta parte, este posibil ca cetatea lui Neemia, cu o populatie post-exilica mica, sa se fi limitat la dimensiunile Ierusalimului lui Solomon. In acest caz, zidurile lui respecta, aproximativ, ruta indicata de linii negre groase de pe harta p. 406.
In timpul sapaturilor realizate de prof. N. Avigad in 1970 si 1971, a fost descoperita o portiune curba de 40 m lungime a zidului cetatii pre-exilice - marcata pe harta dela p. 406 cu o linie neagra - care demonstreaza ca portiuni din dealul de vest au fost inglobate in cetatea pre-exilica. Sapaturile au datat aceasta portiune descoperita de curand ca fiind din jurul anului 700 i.Hr., care - daca este corecta - face din imparatul Ezechia constructorul ei (vezi Israel Exloration Quarterly, 22 [1972], 193-195). Faptul ca acest imparat al lui Iuda a fost angajat in construirea si intarirea fortificatiilor Ierusalimului este atestat in 2 Cronici 32,5. Totusi, nu se stie daca zidurile lui Neemia respecta cu exactitate cursul zidului pre-exilic.
Partea de vest a cetatii, numita Mishneh, este amintita in 2 Imparati 22,14 (RSV). Construirea ei in timpul imparatului Ezechia a dublat probabil dimensiunea cetatii
imprejmuite anterioare.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
1�
�
PK 638
5.28�
PK 639
28-30�
5 T 342