Printable ModeLuca, 6
|
6:1 Intr-o zi de Sabat, s-a intamplat ca Isus trecea prin lanurile de grau. Ucenicii Lui smulgeau spice de grau, le frecau cu mainile, si le mancau. Intr-o zi de Sabat. [,,Al doilea Sabat dupa intaiul”, KJV; ,,Intr-o zi de sambata – a doua dupa Paste” G. Gal.] [Smulgerea spicelor in Sabat, Luca 6,1-5 = Matei 12,1-8 = Marcu 2,23-28. Comentariu major: Marcu]. Gr. sabbaton deuteroproton, literal ,,un al doilea intaiul Sabat”. Intelesul precis al expresiei tradusa astfel este incert. Dovezi textuale favorizeaza (cf. p. 146) exprimarea simpla ,,un Sabat”. Unii traducatori au impresia ca greutatea dovezilor favorizeaza exprimarea mai scurta, in timp ce altii tin la exprimarea mai lunga. Deuteroprotos nu apare nicaieri, nici in Biblie, nici in literatura greaca veche. Unii au presupus ca ar fi insemnat Sabatul al doilea dupa Paste; altii, ca era intaiul Sabat al unui al doilea an intr-o serie a unui an sabatic; altii, ca era al doilea Sabat dintr-o serie de Sabate din calendarul ritual; altii, ca el doar face deosebire dintre Sabatul mentionat aici, de Sabatele anterioare ale cap. 4.16.31. Nici una din sugestiile acestea nu pare sa aiba multe dovezi in favoarea ei. Poate ca este cel mai bine sa admitem simplu ca nu stim ce idee transmite cuvantul acesta. 6:2 Unii dintre Farisei le-au zis: Pentru ce faceti ce nu este ingaduit sa faceti in ziua Sabatului? Verset ce nu a fost comentat. 6:3 Isus le-a raspuns: Oare n-ati citit ce a facut David, cand a flamanzit, el, si cei ce erau impreuna cu el? Verset ce nu a fost comentat. 6:4 Cum a intrat in Casa lui Dumnezeu, a luat painile pentru punerea inaintea Domnului, a mancat din ele, si a dat si celor ce erau cu el, macar ca nu era ingaduit sa le manance decat preotii? Verset ce nu a fost comentat. 6:5 Si le zicea: Fiul omului este Domn chiar si al Sabatului. Si le zicea. [,,Si El zicea”, KJV]. Codex Bezae plaseaza v. 5 imediat dupa v. 10 si substituie aici o insertie curioasa, dar de altminteri nesustinuta: ,,In aceasi zi, vazand pe cineva ca lucreaza in Sabat i-a spus: ,,Omule, daca stii ce faci, ferice de tine; dar daca nu stii, esti blestemat si calcator al Legii”. O inserare evidenta ca aceasta, desi interesanta, nu are nici o valoare in exegeza biblica. Probabil a fost facuta intr-un efort de a procura spijin biblic pentru tinerea duminecii. 6:6 In alta zi de Sabat, s-a intamplat ca Isus a intrat in sinagoga, si invata pe norod. Acolo era un om, care avea mana dreapta uscata. In alta zi de Sabat. [Omul cu mana uscata, Luca 6,6-1 = Matei 12,9-14 = Marcu 3,1-6. Comentariu major: Marcu si Luca. Vezi harta p. 218; cu privire la minuni p. 208-213]. Scripturile nu dau nici un indiciu cu privire la cadrul cronologic al intamplarii din v. 6-11. S-ar putea deduce din Matei 12,9, luat singur, ca vindecarea manii uscate a avut loc in acelasi Sabat cu incidentul din holda, dar Luca arata clar ca s-a intamplat ,,in alta zi de sabat”. In plus, Isus si ucenicii Sai erau in drumul lor spre casa venind de la sinagoga atunci cand au trecut printre lanuri (DA 284), in timp ce cu ocazia aceasta sunt in sinagoga (vezi Matei 12,9). Pare ca toti cei trei scriitori sinoptici au grupat anumite incidente ale conflictului dintre Isus si conducatorii iudei in ordine pe subiecte si nu cronologic, cea mai buna modalitate pentru a scoate in evidenta opozitia in crestere a carturarilor si a Fariseilor fata de Isus si lucrarea Lui. Vezi p. 191, 192, 274. Invata. Numai Luca relateaza faptul ca Hristos a tinut ceea ce noi am numi predica (vezi la cap. 4,16.17.20.21). Mana dreapta. Numai Luca, cu ochiul lui profesionist de medic, observa acest amanunt. Nu este sigur daca numai mana sau si mana si bratul erau atrofiate sau paralizate. Cuvantul grec tradus aici ,,mana” poate cuprinde si bratul, si asa este folosit de scriitorii greci. Acesta era al cincilea conflict al lui Hristos cu carturarii si Fariseii relatat dupa inceputul lucrarii Sale galileene (vezi la Marcu 2,24). 6:7 Carturarii si Fariseii pandeau pe Isus, sa vada daca-l va vindeca in ziua Sabatului, ca sa aiba de ce sa-L invinuiasca. Carturarii si Fariseii. Pentru o discutie despre aceste grupe vezi p. 51, 52, 55. Pare sa fi fost carturari si Farisei in orice sinagoga mare si mai ales in Sabat; totusi, este posibil ca cel putin unii din cei prezenti erau in audienta ca spioni cu scopul specific de a-L urmari pe Isus si de a raporta cu privire la ceea ce El ar face si ar zice (vezi la Marcu 2,6). Pandeau. Potrivit cu textul grec ,,ei staruiau veghind”. Oamenii care Il supravegheau pe Isus atat de atent erau probabil prezenti pentru scopul acela specific. De fapt, spionii au staruit sa urmareasca pas cu pas pe Hristos in tot restul lucrarii Sale galileene. Va vindeca in ziua Sabatului. Comparati vindecarea demonizatului in sinagoga din Capernaum (vezi Marcu 1,21-28), vindecarea paraliticului la scaldatoarea Betesda (vezi Ioan 5,1-16), omul orb la scaldatoarea Siloam (vezi Ioan9,1-7), femeia bolnava de 18 ani (vezi Luca 13,10-17), omul bolnav de hidropizie (vezi cap. 14,1-6). Pe langa aceste minuni din Sabat mai publice, Hristos a vindecat si pe soacra lui Petru (vezi Marcu 1,29-31). Impreuna cu vindecarea omului cu mana uscata, acestea fac sapte minuni de vindecare savarsite de Isus in ziua de Sabat, relatate de evanghelisti. Astfel, din aproape douazeci de cazuri specifice de vindecare mentionate in Evanghelii, o treime a avut loc in Sabat. Vezi p. 210-212; vezi la Ioan 5,16. Sa aiba. [,,Sa gaseasca”, KJV]. Carturarii si Fariseii erau porniti sa afle cum sa puna stavila lucrarii lui Hristos; ei erau hotarati sa sustina o acuzatie contra Lui. 6:8 Dar El le stia gandurile; si a zis omului, care avea mana uscata: Scoala-te, si stai in mijloc. El s-a sculat, si a stat in picioare. El le stia gandurile. Vezi la Marcu 2,8. Cu spionii pe urmele Lui, Isus nu ar fi avut nici o dificultate de a le determina directia gandirii cu privire la tot ce ar fi facut El. Insasi prezenta lor ii trada; si ca si cum aceasta nu ar fi fost indeajuns, expresia fetei lor spunea acelasi lucru. Aceasta, insa, nu vrea sa spuna, asa cum zic unii critici, ca Isus nu avea putere supranaturala de a citi gandurile oamenilor. Au fost cateva cazuri in care, cu siguranta, El a dat pe fata o intelegere supranaturala a proceselor de gandire ale diferitelor persoane (vezi Ioan 8,6-9; 13,21-30; DA 461, 655). Stai in mijloc. Omul nu numai ca trebuia sa se ridice pe picioarele sale, dar sa-si schimbe si pozitia, asa incat toti cei din sinagoga sa-l poata vedea cu usurinta. Foarte probabil el sedea in spate, sau intr-un colt ,sau poate dupa un stalp. Pe de alta parte, Isus era probabil in partea din fata a sinagogii atunci si fara indoiala l-a chemat pe om sa vina aproape de locul unde El Insusi statea in picioare sau sedea jos in momentul acela. In contrast izbitor cu candoarea si sinceritatea lui Isus erau incercarile sinuoase, stangace si ascunse ale carturarilor si Fariseilor de a-L spiona si de a-I intinde curse. 6:9 Si Isus le-a zis: Va intreb: Este ingaduit in ziua Sabatului a face bine ori a face rau? A scapa o viata sau a o pierde? Va intreb. [,,Va voi intreba”, KJV]. Potrivit cu relatarea evenimentului de catre Matei, se pare ca Fariseii deja pusesera intrebarea daca se cuvine sa se faca vindecare in zi de Sabat (vezi Matei 12,10). Este ingaduit? [,,Este legal”, KJV]. Vezi la Marcu 2,24. Legile rabinice erau din nou aratate ca fiind in conflict cu nevoile oamenilor. Aceia care astazi pretind ca Isus nu a tinut seama de Legea lui Dumnezeu, cu alte cuvinte, ca prin invatatura si exemplu El S-a abatut de la cerintele poruncii a patra, isi unesc fortele cu carturarii si Fariseii si se impartasesc de spiritul lor. La sfarsitul vietii Sale pamantesti Isus afirma ca tinuse fiecare porunca a Tatalui Sau (vezi Ioan 15,10). Bine, ori a face rau? Aici in sensul de a da ajutor sau a dauna. Potrivit cu relatarea lui Matei, carturarii pusesera mai inainte intrebarea lui Isus, daca era ingaduit [,,legal”] sa vindece in Sabat (Matei 12,10). Reglementarile rabinice faceau o stricta deosebire intre cazuri de boala cronica si cazuri care insemnau primejdie imediata de moarte. In mod specific, anumite boli erau numite ca fiind mai grave decat altele si acelora care sufereau de aceste boli li s-ar fi putut da ajutor potrivit cu nevoia lor. In Sabat nu se luau masuri pentru usurarea durerii care nu insemna o boala acuta sau de a ajuta pe aceia care sufereau timp indelungat, ca acela pe care Isus era pe punctul de a-l vindeca. Este probabil ca legea era interpretata mai mult sau mai putin literal si ca persoane care sufereau de multe alte boli erau de fapt ingrijite in Sabat. Pentru informatii in plus cu referire la ingrijirea bolnavilor in Sabat vezi Misna, Shabbath, 14,4; 22,6, ed. Socino a Talmudului, p. 539, 540, 747. A scapa un suflet. [,,A salva viata”, KJV]. Potrivit cu o alta maxima, a refuza sa faci bine ar insemna sa faci un rau, a neglija sa te ingrijesti de viata ar insemna sa iei viata. Dar viata omului acestuia nu era in primejdie si actul vindecarii putea deci sa fie amanat pana dupa Sabat. Insa Isus a afirmat ca nu putea fi ceva rau a face bine in Sabat. Din punctul de vedere al lui Isus, a trece pe langa ocazia de a-i da ajutor unui suferind ar insemna a face rau. Carturarii si Fariseii se gandeau la marunta lor regula ca nu cumva sa fie calcata; Isus le indruma atentia la principiul fundamental implicat. A nu salva viata insemna a o lua; a nu face ceea ce ar fi promovat viata ar fi insemnat a o reduce (vezi Iacov 4,17). Aceasta era o extensie a principiului poruncii a sasea, asa cum era iluminata de Hristos in Predica de pe Munte (vezi la Matei 5,21-24) si porunca a sasea nu era nicidecum in conflict cu a patra. Sabatul, spunea Isus ,,a fost facut pentru om” (Marcu 2,27) si faptele de indurare si de necesitate era in acord cu tintele lui. Carturarii si Fariseii aveau ucidere in inima lor. Acuzatia lor facea parte din complotul de a-I lua viata lui Isus (vezi la Luca 6,11; cf. Fapte 3,15) si Isus, cunoscandu-le ,,gandurile” stia ca ei unelteau sa-L nimiceasca (vezi Luca 6,8). Probabil ca Isus avea lucrul acesta in minte cand vorbea despre nimicirea vietii si cauta sa le indrepte atentia la faptul ca rautatea din inima lor ii facea adevarati calcatori ai Sabatului. Matei adauga ilustratia plina de insemnatate prin care Hristos le atragea atentia la faptul ca ei ar fi facut pentru un animal necuvantator ceea ce nu erau dispusi sa faca pentru o fiinta omeneasca (vezi Matei 12,11.12). Unii din ei ar fi lasat un om sa sufere, dar ar fi salvat un animal de la suferinta – ca nu cumva sa rezulte o paguba financiara pentru stapan. Numai o falsa conceptie cu privire la Dumnezeu putea duce la o reglementare a Sabatului care acorda o mai mica valoare vietii omenesti decat vietii dobitoacelor necuvantatoare. 6:10 Atunci, Si-a rotit privirile peste toti, si a zis omului: Intinde-ti mana! El a intins-o, si mana i s-a facut sanatoasa ca si cealalta. Si-a rotit privirile peste toti. Dupa ce a anuntat clar principiul fundamental implicat, Isus a facut o pauza pentru a da timp cuvintelor Lui sa faca efect. Privirea lui patrunzatoare a trecut incet peste audienta in asteptare, probabil pentru a reintari invatatura si pentru a o imprima in inima prietenului si a dusmanului. Ca si atunci cand a curatit Templul, privirea Sa a coplesit adunarea cu un simt de infiorare, aducand pe cei prezenti inaintea justitiei divine – inaintea Aceluia care a facut Sabatul si care avea sa-i judece in ziua de pe urma (vezi DA 158; cf. 590). Fiecare ochi era atintit la Isus si la omul care statea in picioare aproape de El. Principiul implicat fusese clar enuntat; acum Isus era pe punctul de a rupe tacerea impresionanta lucrand in armonie cu principiul acesta. Intinde-ti mana. Isus l-a invitat pe om sa faca ceea ce pana in clipa aceea nu fusese in stare sa faca si el a facut. In felul acesta omul a dat dovada de credinta sa in puterea lui Isus; el a ascultat porunca Aceluia care ordonase si tinerea Sabatului si a fost facut sanatos din punct de vedere corporal. Cooperarea efortului omenesc cu puterea divina este intotdeauna esentiala pentru fiintele omenesti – fie in domeniul fizic, fie in cel spiritual. Fara o astfel de conlucrare nu poate fi nici vindecare fizica, nici vindecare spirituala. 6:11 Ei turbau de manie, si s-au sfatuit ce ar putea sa faca lui Isus. Manie. [,,Nebunie”, KJV; ,,Nebunia urii”, G. Gal.]. Gr. anoia, literal, ,,o lipsa de sens” de la a, un prefix negativ si nous ,,minte”; de unde ,,furie fara sens”. Oamenii acestia ,,isi iesisera din minti”. Din punct de vedere al Fariseilor aceasta era cel putin a cincea incalcare din partea lui Isus a legii rabinice de la inceputul lucrarii Lui galileene (vezi la Marcu 2,24). Vrajmasii Lui erau plini de furie; turbarea lor era inrudita cu nebunia. Acelasi duh care il stapanea pe demonizat (vezi nota aditionala la Marcu 1) le si impietrea inimile lor. S-au sfatuit intre ei. Ei nu mai erau in stare sa se stapaneasca si mania lor fierbea in clocote cand au inceput sa discute despre ceea ce sa faca in privinta situatiei. Dilema lor statea in faptul ca Isus enuntase clar un principiu pe care ei nu-l puteau tagadui si ca poporul tinea cu Isus. Potrivit cu relatarea din Marcu, se pare ca ei nici macar nu puteau sa astepte sfarsitul serviciului, ci au iesit afara inainte ca adunarea sa se fi terminat pentru a discuta problema (vezi la cap. 3,6). Ce sa faca. [,,Ce ar fi putut sa faca?”, KJV]. Mai inainte, in primavara aceluiasi an, 29 d.Hr., Sinedriul hotarase sa ia viata lui Isus si pusese spioni sa-L urmareasca si sa raporteze ce spunea si ce facea El (vezi DA 213; Ioan 5,18; vezi la Marcu 2,6). Hotararea fusese deja luata si ramanea numai intrebarea cum sa realizeze fapta cu o aparenta de legalitate. Reactiile poporului si ale conducatorii lor erau frapant de opuse. Invidia, rautatea si ura carturarilor si Fariseilor sporeau direct proportional cu cresterea popularitatii care intampina lucrarile lui Hristos in Galileea. Simtind primejdia iminenta, putin mai tarziu mama si fratii Lui L-au indemnat sa-Si intrerupa lucrarea din cauza opozitiei pe care o trezea (vezi la Matei 12,46). 6:12 In zilele acela, Isus S-a dus in munte sa Se roage, si a petrecut toata noaptea in rugaciune catre Dumnezeu. In zilele acelea. [Numirea celor doisprezece, Luca 6,12-16 = Marcu 3,13-19. Comentariu major: Marcu.]. Adica, nu mult dupa experienta relatata in v. 6-11. Sa Se roage. Luca pare sa fi fost deosebit de impresionat de viata de rugaciune a lui Isus si se refera la ea mai des decat o fac alti scriitori ai Evangheliei. Pentru o discutare a vietii de rugaciune a lui Isus vezi la Marcu 3,13. 6:13 Cand s-a facut ziua, a chemat pe ucenicii Sai, si a ales dintre ei doisprezece, pe care i-a numit apostoli, si anume: Verset ce nu a fost comentat. 6:14 Pe Simon, pe care l-a numit si Petru; pe Andrei, fratele lui; pe Iacov; pe Ioan; pe Filip; pe Bartolomeu; Simon. Pana la punctul acesta din naratiune Luca se refera la Petru numindu-l Simon (cap. 4,38; 5,3-5.10), cu exceptia unei singure ocazii cand ii zice Simon Petru (cap. 5,8). De aici inainte el este in mod obisnuit mentionat cu numele de Petru (cap. 8,45.51; 9,20.28.32.33; 12,41; etc.). 6:15 pe Matei; pe Toma; pe Iacov, fiul lui Alfeu; pe Simon, numit Zilotul; Verset ce nu a fost comentat. 6:16 pe Iuda, fiul lui Iacov; si pe Iuda Iscarioteanul, care s-a facut vanzator. S-a facut vanzator. [,,Era tradatorul”, KJV]. Literal, ,,a ajuns tradator”. La data aceasta Iuda nu era tradator, decat potential. La data cand a fost ales el nu dadea pe fata nici o tendinta spre tradare. Fara indoiala nici el insusi nu si-a dat seama ca anumite trasaturi rele de caracter latente urmau sa duca la un punct culminant atat de lipsit de glorie al vietii sale (vezi la Marcu 3,19). 6:17 S-a pogorat impreuna cu ei, si S-a oprit intr-un podis unde se aflau multi ucenici de ai Lui, si o mare multime de oameni, care venisera din toata Iudea, din Ierusalim, si de pe langa marea Tirului si a Sidonului, ca sa-L asculte si sa fie vindecati de bolile lor. S-a pogorat. [Predica de pe Munte, Luca 6,17-49 = Matei 5,1 la 8,1. Comentariu major: Matei]. Adica, de pe muntele unde petrecuse noaptea in rugaciune inainte de numirea si hirotonirea celor doisprezece (vezi la Marcu 3,13). Podis. [,,Campie”, KJV]. Literal, ,,un loc neted”, poate locul din munti unde Isus condusese multimea (vezi DA 298; vezi la Matei 5,1). 6:18 Cei chinuiti de duhuri necurate, erau vindecati. Verset ce nu a fost comentat. 6:19 Si tot norodul cauta sa se atinga de El, pentru ca din El iesea o putere, care-i vindeca pe toti. Sa se atinga de El. Vezi la Marcu 3,10. Putere. [,,Virtute”, KJV]. Gr. dunamis, ,,putere” (vezi la cap. 1,35). Verbul insotitor tradus ,,iesea” este mai corect tradus ,,iesea fara incetare”. Accentul este pus pe faptul ca puterea divina staruia sa vina de la El. Putere radia de la El ori de cate ori era nevoie de ea. ,,Insusi cerul era electrizat de putere spirituala” (Robertson). Asa ar trebui sa fie si cu reprezentantii lui Hristos astazi. 6:20 Atunci Isus Si-a ridicat ochii spre ucenicii Sai, si a zis: Ferice de voi, care sunteti saraci, pentru ca Imparatia lui Dumnezeu este a voastra! A ridicat. Vezi la Matei 5,2. Ferice. [,,Binecuvantati”, KJV]. Luca relateaza patru din fericirile date de Matei. Pentru o comparatie a celor doua serii de fericiri, vezi la Matei 5,3. Pe langa cele patru fericiri, Luca da patru vaiuri comparabile (vezi Luca 6,24-26). Saraci. [,,Voi saracilor”, KJV]. Luca pare sa aplice fericirile mai literal sau material decat o face Matei (vezi la Matei 5,3). Literalitatea aceasta devine si mai aparenta in legatura cu vaiurile insotitoare (vezi la Luca 6,24). Cu toate acestea, raportul scurt al fericirilor din Evanghelia lui Luca ar trebui sa fie citit in lumina raportului mai complet si mai specific al predicii, asa cum este relatata de Matei. Contrastul puternic dintre saracia, foamea si persecutia de ,,acum” si starea de fericire viitoare (vezi v. 21, etc,), ar putea la inceput sa dea o inclinatie materialista cuvintelor lui Hristos. Dar in cadrul predicii ca un tot (vezi la Matei 5,2) se lamureste ca nu acesta este cazul. Hristos doar pune in contrast starea prezenta a celor care cauta imparatia, cu starea lor dupa intrarea in imparatie. 6:21 Ferice de voi, care sunteti flamanzi acum, pentru ca voi veti fi saturati! Ferice de voi care plangeti acum, pentru ca voi veti rade! Verset ce nu a fost comentat. 6:22 Ferice de voi, cand oamenii va vor uri, va vor izgoni dintre ei, va vor ocari, si vor lepada numele vostru ca ceva rau, din pricina Fiului omului! Va vor izgoni. [,,Va vor desparti”, KJV]. Considerata de unii a fi o referire la excomunicarea din sinagoga (vezi Ioan 9,22.34; 12,42; 16,2). Excomunicarea [,,excluderea”] putea fi sau permanenta, cuprinzand excluderea deplina din iudaism pentru totdeauna, sau numai temporara. Pe vremea lui Hristos excluderea temporara dura o perioada de treizeci de zile, timp in care persoana ,,separata” in felul acesta nu numai ca era lipsita de participarea la ritualul religios, dar se presupunea ca nu se putea apropia la mai putin de 4 coti (cam 7 picioare) de o alta persoana. Excomunicarea implica in felul acesta atat contaminare sau necuratie religioasa, cat si sociala. Vezi Talmudul din Ierusalim, Mo’ed Katan 3.81c 50, citat in Strack si Billerbeck, Comentariul Noului Testament, vol. 4, p. 299. Va vor lepada numele vostru. Adica, il vor arunca cu dispret. Aceasta se refera la raspandirea de zvonuri mincinoase si rautacioase (vezi 1 Petru 4,14). Fiul Omului. Vezi la Marcu 2,10. 6:23 Bucurati-va in ziua aceea, si saltati de veselie; pentru ca rasplata voastra este mare in cer; caci tot asa faceau parintii lor cu prorocii. Verset ce nu a fost comentat. 6:24 Dar, vai de voi, bogatilor, pentru ca voi v-ati primit aici mangaierea! Vai de voi. Contrastul dintre fericiri si vaiuri pare sa fie o inventie literara caracteristica iudaica si si-a avut obarsia, probabil, in binecuvantarile si blestemele din Deuteronom (cap. 27 si 28). Comparati si vaiurile rostite asupra carturarilor si Fariseilor (vezi Matei 23). Bogatilor. Scazuta apreciere din partea lui Isus a lucrurilor materiale ale vietii (vezi Matei 5,3) instraina afectiunile acelei clase a societatii care considera bogatia si prestigiul ca fiind obiectivele principale ale vietii (vezi Matei 6,1-6; etc.), desi Mantuitorul cauta sa aduca mantuirea tuturor claselor societatii, bogati si saraci. De fapt, relativ putini din cei din clasa bogata au devenit prieteni ai lui Isus, Nicodim si Iosif din Arimatea fiind exceptii demne de luat in consideratie. Isus era preocupat cu conducerea oamenilor la a-si aduna o comoara in cer si nu pe pamant (vezi Matei 6,33.34; Luca 12,13-33), pentru ca inima lor sa fie mai strans legata de cer. In prea multe cazuri bogatiile s-au dovedit a fi pentru posesorii lor o bariera de netrecut spre cer (vezi Marcu 10,23.25; Luca 18,24.25). Primit. Gr. apecho. Asa cum este ilustrat de papirusuri, termenul acesta poate indica, intr-un context ca acesta, plata deplina. Mangaierea. Gr. paraklesis, aici insemnand mangaierea sau imbarbatarea care vin pe urma unei fericite stari de lucruri (vezi la Matei 5,4). 6:25 Vai de voi, care sunteti satui acum! Pentru ca voi veti flamanzi! Vai de voi, care radeti acum, pentru ca voi veti plange si va veti tangui! Satui. Adica saturati de bunurile vietii acesteia (cf. cap. 16,19-31). 6:26 Vai de voi, cand toti oamenii va vor grai de bine! Fiindca tot asa faceau parintii lor cu prorocii mincinosi! Va vor grai de bine. [,,Va vorbesc de bine”, KJV]. Exact opusul lui ,,va vor ocari” (v. 22). Aici este inca unul din paradoxurile care scot in evidenta marea deosebire dintre crestinism si lume, dintre idealurile lui si cele ale lumii. Oamenii de obicei ,,gasesc de bine” pe aceia care au avere si putere si care sunt in pozitia de a raspunde la linguseala asa incat sa aduca un folos lingusitorului. Asa faceau parintii lor. Comparati aceasta cu raul tratament pe care stramosii lor il aplicau profetilor Domnului (v. 23). 6:27 Dar Eu va spun voua, care Ma ascultati: Iubiti pe vrajmasii vostri, faceti bine celor ce va urasc, Dar Eu va spun. Vezi la Matei 5,22. Iubiti pe vrajmasii vostri. Vezi la Matei 5,43.44. 6:28 binecuvantati pe cei ce va blestema, rugati-va pentru cei ce se poarta rau cu voi. Binecuvantati pe cei ce va blestema. Vezi la Matei 5,43. Se poarta rau cu voi. [,,Se poarta dispretuitor cu voi”, KJV]. Sau, ,,va ultragiaza” (vezi la Matei 5,43.44). 6:29 Daca te bate cineva peste o falca, intoarce-i si pe cealalta. Daca iti ia cineva haina cu sila, nu-l opri sa-ti ia si camasa. Celui ce te loveste. Vezi la Matei 5,39. 6:30 Oricui iti cere, da-i; si celui ce-ti ia cu sila ale tale, nu i le cere inapoi. Da-i. [,,Dati fiecarui om”, KJV]. Timpul verbelor din textul grec traduse prin ,,da”, ,,ia” si ,,cere” exprima actiune repetata sau formata ca obicei. Indemnul ,,oricui iti cere da-i” nu inseamna a-i da tot ce cere si nici nu pretinde cuiva de a da ceva de fiecare data cand i se cere. Asa dupa cum arata clar forma verbului si dupa cum vadeste nota generala a intregii Predici de pe Munte, Hristos vrea sa spuna ca a da trebuie sa devina ceva intrat in obicei pentru noi. Indemnul lui Hristos nu inseamna ca un crestin este obligat sa dea fara discernamant, fara sa tina seama de nevoie. Mai degraba, el va avea un spirit generos care este gata si bucuros sa dea - potrivit cu nevoia reprezentata de cerere si propria lui capacitate de a satisface nevoia (vezi la Matei 5,42). Un crestin va raspunde de regula favorabil la cererile care i se fac pentru acordarea de ajutor. El nu va fi lipsit de bunavointa si nu va refuza sa dea, asa cum este obiceiul oamenilor cu inima nerenascuta. El va fi dispus sa conlucreze cu altii si sa nu li se opuna. 6:31 Ce voiti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi la fel. Ce voiti. [,,Cum ati vrea”, KJV]. Vezi la Matei 7,12. 6:32 Daca iubiti pe cei ce va iubesc, ce rasplata vi se cuvine? Si pacatosii iubesc pe cei ce-i iubesc pe ei. Iubiti pe cei ce va iubesc. Vezi la Matei 5,43-47. Pacatosii. Potrivit cu parerea iudeilor un ,,pacatos” era cineva care sau nu cunostea deloc Legea sau o cunostea, dar nu asculta de ea. In felul acesta toti cei dintre Neamuri erau considerati pacatosi impreuna cu aceia dintre iudei care erau strangatori de biruri, desfranate, etc. 6:33 Daca faceti bine celor ce va fac bine, ce rasplata vi se cuvine? Si pacatosii fac asa. Faceti bine. Vezi la Matei 5,44-46. 6:34 Si daca dati cu imprumut acelora de la care nadajduiti sa luati inapoi, ce rasplata vi se cuvine? Si pacatosii dau cu imprumut pacatosilor, ca sa ia inapoi intocmai. Dati cu imprumut. Matei nu relateaza partea despre darea cu imprumut. Aceasta dare cu imprumut se refera la tranzactii comerciale in care banii sunt dati cu imprumut, fiind insotiti de dobanda. Ca sa ia inapoi intocmai. [,,Ca sa ia atata profit”, KJV]. Adica, sa primeasca inapoi capitalul si impreuna cu el, natural, dobanda fixata. 6:35 Voi insa, iubiti pe vrajmasii vostri, faceti bine si dati cu imprumut, fara sa nadajduiti ceva in schimb. Si rasplata voastra va fi mare, si veti fi fiii Celui Preainalt; caci El este bun si cu cei nemultumitori si cu cei rai. Iubiti pe vrajmasii vostri. Vezi la Matei 5,44-46. Nadajduiti. Gr. apelpizo, un cuvant care nu mai apare nicaieri in NT. In literatura greaca el inseamna intotdeauna ,,a deznadajdui” sau ,,a renunta cu disperare”. Sunt unele dovezi (cf. p. 146) pentru exprimarea ,,a nu dispera de nimeni”, desi dovezile par sa favorizeze exprimarea ,,a nu dispera de nimic”. Comentatorii in general sugereaza ,,a nu dispera niciodata” ca exprimarea cea mai buna sau ,,a nu renunta la nimic cu disperare”. Totusi, contrastul aici pare a cere o expresie opusa lui ,,nadajduiti sa luati” (v. 34) si deci ar fi o oarecare indreptatire pentru traducerea ,,fara sa nadajduiti ceva”. Exista unele dovezi textuale (cf. p. 146) pentru exprimarea ,,nedezamagind pe nimeni”. Traducerea KJV este bazata pe Vulgata care zice ,,nedezamagind pe nimeni”. Pe temeiul Vulgatei, Biserica Romano-Catolica a interzis de secole imprumutarea de bani cu dobanda si drept urmare iudeii au devenit marii camatari si bancheri ai Europei. Pentru o discutare a principiilor Bibliei cu privire la imprumutarea de bani cu dobanda vezi la Exod 22,25. Contextul din Luca 6,30-35 arata clar ca Hristos nu Se refera aici la dobanda si imprumuturi, ci mai degraba la marele principiu ca crestinii ar trebui sa dea altora (v. 30), sa trateze pe altii echitabil (v. 31), sa faca bine altora (v. 31,35) si sa-i iubeasca pe altii (v. 32) – fara a socoti mai dinainte probabilitatea de a primi inapoi intocmai sau mai mult. Crestinii trebuie sa ajute chiar si in cazuri care in aparenta sunt lipsite de nadejde (apelpizo este folosit in literatura greaca cu privire la un medic care este in disperare de un caz care in aparenta este fara ajutor sau fara nadejde). Ajutorul trebuie sa fie bazat pe nevoie, nu pe socoteala facuta mai dinainte ca se va primi ceva in schimb pentru investitia de fapte bune. Crestinul nu trebuie sa oboseasca niciodata ,,in facerea binelui” (Galateni 6,9) si nici nu ar trebui sa-si inchipuie ca munca lui ,,este zadarnica” (1 Corinteni 15,58). Rasplata voastra. Hristos prezenta rasplatirile pentru o dreapta vietuire nu in primul rand ca stimulente – desi corect intelese, ele sunt pe drept cuvant stimulente – ci pentru a demonstra ca desi oamenii s-ar putea sa nu aprecieze inaltele principii pe temeiul carora lucreaza cetatenii Imparatiei cerului, Dumnezeu totusi cunoaste si pretuieste. Candva El va pune capat domniei pacatului si va reconstitui treburile acestei lumi in armonie cu insasi principiile pentru care ,,fiii” sufera nedreptate in lumea aceasta de fata. Motivul cel mai inalt al crestinului nu este de a trai o viata mai buna spre a dobandi anumite rasplatiri, desi acestea, pe buna dreptate, au locul lor cuvenit, ci de a trai o viata mai buna ca recunoastere a faptului ca in ea si prin ea este o viata mai buna. Un crestin gaseste o satisfactie finala in vietuirea in armonie cu marile principii vesnice ale Imparatiei cerului. Fii. [,,Copii”, KJV]. Asemanarea lor morala cu Dumnezeu ii dovedeste a fi copii ai Lui. Ei sunt fiii Lui pentru ca gandesc, vorbesc si traiesc in armonie cu principiile Lui (vezi la Matei 5,45). Celui Prea Inalt. Gr. Hupsistos, ,,copii ai Celui Prea Inalt” din Luca este echivalent cu ,,copii ai Tatalui vostru” din Matei 5,45. Echivalentul ebraic al lui Hupsistos este ‘Elyon (vezi la Geneza 14,18; Numeri 24,16). Cei nemultumitori. Hristos nu este atat de mult preocupat de faptul ca aceste persoane nu exprima apreciere pentru bunatatea dovedita fata de ei de cetateni ai Imparatiei cerurilor, cat de atitudinea fundamentala a celor nemultumitori. Chiar si asa Dumnezeu este bun cu ei si fiii lui Dumnezeu de pe pamant – aceia care seamana Tatalui lor ceresc la caracter moral – vor face la fel. Vezi la Ioan 8,44. Rai. In textul grec articolul definit nu este repetat. Intreaga expresie zice literal: ,,cei nemultumitori si rai”. Cei ,,nemultumitori” si ,,rai” sunt tratati aici ca un singur grup de oameni, nu doua grupe separate. Bunatatile pe care le ofera Dumnezeu sunt bazate pe propria Sa indurare ca Datator, nu pe vreo multumire din partea primitorilor. Se intampla uneori ca indurarea aratata fata de persoana cea mai nevrednica si mai nerecunoscatoare trezeste in ea o dorinta de a scapa de legaturile pacatului si, in cele din urma, aduce o transformare a caracterului lui. 6:36 Fiti dar milostivi, cum si Tatal vostru este milostiv. Milostivi. [,,Induratori”, KJV]. Sau, ,,compatimitori”. Oricat de meritosi s-ar putea sa fie sau sa nu fie semenii, aceasta nu determina in nici un fel atitudinea si actiunile crestinului fata de ei. Puterea care determina acest fel de vietuire se gaseste in faptul ca crestinul este fiu al lui Dumnezeu prin Hristos, a Carui iubire il ,,constrange” sau il stapaneste (vezi 2 Corinteni 5,14). 6:37 Nu judecati, si nu veti fi judecati; nu osanditi, si nu veti fi osanditi; iertati, si vi se va ierta. Nu judecati. Vezi la Matei 7,1.2. Iertati. Vezi la Matei 6,14.15. 6:38 Dati, si vi se va da; ba inca, vi se va turna in san o masura buna, indesata, clatinata, care se va varsa pe deasupra. Caci cu ce masura veti masura, cu aceea vi se va masura. San. Gr. kolpos. Fie pieptul, fie cuta facuta in vesmantul larg exterior suflecandu-l in cingatoare, alcatuind astfel o punga sau un buzunar (vezi Exod 4,6; Psalmii 79,12; Proverbele 6,27; Ieremia 32,18; vezi la Psalmii 65,6). Cu aceea. [,,Cu aceeasi masura”, KJV]. Vezi la Matei 7,2. 6:39 Le-a spus si pilda urmatoare: Oare poate un orb sa calauzeasca pe un alt orb? Nu vor cadea amandoi in groapa? Le-a spus si o pilda. Aceasta este considerata in general ca marcand inceputul celei de a doua parti a Predicii de pe Munte asa cum este relatata de Luca. Saisprezece din ilustratiile folosite in predica aceasta, asa cum este relatata de Matei si de Luca pot fi clasificate ca ,,parabole” desi numai cea data aici este numita astfel. Pentru o definitie a parabolelor vezi p. 203. Poate un orb sa calauzeasca? Forma intrebarii in textul grec lasa sa se inteleaga ca se asteapta un raspuns negativ. Un orb nu este o calauza corespunzatoare pentru o alta persoana nevazatoare. Nu vor? Aici forma intrebarii in textul grec lasa sa se inteleaga ca este asteptat un raspuns afirmativ. Este sigur ca va urma o nenorocire. Groapa. [,,Sant”, KJV]. De preferat, ,,groapa”. 6:40 Ucenicul nu este mai presus de invatatorul lui; dar orice ucenic desavarsit va fi ca invatatorul lui. Ucenicul. Adica, invatacelul nu este mai presus de invatator. Aceasta este asemanatoare cu proverbul nostru ca un rau nu se urca mai sus de izvorul lui. Chinezii au un proverb in sensul ca ,,un elev nu poate sa intreaca pe profesorul sau”. In legatura lui contextuala cu v. 39, proverbul cu ucenicul si invatatorul lui egalizeaza pe ,,invatator” cu omul orb care incearca sa conduca sau sa invete pe un alt om orb si pe ,,ucenic” cu cel condus. Morala este pur si simplu ca aceia care ar vrea sa pozeze ca invatatori ai altora trebuie sa aiba o intelegere clara a lucrurilor asupra carora isi propun sa dea invatatura altora. Daca nu fac asa, aceia pe care ei ii invata in cel mai bun caz pot ajunge la un nivel slab. ,,Parabola” aceasta ilustreaza aceeasi invatatura expusa in metafora v. 41, 42 cu privire la omul care vrea sa scoata o pleava sau o aschie din ochiul fratelui sau cand o barna sau un bustean este in al sau. Cineva trebuie sa se vada pe sine clar inainte ca sa fie de vreun ajutor pentru altii. Desavarsit. Gr. katartizo, ,,a pregati”, ,, a educa”, ,,a inzestra pe deplin”. Deci ,,deplin invatat” (RVS). Este folosit si ca termen medical insemnand neamplasarea unui os sau a unei incheieturi. Va fi invatatorul sau. Adica, nu va fi mai bun ca invatatorul sau (cf. v. 39). 6:41 De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tau, si nu te uiti cu bagare de seama la barna din ochiul tau? Paiul. Vezi la Matei 7,3. Uiti cu bagare de seama. [,,Observi”, KJV; ,,Simti”, G. Gal.] Gr. katanoeo, literal, ,,a fixa mintea asupra”; deci ,,a considera atent” sau ,, a observa”. 6:42 Sau cum poti sa zici fratelui tau: Frate, lasa-ma sa-ti scot paiul din ochi si, cand colo, tu nu vezi barna din ochiul tau? Fatarnicule, scoate intai barna din ochiul tau, si atunci vei vedea deslusit sa scoti paiul din ochiul fratelui tau. Lasa-ma sa-ti scot. Vezi la Matei 7,4. Omul cu barna in ochiul sau vorbeste cu o deosebita curtoazie celui cu paiul in ochiul sau, ca si cum s-ar oferi sa-i faca o favoare. El pretinde ca este un ,,frate” al omului, cand in realitate este un ,,fatarnic”. Fatarnicule. Vezi la Matei 7,5. 6:43 Nu este nici un pom bun, care sa faca rod rau, si nici un pom rau care sa faca rod bun. Verset ce nu a fost comentat. 6:44 Caci orice pom se cunoaste dupa roada lui. Nu se strang smochine din spini, nici nu se culeg struguri din maracini. Se cunoaste. [,,Este cunoscut”, KJV]. Vezi la Matei 7,16. 6:45 Omul bun scoate lucruri bune din vistieria buna a inimii lui, iar omul rau scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui; caci din prisosul inimii vorbeste gura. Omul bun. Vezi la Matei 7,12.16. 6:46 De ce-Mi ziceti: Doamne, Doamne! si nu faceti ce spun Eu? Doamne, Doamne! Vezi la Matei 7,21.22. 6:47 Va voi arata cu cine se aseamana orice om care vine la Mine, aude cuvintele Mele, si le face. Orice om care vine. Adica, oricine vrea sa fie ucenicul meu – ca si cei doisprezece alesi mai devreme chiar in ziua aceea si sezand acum alaturi de Hristos (vezi la Matei 5,1). 6:48 Se aseamana cu un om care, cand a zidit o casa, a sapat adanc inainte, si a asezat temelia pe stanca. A venit o varsare de ape, si s-a napustit suvoiul peste casa aceea, dar n-a putut s-o clatine, pentru ca era zidita pe stanca. A zidit o casa. Vezi la Matei 7,24.25. A sapat adanc. Literal, ,,a sapat si a mers in adanc”. N-a putut s-o clatine. Adica, n-a fost destul de tare ca sa o zguduie. Zidita pe stanca. Dovezi textuale importante pot fi citate (cf. p. 146) pentru exprimarea ,,bine zidita”. 6:49 Dar cine aude si nu face, se aseamana cu un om, care a zidit o casa pe pamant, fara temelie. Si s-a napustit suvoiul asupra ei, ea s-a prabusit indata, si prabusirea acestei case a fost mare. Aude si nu face. Vezi la Matei 7,26. A cazut. Mai degraba, ,,s-a prabusit” sau ,,s-a daramat” (vezi la Matei 7,27). COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 3, 4 DA 285 12 DA 292, 362; Ev 663; GW 256; 2T 202; 3T 322, 379; 4T 373, 528; 5T 385 12, 13 MB 4 12–16 DA 290–297 16 GC 43 17–19 DA 298; MB 4 22, 23 1T 285; 2T 491 24 2T 492 26 GC 144; 8T 124; 2T 491 31 CG 260; CSW 178; Ed 292 35 DA 311; MB 73, 76; MH 208 35, 36 MH 423; 8T 286 36 CS 164; 6T 284 38 AA 345; COL 86, 374; CS 36, 50; DA 249, 371; Ed 103, 140; FE 338; MB 20; MH 208; PK 234 43 MB 127 48 4T 117 48, 49 DA 599 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: