English Home Romanian Home
Electronic Bible Online Pages Multi Language Phone Application One Language d/">Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Electronic Books Online Pages Build Ebook Phone Application Download Ebook Phone Application Download Desktop Application Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Create Bible Application Create E-Books Application
Credits News
About our project   |    Mobile Pages   |   
Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / Matei

Adventist

Romanian_non-diacritics

Printable ModePrintable Mode

Matei, 28


28:1 La sfarsitul zilei Sabatului, cand incepea sa se lumineze inspre ziua dintai a saptamanii, Maria Magdalena si cealalta Marie au venit sa vada mormantul.

Sfarsitul zilei Sabatului. [,,Sfarsitul Sabatului”, KJV]. [Invierea, Matei 28,1-15 = Marcu 16,1-11 = Luca 24,1-12 = Ioan 20,1-18. Comentariu major: Matei si Ioan. Vezi harta p. 226; diagrama p. 232, 233]. Gr. opse de sabbaton. Cuvantul opse, tradus aici ,,sfarsit”, poate insemna si ,,tarziu” sau ,,dupa”. Opse este folosit numai de trei ori in NT, aici si in Marcu 11,19; 13,35, unde este tradus prin ,,seara”. In Marcu 11,19, nu este clar daca opse desemneaza dupa amiaza tarziu a zilei mentionate mai inainte in naratiune sau timpul de dupa apusul soarelui, care ar fi, potrivit cu metoda ebraica de calculare, ziua urmatoare. In Marcu 13,35, opse ,,seara”, inseamna intaia straja a noptii, cam de la apus pana pe la 9 p.m. Folosirea lui opse in NT este astfel nedefinita pentru a determina daca expresia opse de sabbaton din Matei 28,1 inseamna Sabat dupa amiaza tarziu, inainte de apusul soarelui, sau dupa Sabat, in ziua intaia a saptamanii. Folosirea lui opse in LXX-a este la fel de nedefinita.

Opsia, o forma inrudita, apare mai frecvent in NT. Opsia este intotdeauna tradus ca ,,seara”. In Matei 8,16 si Marcu 1,32 este folosit in mod specific cu privire la timpul de dupa apusul soarelui. In Matei 14,23; Marcu 6,47; Ioan 6,16 la fel, arata timpul de dupa apusul soarelui (cf. DA 377, 380). In Matei 26,20 si Marcu 14,17 este folosit cu privire la masa de Paste, care se presupunea ca ar fi mancata in decursul celor dintai ceasuri ale lui 15 Nisan, dupa apusul soarelui care punea capat lui 14 Nisan (vezi Note aditionale la capitolul 26, nota 1). In Ioan 20,19 se refera la fel la timpul de dupa apusul soarelui, probabil dupa ce se lasase intunericul (cf. DA 800-802); in Matei 27,57 si Marcu 15,42, timpul dinaintea apusului.

Comentand asupra lui opse de sabbaton , E. J. Goodspeed trage concluzia ca ,,intelesul lamurit al pasajului este: ,,Dupa Sabat, cand se crapa de ziua intaia a saptamanii” (Probleme de Traducere a Noului Testament, p. 45). La fel, J.H. Maulton atribuie lui opse intelesul de ,,dupa” in cap. 28,1 (Gramatica de Greaca Noului Testament, vol. 1, p.72). ,,Dupa Sabat, catre zorii zilei intaia a saptamanii” este traducerea RSV a enuntarii de timp a acestui pasaj. Goodspeed (op. cat., p. 4 ) citeaza scriitori greci din secolele al II-lea si al III-lea care folosesc pe opse in sensul de ,,dupa”.

Asa indefinit cum este, cuvantul opse insusi, pasajele paralele din alte Evanghelii par sa clarifice faptul ca Matei vrea sa spuna aici ,,dupa Sabat”, nu ,,tarziu in Sabat”. Potrivit cu Marcu 16,1.2, ,,dupa ce a trecut ziua Sabatului”, femeile ,,au cumparat miresme”, pe cat se pare sambata seara dupa apusul soarelui, si ,,s-au dus la mormant dis de dimineata, pe cand rasarea soarele”. Cuvintele din Marcu sunt clare si definite si nu pare sa fie motiv temeinic pentru a pune la indoiala ca el se refera la aceeasi vizita mentionata in Matei 28,1. S-ar putea de asemenea sa se observe ca reglementarile iudaice asupra calatoriei in Sabat (vezi la Exod 16,29) ar fi exclus orice vizita la mormant de la o distanta mai mare de 2/3 de mila. Locuinta Mariei Magdalena era in Betania, la departare de 2 mile de Ierusalim (vezi la Matei 21,1). Daca petrecuse Sabatul in Betania (Luca 23,56), ea nu ar fi mers la mormant decat dupa ce se va fi sfarsit Sabatul.

Daca, asa cum sustin unii, vizita femeilor la mormant (Matei 28,1) a avut loc tarziu in Sabat dupa amiaza, naratiunea din v. 2-15 ajunge prin aceasta sa fie detasata de enuntarea de timp din v.

1. Dar, v. 2-15 par sa dea o relatare a ceea ce a avut loc la timpul precizat in v. 1. Pare improbabilca enuntarea detailata de timp din v. 1 sa fie data pentru presupusa vizita din Sabat dupa amiaza la mormant si sa nu fie aratat nici un timp pentru maretele evenimente ale v. 2-15. Nu este nimic care sa arate o trecere in timp de la Sabat dupa amiaza la duminica dimineata.

In al doilea rand, daca, asa cum au incercat unii sa arate, invierea insasi a avut loc in Sabat dupa amiaza, apar alte dificultati. Garda romana fusese asezata la mormant in timpul orelor de lumina ale zilei de Sabat (cap. 27,62-66), dar a intervenit o noapte intre inceputul pazei lor si inviere (cap. 28,13). Cand atat vorbirea, cat si contextul permit interpretarea cap. 28,1 in armonie cu enuntarile unanime ale celorlalti scriitori ai Evangheliei, nu exista motiv temeinic de a face altfel.

Unii au sugerat ca expresia ,,la sfarsitul zilei Sabatului” ar trebui sa fie legata cu cap. 27,66. Totusi, textul grec nu favorizeaza o astfel de legatura.

Cand incepea sa se lumineze Gr. epiphosko, literal ,,a creste lumina”, ,,a se arata zorile”. Epiphosko este folosit pentru “rasaritul” zilei de 12 ore (rasaritul soarelui), cat si pentru ziua de 24 de ore (apus). In Luca 23,54, epiphosko este tradus ,,incepea” [,,se apropia”], cu privire la apropierea Sabatului la apusul soarelui. Comentatorii sunt in general de acord ca in Matei 28,1 el retine sensul lui literal, iar lucrul acesta pare sa fie confirmat de afirmatiile paralele din celelalte Evanghelii. In acest anotimp al anului astronomic zorii diminetii incepeau pe la ora 4, la latitudinea Ierusalimului, iar soarele rasarea pe la 5,30. Daca Maria Magdalena se va fi trezit cam pe timpul cand incepea sa se lumineze (vezi Ioan 20,1) si a mers de la Betania la Golgota, ea ar fi ajuns acolo pe la rasaritul soarelui (vezi Marcu 16,1.2; cf. Ioan 20,1).

Ziua dintai a saptamanii. Gr. mia sabbathon. Cuvantul sabbathon atat in forma lui de plural, ca aici, cat si la singular, inseamna fie ,,Sabat”, ziua a saptea a saptamanii, fie ,,saptamana”. Exemple de folosirea lui in ultima forma sunt Luca 18,12; 1 Corinteni 16,2; etc. Unii al caror zel de a promova ideile lor personale depaseste cu mult cunostintele lor de limba greaca, au interpretat pe mia sabbathon ca fiind ,,intaia a Sabatelor” si au tras concluzia ca Matei indica aici duminica invierii ca ocazia cea dintai in care sfintenia Sabatului a fost transferata asupra zilei intaia a saptamanii. Nici un savant elenist nu a incercat vreodata sa alcatuiasca vreun argument in favoarea sfinteniei duminicii pe temeiul acestei traduceri imposibile din punct de vedere gramatical a lui Matei 28,1. Novicii care au facut o astfel de incercare au fost mustrati de catre fratii lor pazitori ai duminicii mai invatari, care tagaduiesc in mod categoric posibilitatea unei astfel de traduceri (vezi F. D. Nichol, Answers to Objections, p. 236–241).

Maria Magdalena. Vezi Nota aditionala la Luca 7. Femeile ,,se uitau unde-L pune [pe Isus]” (vezi la Marcu 15,47) in aparenta pentru ca sa se poata reintoarce dupa Sabat ca sa completeze pregatirile trupului Lui.

Cealalta Marie. Probabil, Maria mama lui Iacob (Marcu 16, ) si a lui Iose (cap. 15,47).

Au venit. Fiecare dintre cei patru evanghelisti da propriul sau raport asupra evenimentelor rapide si dramatice ale diminetii invierii si, la prima vedere, fiecare raport difera de celelalte (Note aditionale la capitolul 3, nota 2). Diferentele aparente nu sunt datorate discrepantelor dintre diferitele relatari, ci mai degraba scurtimii acestor relatari.

Sa vada mormantul. Avand in vedere faptul ca Marcu (cap. 16,1.2) si Luca (cap. 24,1) vorbesc despre aducerea de mirodenii, unii au tras concluzia ca Matei se refera la o vizita mai timpurie la mormant, poate tarziu in Sabat dupa amiaza, o simpla vizita pentru a vedea mormantul. Despre lipsa de probabilitate a unei asemenea vizite vezi la Matei 28,1.



28:2 Si iata ca s-a facut un mare cutremur de pamant; caci un inger al Domnului s-a pogorat din cer, a venit si a pravalit piatra de la usa mormantului, si a sezut pe ea.

Un inger. In acord cu Luca 24,4, au fost doi ingeri, dintre care Matei mentioneaza numai unul. Faptul ca Matei si Marcu (cap. 16,5) mentioneaza numai un inger, nu trebuie sa fie considerat ca o deosebire intre scriitorii Evangheliei. Gabriel a fost principalul inger (vezi DA 780) si este cel la care se refera atat Matei, cat si Marcu. Faptul ca celalalt inger nu este mentionat, nu trebuie sa fie luat ca o tagaduire a prezentei lui. Cu privire la cazuri similare cand scriitorii de Evanghelie difera in ce priveste numarul persoanelor in legatura cu diferitele intamplari, vezi la Marcu 5,2; 10,46.



28:3 Infatisarea lui era ca fulgerul, si imbracamintea lui alba ca zapada.

Verset ce nu a fost comentat.

28:4 Strajerii au tremurat de frica lui, si au ramas ca niste morti.

De frica. Comparati experienta lui Zaharia (vezi la Luca 1,12.13) si aceea a Mariei (vezi la

Luca 1,29.30) la aratarea ingerului.

Strajerii. Adica, garda romana.

Au tremurat. Gr. seio , forma verbala de la seismos (vezi la cap. 8,24).



28:5 Dar ingerul a luat cuvantul, si a zis femeilor: Nu va temeti; caci stiu ca voi cautati pe Isus, care a fost rastignit.

Care a fost rastignit. Ele nu venisera la mormant sa caute un Mantuitor inviat.



28:6 Nu este aici; a inviat, dupa cum zisese. Veniti de vedeti locul unde zacea Domnul;

Nu este aici. Mormantul gol proclama invierea lui Isus. Tot ce aveau de facut autoritatile iudaice pentru ca sa dea de gol povestea invierii era sa prezinte trupul mort al lui Isus. Daca ar fi putut, cu siguranta ca ar fi facut asa. La propria lor sugestie si sub propria lor supraveghere (cap. 27,62-66) mormantul fusese sigilat si fara indoiala unii dintre ei au fost martori ai sigilarii.

Dupa cum a zis. Vezi la cap. 16,21; 20,19.

Veniti de vedeti. O invitatie de a verifica starile de lucruri cu privire la mormantul gol.



28:7 si duceti-va repede de spuneti ucenicilor Lui ca a inviat dintre cei morti. Iata ca El merge inaintea voastra in Galilea; acolo Il veti vedea. Iata ca v-am spus lucrul acesta.

Spuneti ucenicilor Lui. Poate ca Dumnezeu a ales sa faca aceste femei evlavioase soli ai vestilor imbucuratoare ale invierii si nu sa dea incunostiintarile direct ucenicilor insisi, din cauza slujirii lor continue, plina de dragoste si de devotiune intr-un timp cand ucenicii practic Il parasisera.

El merge. Asa cum prezisese Isus in noaptea tradarii Lui (vezi cap. 26,32).

Acolo Il veti vedea. Fagaduinta aceasta s-a implinit cand aproape 500 de credinciosi s-au adunat in taina pe un anumit munte din Galileea (1 Corinteni 15,6; cf. DA 818, 819). Cele mai multe dintre aratarile din Iudea au fost foarte scurte.



28:8 Ele au plecat repede de la mormant, cu frica si cu mare bucurie, si au alergat sa dea de veste ucenicilor Lui.

Au plecat repede. [,,Au alergat”, KJV]. Distanta era probabil de mai putin de o jumatate de mila.



28:9 Dar iata ca le-a intampinat Isus, si le-a zis: Bucurati-va! Ele s-au apropiat sa-I cuprinda picioarele, si I s-au inchinat.

[,,Pe cand se duceau”,KJV]. Dovezi textuale favorizeaza (cf. p. 146), omiterea propozitiei ,,pe cand se duceau sa spuna ucenicilor Lui”. Totusi, contextul pare sa confirme faptul enuntat in felul acesta.

Le-a intimpinat Isus. Cu privire la imprejurarile acestei aratari, vezi nota aditionala de la sfarsitul capitolului. Aratarea aceasta a avut loc probabil nu departe de mormant, intrucat pare improbabil ca Isus sa Se fi aratat femeilor inauntrul cetatii.

Bucurati-va. Literal, ,,fiti vesele” sau “bucurati-va”. Aceasta era o forma obisnuita de salutare (vezi Matei 26,49; 27,29; Luca 1,28; Fapte 15,23; Iacov 1,1).

Sa-I cuprinda picioarele. Nu cu multe minute mai inainte Isus o oprise pe Maria Magdalena sa-L ,,atinga” (vezi la Ioan 20,17). Totusi, intre aceste doua aratari, Isus Se inaltase repede la cer (Ioan 20,17; vezi Nota aditionala la sfarsitul capitolului; cf. DA 790, 793).

I S-au inchinat. Fara indoiala ca recunoasterea a divinitatii Lui (vezi la cap. 14,33).



28:10 Atunci Isus le-a zis: Nu va temeti; duceti-va de spuneti fratilor Mei sa mearga in Galilea: acolo Ma vor vedea.

Nu va temeti. Un indemn obisnuit din partea vizitatorilor ceresti (vezi Matei 28,5; cf. Luca

1,13.30).

Spuneti fratilor Mei. Comparati cu Marcu 16,7.

Sa mearga in Galileea. Vezi Nota aditionala la sfarsitul capitolului.



28:11 Pe cand se duceau ele, au intrat in cetate unii din strajeri, si au dat de veste preotilor celor mai de seama despre toate cele intamplate.

Pe cand se duceau. Adica, in timp ce femeile erau pe cale ducand ucenicilor Sai solia lui Isus.

Strajeri. Adica, garda romana (vezi v. 4).



28:12 Acestia s-au adunat impreuna cu batranii, au tinut sfat, au dat ostasilor multi bani,

Cu batranii. Probabil, o sesiune oficiala a Sinedriului (vezi la cap. 26,3), care Il predase pe Isus lui Pilat.

Au tinut sfat. Asa cum prezisese Isus – de fapt in forma indirecta a unei parabole – pentru a fi siguri, conducatorii lui Israel erau neconvinsi chiar daca Cineva inviase acum din morti (vezi Luca 16,27-31). Mai inainte, cand a fost inviat Lazar, conducatorii devenisera cu atat mai hotarati sa-I ia viata lui Isus (Ioan 11,47-54).

Au dat ostasilor bani. Ei il mituisera pe Iuda ca sa Il poata ucide pe Isus; acum au mantuit pe ostasii romani sa falsifice raportul invierii Lui.



28:13 si le-au zis: Spuneti asa: Ucenicii Lui au venit noaptea, pe cand dormeam noi, si L-au furat.

Ucenicii Lui au venit noaptea. Daca acuzatia aceasta ar fi fost adevarata, preotii, oamenii care o fabricasera, ar fi fost probabil cei dintai care sa ceara o pedeapsa aspra pentru ostasii implicati in presupusul caz de neglijenta. In schimb, ei i-au rasplatit cu generozitate pe ostasi. In plus, faptul ca ucenicii nu au crezut nicidecum, in ciuda repetatelor relatari ale invierii (Marcu 16,11; Luca 24,11; Ioan 20,24.25), elimina cea mai slaba posibilitate ca ei sa fi putut concepe un complot de a indeparta trupul si sa vesteasca public ca Isus inviase. De asemenea, panica extrema care pusese stapanire pe ei in gradina (Matei 26,56) si teama lui Petru de a fi descoperit in timpul procesului (v. 69-74), inlatura posibilitatea ca vreunul dintre ei sa fi indraznit sa treaca de paznicii romani, chiar daca dormeau, sa rupa sigiliul roman, sa rastoarne piatra si sa duca de acolo trupul lui Isus.

Pe cand dormeam noi. Moartea era pedeapsa romana pentru ingaduirea ca un detinut sa scape. Stiind aceasta, straja nu ar fi fost atrasa sa doarma. In plus, este aproape de neconceput ca toti soldatii sa fi adormit in acelasi timp si sa fi ramas adormiti in timpul indepartarii pietrei si a trupului lui Isus. In cele din urma, daca ostasii ar fi dormit cand a fost luat trupul, cum puteau sa stie cine l-a luat? Din toate punctele de vedere povestea inventata de conducatorii iudei prezinta dificultati imposibile. Ea se contrazice pe ea insasi.



28:14 Si daca va ajunge lucrul acesta la urechile dregatorului, il vom potoli noi, si va vom scapa de grija.

Dregatorului. [,,Guvernatorului”, KJV]. Vezi la cap. 27,2.

Il vom potoli noi. Lucrul acesta l-au facut de fapt conducatorii iudei in persoana (vezi DA 782). Poate ca ei aveau la indemana o mituire imparateasca pentru Pilat, daca imprejurarile ar fi cerut-o.

Va vom face fara grija. Literal, ,,va vom face sa fiti lipsiti de neliniste”, adica, va vom scuti de pedeapsa cu moartea. Preotii si batranii si-au luat deplina raspundere pentru situatie, asa cum facusera mai inainte pentru uciderea lui Isus (cap. 27,24.25). De fapt, ei nu aveau alta alternativa; intreaga afacere era o inventie a lor.



28:15 Ostasii au luat banii, si au facut cum i-au invatat. Si s-a raspandit zvonul acesta printre Iudei pana in ziua de astazi.

Vorba aceasta. Timp de cateva secole, aceasta relatare fabricata a mormantului gol a aparut in atacurile iudaice si pagane contra crestinismului. Iustin martirul, catre mijlocul secolului al II-lea si Tertulian, pe la inceputul celui de al III-lea, o mentioneaza.



28:16 Cei unsprezece ucenici s-au dus in Galilea, in muntele unde le poruncise Isus sa mearga.

S-au dus [,,Aratarea pe un munte din Galileea, Matei 28,16-20 = Marcu 16,15-18. Comentariu major: Matei]. Cu privire la aceasta aratari, vezi Nota aditionala la sfarsitul capitolului.

Muntele. [,,Un munte”, KJV]. Locul nu este specificat. S-ar putea sa fi fost un loc deja strans legat in mintea ucenicilor de lucrarea vietii lui Isus, ca de pilda locul unde fusese tinuta Predica de pe munte (vezi la cap. 5,1) sau unde avusese loc schimbarea la fata (vezi la cap. 17,1). Cam 500 de credinciosi s-au adunat laolalta cu ocazia aceasta (1 Corinteni 15,6; cf. DA 818 ).



28:17 Cand L-au vazut ei, I s-au inchinat, dar unii s-au indoit.

Cand L-au vazut ei. Ei erau adunati, asteptand sosirea Lui. Deodata El a aparut in mijlocul lor. La fel fusese cazul cu aratarile Lui de dupa inviere.

I S-au inchinat. Ca recunoastere a divinitatii si a mesianitatii Lui. Inainte de crucificarea si invierea Lui cei doisprezece I S-au inchinat rareori.

S-au indoit. Vezi la cap. 14,31. Aceasta nu se refera la cei unsprezece, din care toti erau convinsi acum, ci la altii dintre cei 500 de credinciosi adunati pe panta muntelui, dintre care multi nu Il vazusera mai inainte pe Isus (vezi DA 819).



28:18 Isus S-a apropiat de ei, a vorbit cu ei, si le-a zis: Toata puterea Mi-a fost data in cer si pe pamant.

Puterea. Gr. exousia, ,,autoritate” (vezi la Matei 10;1; Marcu 2,10). Isus a exercitat autoritate (exousia) in tot cursul lucrarii Lui pe pamant (Matei 7,29; 21,23); cu toate acestea autoritatea aceea fusese limitata in mod voluntar. Acum din nou avea toata autoritatea ca inainte de a veni pe acest pamant, pentru a lua limitarile naturii omenesti (vezi Filipeni. 2,6-8). Sacrificiul in favoarea omului fusese acum indeplinit. Isus intrase deja in lucrarea Lui de mijlocire in sanctuarul de sus. Vezi Nota aditionala la Ioan 1; vezi DA 819.



28:19 Duceti-va si faceti ucenici din toate neamurile, botezandu-i in Numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh.

Duceti-va. Versetele 19 si 20 constituie marele Act de imputernicire al bisericii crestine. In cuvantul ,,voi”, Hristos cuprindea pe toti credinciosii pana la sfarsitul timpului (vezi DA 822; cf. 819).

Ca ucenici, cei unsprezece fusesera invatacei in scoala lui Hristos; acum, ca apostoli, ei erau trimisi sa-i invete pe altii (vezi la Marcu 3,14). Pentru comentariul amanuntit asupra raspunderii credinciosilor de a impartasi credinta lor, vezi la Matei 5,13-16; Luca 24,48.

Deci. [,,Drept aceea”, G. Gal.]. Adica, in vederea ,,puterii” la care se facuse referire in v. 18.

Faceti ucenici din toate Neamurile. [,,Invatari toate natiunile” KJV]. Literal, ,,faceti ucenici din toate natiunile”, incluzand atat pe iudei, cat si Neamurile din fiecare natiune (cf. Romani. 1,16; 2,10). Comparati aceasta cu marea fagaduinta ca Evanghelia imparatiei urma sa fie ,,propovaduita in toata lumea ca sa slujeasca de marturie tuturor neamurilor” (vezi la Matei 24,14). Insarcinarea aceasta este uneori pomenita ca fiind ,,actul de imputernicire al misiunilor externe”. Crestinismul a fost prima religie care si-a asumat un caracter cu adevarat international. Religiile pagane erau in cea mai mare parte lipsite de zel si activitate sustinuta. Ele erau in primul rand nationale in caracter si nu se straduiau sa faca convertiti din alte grupe nationale. Insarcinarea Evangheliei elimina in mod efectiv granitele nationale si oameni din toate natiunile se gasesc membri ai unei mari fratietati in care ,,nu este nici iudeu, nici grec, nu este nici rob, nici slobod, nu este nici parte barbateasca, nici parte femeiasca, ci toti sunt una in Hristos Isus “ (Galateni 3,28; cf. Coloseni 3,11). Crestinismul nimiceste in mod eficient orice stavile de rasa, nationalitate, societate, economie si obicei social. In ce priveste succesul crestinismul depinde de desfacerea lui de toate particularitatile nationale, formele de carmuire, institutiile sociale si de tot ceea ce este de un caracter pur local.

Botezandu-i. Vezi la Matei 3,6; Marcu 16,16. In numele. Aceasta ar putea sa insemne in familia lui Dumnezeu sau pe temeiul autoritatii date de El, etc. Tatalui. Pentru insemnatatea acestui titlu, vezi cap. 6,9. Fiului. Pentru insemnatatea titlului de ,,Fiu” asa cum este aplicat la Hristos, vezi la Marcu 2,10; Luca 1;35. Cu privire la Isus ca Fiu al Omului, vezi la Matei 1,1; Marcu 2,10.

Sfantului Duh. Vezi la cap. 1,18. Pentru slujba si lucrarea Duhului Sfant, vezi Ioan 14,16-18; 16,7-14. Natura Duhului Sfant este un mister divin, un mister asupra caruia Inspiratia n-a gasit ca este intelept sa vorbeasca. Asupra acestui subiect speculatia este zadarnica.



28:20 Si invatati-i sa pazeasca tot ce v-am poruncit. Si iata ca Eu sunt cu voi in toate zilele, pana la sfarsitul veacului. Amin.

Invatati-i. [,,Invatandu-i”, KJV]. Acceptarea Evangheliei lui Isus Hristos implica actiunea inteligentei. Numai un crestin inteligent poate fi un crestin adevarat. Conceptiile despre crestinism care fac convertirea si mantuirea sa fie o simpla admitere a credintei in Isus Hristos ca Mantuitor – oricat de importanta ar fi aceasta – omit o parte extrem de importanta a insarcinarii Evangheliei. Este tot atat de important a-i invata pe oameni sa tina lucrurile pe care le-a poruncit Hristos, ca si de a-i boteza. De fapt, credinta in Hristos cere o crestere staruitoare in ,,cunostinta Domnului si Mantuitorului nostru Isus Hristos” (2 Petru 3,18). Fara exercitarea facultatilor mintii pentru a intelege voia descoperita a lui Dumnezeu, nu poate fi crestinism adevarat, nici o crestere adevarata. Instruirea este astfel de importanta vitala inainte si dupa botez. Fara instruire corespunzatoare cu privire la marile adevaruri ale Evangheliei nu poate fi viata religioasa adevarata. In acelasi timp, ceea ce supune inimile este minunata iubire a lui Hristos. Fara adevarata iubire pentru Hristos, doctrinele si formele religiei isi pierd insemnatatea si valoarea.

Toate. [,,Toate lucrurile”, KJV]. Nimic nu trebuie sa fie omis. Nu cade in seama omului sa spuna ca unele dintre invataturile lui Hristos sunt demodate.

Ce v-am poruncit. Traditiile omenesti si cerintele omenesti sunt lipsite de valoare inaintea lui Dumnezeu. Orice invatatura care este fara autoritatea lui Hristos nu are loc in Biserica crestina. Pentru comentariul asupra deosebirii vitale pe care Isus a facut-o intre ,,porunca lui Dumnezeu” si ,,datina oamenilor”, vezi la Marcu. 7,7.8.13.

Eu sunt cu voi in toate zilele. La prima vedere pare ciudat ca Isus ar face o astfel de anuntare ca aceasta cand El era pe punctul de a Se inalta la cer si sa fie despartit in trup de ucenicii Sai pana in ziua revenirii Lui in putere si slava. Totusi, pe temeiul darului Duhului Sfant, Hristos urma sa fie mai aproape de credinciosi de pe intregul pamant de cum ar fi fost cu putinta daca ar fi ramas de fata in trup (vezi Ioan 16,7). Scripturile fac reala prezenta lui Hristos pentru fiecare credincios smerit. Prin darul si calauzirea Duhului Sfant, fiecare ucenic al Domnului poate afla partasie cu Hristos asa cum au facut ucenicii din vechime.

Sfarsitul veacului. [,,Sfarsitul lumii”, KJV]. Sau, ,,sfarsitul veacului” (vezi la cap. 13,39; 24,3). De la ,,intemeierea lumii” (cap. 25,34) Isus a lucrat pentru salvarea poporului Sau si El va ramane mai departe cu ei pana la sfarsitul timpului.

Amin. Vezi la cap. 5,18. Dovezi textuale pot fi citate (cf. p. 146) pentru omiterea acestui cuvant. NOTA ADITIONALA LA CAPITOLUL 28

Din cauza faptului ca scriitorii Evangheliei ofera o relatare atat de scurta a evenimentelor diminetii invierii si noteaza detalii nementionate de altii, este dificil de stabilit ordinea exacta a evenimentelor de la mormant. Aranjamentul ipotetic urmator pare sa concorde cel mai bine cu toate informatiile disponibile asupra subiectului.

1. 1. In ultima ora a noptii, chiar inainte de zorii zilei de duminica dimineata, trupul lui Isus era inca in mormant (vezi DA 779; vezi harta p. 226).

2. 2. Pe cand era inca intuneric, Maria Magdalena a pornit in drumul ei spre mormant (Ioan 20,1). Celelalte femei par sa fi fost impreuna cand s-au apropiat de mormant (vezi DA 788). Poate ele fusesera de acord sa se intalneasca cu Maria la mormant pe la rasaritul soarelui (vezi Marcu 10,2).

3. 3. In timp ce era inca intuneric (vezi DA 779, 780) si in timp ce femeile erau in drum spre mormant (vezi DA 788), ,,un inger al Domnului s-a pogorat din cer”, ,,a pravalit piatra de la usa mormantului” (Matei 28,2) si a strigat: ,,Fiul lui Dumnezeu, vino afara; Tatal Tau Te cheama” (DA 780).

4. 4. Cand Hristos si ingerii s-au departat (vezi la cap. 28,2), ostasii romani care il vazusera pe inger pravalind piatra, il auzisera chemand pe Fiul lui Dumnezeu sa iasa afara si vazusera aievea pe Hristos iesind din mormant, au parasit mormantul si au alergat in cetate cu cea mai mare veste a timpului si a vesniciei (v. 3, 4, 11-15; cf. DA 780, 781).

5. 5. Maria Magdalena a sosit la mormant si, gasind piatra rostogolita (Ioan 20,1), a alergat sa spuna ucenicilor (Ioan 20,2; cf. DA 788).

6. 6. Celelalte femei, intre care Maria mama lui Iacob, impreuna cu Salomea si Ioana (vezi Marcu 16,1; Luca 24,1.10) au sosit la mormant. Ele l-au gasit pe ingerul care coborase din cer si Il chemase pe Hristos sa iasa din mormant, sezand pe piatra pe care o pravalise de la usa mormantului (Matei 28,2; cf. 788). Vazandu-l, femeile s-au intors ca sa fuga, dar au fost retinute prin solia convingatoare a ingerului, care le-a spus cuvintele relatate in v. 5-7 (cf. Marcu 16,6.7; DA 789). Intrand in mormant, ele au gasit un alt inger sezand pe lespedea de piatra pe care fusese asezat Isus (Marcu 16,5; cf. Ioan 20;12). El le-a spus cuvintele relatate in Luca 24,5-7 (cf. DA 789).

7. 7. Fara a mai zabovi, femeile au plecat de la mormant pentru a raporta ucenicilor, asa cum spusesera ingerii (Matei 28,8.9.11; cf. Marcu 16,8; Luca 24,9.10). Evenimentele de pana aici par ca au avut loc in succesiune rapida, deoarece in timp ce femeile erau pe drum spre a-i gasi pe ucenici, paznicii romani au sosit la resedinta ,,preotilor celor mai de seama” cu raportul lor (Matei 28,11).

8. 8. Intre timp, Maria Magdalena il gasise pe Petru si pe Ioan si le relatase ca a gasit mormantul gol (Ioan 20,2). Cei doi ucenici au alergat la mormant, dar Ioan a ajuns cel dintai (Ioan 20,3.4). Petru, si apoi Ioan, au intrat in mormant, dar nici unul dintre ei nu a vazut ingerii (Ioan 20,5-10; cf. Luca 24,12). Maria a mers dupa ei la mormant si a ramas dupa ce Petru si Ioan plecasera (Ioan 20,11; cf. DA 789).

9. 9. Maria s-a plecat sa priveasca in mormant si a vazut doi ingeri stand pe lespedea de piatra pe care zacuse trupul lui Hristos (Ioan 20,11-13; cf. DA 789).

10. 10. Ridicandu-se din pozitia ei plecata, Maria a auzit glasul lui Isus, care punea aceeasi intrebare exprimata mai inainte de catre ingeri, dar nu si-a dat seama ca era Isus (Ioan 20,14.15).

Atunci Isus i S-a descoperit, ea fiind cea dintai fiinta omeneasca – in afara de ostasii romani (vezi DA 790) – care L-a vazut inviat din mormant (Marcu 16,9). A avut loc conversatia din Ioan 20,15-17 si Maria s-a grabit sa povesteasca ucenicilor ca Il vazuse pe Domnul (Ioan 20,18).

1. 11. Dupa plecarea Mariei, Isus S-a inaltat pentru scurt timp la cer pentru asigurarea personala ca jertfa Lui era bine placuta si Tatal a ratificat (a acceptat sau aprobat), legamantul incheiat intre Sine si Hristos inainte de a fi lumea (Ioan 20,17; cf. DA 790).

2. 12. Dupa ce Se inaltase la Tatal, Isus S-a aratat celorlalte femei (DA 793) adresandu-li-Se cu cuvintele ,,Bucurati-va” (Matei 28,9.10; vezi DA 793). Aceasta avea loc pe cand femeile se duceau sa relateze ucenicilor (v. 9) si evenimentele trebuie sa fi urmat unele dupa altele intr-o succesiune rapida. Aceasta pare sa fi fost ultima aratare in legatura cu evenimentele diminetii invierii, afara de cazul ca aratarea lui Petru (Luca 24,34; 1 Corinteni 15,5) a avut loc curand dupa aceea a femeilor.

Ar trebui sa se retina ca, dupa inviere, Isus S-a aratat numai ucenicilor Lui personali (vezi Material suplimentar EGW la 1 Corinteni 15,6). Aratarile ulterioare in ziua invierii au fost:

1. Lui Petru (Luca 24,34; 1 Corinteni 15,5), inaintea drumului spre Emaus

1. 2. Celor doi ucenici pe drumul spre Emaus, dintre care unul era numit Cleopa (Luca 24,13-32;Marcu 16,12).

2. 3. Celor zece ucenici care erau in odaia de sus, dupa reintoarcerea celor doi ucenici de la Emaus (Marcu 16,14; Luca 24,33-48; Ioan 20,19-23; 1 Corinteni 15,5). Toma lipsea (Ioan 20,24.25).

Alte aratari intre ziua invierii si inaltare au fost:

1. 1. Celor unsprezece, Toma fiind prezent in odaia de sus, o saptamana mai tarziu, probabil duminica urmatoare (Ioan 20,26-29).

2. 2. La scurt timp dupa incheierea saptamanii Pastelui (DA 809; vezi nota aditionala la capitolul 26, nota 1) ucenicii au plecat in Galileea pentru intalnirea pe care le-o daduse Isus (Matei 28,7; Marcu 16,7). Aratarile din Galileea au avut loc aproximativ intre vineri, 28 Nisan si duminica, 21 Iyyar. Limitele acestea sunt bazate pe durata calatoriei catre si de la Galileea. Ucenicii au fost inapoi in Ierusalim la timp pentru inaltare. Ucenicii au ramas in felul acesta in Galileea cam trei saptamani si in cursul acestor trei saptamani Isus S-a intalnit cu ei de doua ori. Cea dintai din aceste intalniri a fost la sapte din ucenici pe cand pescuiau pe Lacul Galileii (Ioan 21,1-23). Vezi diagrama 10, pg.123.

3. 3. Aratarea la aproape 500 de persoane pe un munte in Galileea, locul si timpul fiind fixate de Isus inainte de moartea Lui (Matei 28,16; Marcu 16,7; 1 Corinteni 15,6; DA 812). Cu prilejul acesta Isus a vorbit cuvintele din Matei 22,17-20 (vezi DA 819). Fratii lui Isus s-au convertit la data aceasta (vezi Materialul suplimentar EGW la Fapte 1,14)

4. 4. Isus S-a aratat si lui Iacob, dar nu este descoperit daca in Galileea sau la Ierusalim (1 Corinteni 15,7)

5. 5. Aratarea celor unsprezece in Ierusalim, joi, 25 Iyyar, cand Isus i-a condus la Muntele Maslinilor, in vecinatatea Betleemului si S-a inaltat la cer (Marcu 16,19-20; Luca 24,50-52; Fapte 1,4-12). Aceasta este probabil adunarea cu apostolii care este mentionata in 1 Corinteni 15,7

Aratarile repetate de dupa inviere ale lui Isus erau menite sa-i convinga pe ucenici si pe altii de realitatea invierii, sa le dea prilej sa se familiarizeze cu Domnul lor in trupul Lui proslavit si sa dea prilej lui Isus sa-i pregateasca pentru sarcina de a proclama lumii vestea cea buna a mantuirii (vezi DA 829). Eforturi de a preveni invierea si de a raspandi un zvon fals cu privire la ea (Matei 27,62-66) au slujit numai pentru a procura o confirmare in plus a ei ca un fapt istoric.

Tocmai certitudinea unui Domn inviat si viu insufla convingere in solia apostolilor cand au pornit sa proclame vestea cea buna a mantuirii. Despre certitudinea aceasta ei au vorbit de repetate ori in cuvinte pline de putere si inspirate de Duhul Sfant (vezi Fapte 3,12-21; 4,8-13, 20; 5,29-32; 1 Corinteni 15,1-23; 1Tesaloniceni 1,10.17; I Ioan 1,1-3). Faptul dinamic al religiei crestine este ca Fondatorul ei este ,,viu in vecii vecilor” si are ,,cheile mortii si ale Locuintei Mortilor” (Apocalipsa 1,18). Adevarului acestuia transcendent ii aduc marturie multele aratari de dupa inviere ale Domnului nostru. Inspiratia a certificat acest maret eveniment intr-un mod care sa-i convinga pe toti cei care sunt dispusi sa cerceteze dovezile.

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

1, 2 DA 779, 788; EW 181, 186 2 GC 631

3, 4 DA 779; EW 182; GC 512

5–8 DA 789

7 DA 794, 818; EW 186, 189

9, 10 DA 793

11–15 DA 781; EW 183

13 AA 60; EW 189

16–20 DA 818–828

17–20 DA 819

18 AA 122; CE 34; CM 108; DA 25, 319, 800; Ev 224; EW 187; ML 47; PK 73, 586; 5T 471; 7T 31; 8T 14; 9T 107, 186, 190

18, 19 AA 282; DA 818; MH 106

18–20 TM 417; 6T 447; 8T 204; 9T 63

19 AA 105, 174; DA 823; Ev 307, 615; EW 101; 6T 99

19, 20 AA 28, 30; CH 316; Ev 15; FE 121; GW 314; TM 65; 4T 401; 9T 20; WM 193

20 AA 33, 65; CE 31; CH 211, 248, 545; ChS 23; CM 38; CS 349; CT 540; DA 166, 224, 825, 826, 830, 831; Ed 94, 96, 282; Ev 544; FE 452, 535; GC viii, 351; GW 17, 469; MH 107; ML 158, 238; MM 196, 304, 319, 327; SC 74; TM 144, 311, 330, 380, 391; 1T 504; 2T 122, 271; 3T 406; 4T 393, 529; 5T 454; 6T 228, 335, 399; 7T 32; 8T 17, 46; 9T 34, 107, 123; WM 70


Printable Mode

Seek to any passage:


Book:
Chapter:
Paragraph:

Search the text:


Search in:
Terms:
Case insensitive:


Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here. Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.

Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.

1. Install a Zip Utility from Android Market.

2. Install a File Manager from Android Market.

3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.

4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).

5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.

6. Launch PhoneMe from your smartphone.

7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.

8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.


How to install the application in Java Mobile enabled phones

It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP) technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.

A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).

The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version. Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain the software to be installed on your mobile phone.

I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing, to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.

There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor) files. These JAD files has to be uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).

There are different methods to download the applications in your mobile phone as follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid

Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of the software.


1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
 

If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is enough to access https://biblephone.intercer.net/wap/  from the browser of the mobile phone, and to access the desired Bible version, and then to make an option about MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more). After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile phone.

Many phones have only this option for installing JAVA appplications.

2. By using the infrared port of the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.

If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared port of the computer (preferable laptop).

c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g. on the games or applications directories). After you made this selection, the file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have larger fonts, full screen display etc.

3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check if exists).

4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
On this case the steps are as follows:

a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next, you will start the synchronization / data transfer application and download the JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in the games or applications directories. Next, you will have to select for run the JAR desired file.

5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to download and run Java applications.


Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific models.

Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).

Multilingual Online Ebooks

It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.


Select another version:



Source: Text from read this link, compiled by biblephone2008@gmail.com





free counters

Locations of visitors to this page






If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here. May God bless you in studying the Holy Scriptures.



Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: