1:17 Domnul a trimis un peste mare sa inghita pe Iona, si Iona a stat in pantecele pestelui trei zile si trei nopti.
A trimis. Sau ,,Pregatise”. Ebr. manah, ,,a randui”. Cuvantul este tradus astfel in Daniel 1,5.10
Un peste mare. Raportul nu spune daca pestele a fost creat pentru ocazia aceea sau daca Domnul a folosit o specie existenta capabila de a inghiti un om. Speculatia in privinta aceasta este lipsita de sens. Specia pestelui nu este identificata. Ebraica foloseste termenul generic pentru ,,peste”. In referirea din Noul Testament la aceasta experienta in Matei 12,40, pestele este desemnat prin gr. ketos, ,,monstru marin”, desi KJV il traduce prin ,,balena”. LXX zice ketos la Iona 1,17.
Trei zile si trei nopti. Lungimea timpului cuprinsa in aceasta expresie a dat nastere la multe discutii, intrucat Domnul Isus a declarat: ,,Caci, dupa cum Iona a stat trei zile si trei nopti in pantecele chitului, tot asa si Fiul omului va sta trei zile si trei nopti in inima pamantului.” (Matei 12,40). Se poate demonstra cu usurinta ca potrivit uzantei ebraice, expresia nu inseamna in mod necesar trei zile depline de 24 de ore fiecare, totalizand 72 de ore. Pentru o discutie a problemei, vezi comentariul la Matei 12,40.
In ebraica si LXX, v. 17 constituie primul verset al cap. 2. NOTA ADITIONALA LA CAPITOLUL 1
Una din cele mai vechi cetati asiriene a fost Ninive, asirianul Ninua. Conform raportului biblic, ea a fost fondata de catre Nimrod (vezi comentariul la Geneza 10,11). Dovezile arheologice atesta si ele marea ei vechime. De mai multe ori in istoria ei, cetatea a servit drept capitala a Imperiului Asirian. Ea a atins apogeul importantei sale in timpul perioadei imperiale dintre secolele al IX-lea si al VII-lea i.Hr., indeosebi in cursul domniei regelui Sanherib, care a facut-o cea mai deosebita cetate a vremii sale. Din descrierea pe care acesta o face cu privire la asezarea ei generala si cu privire la palatele ei se poate obtine un tablou clar al anticei metropole. Incepand cu 612 i.Hr., cand babilonienii si mezii au distrus Ninive cu desavarsire, cetatea zace in ruine. Chiar si locul asezarii ei a fost uitat pana cand a fost redescoperit pe la mijlocul secolului al XIX-lea (vezi Vol. I, p. 109).
Ninive se afla pe malul rasaritean al raului Tigru, fata in fata cu Mosulul de astazi. In vechime raul curgea pe langa zidul apusean al cetatii, constituind in felul acesta o protectie in plus dinspre partea aceea. De atunci si-a schimbat cursul, iar acum curge cam la trei sferturi de mila spre apus de vechea lui matca.
Doua movile de ruine din interiorul suprafetei Ninivei cuprind principalele palate si temple ale cetatii antice. Una dintre ele este Nebi Yunus, sub care este ingropat palatul lui Esarhadon. Cealalta movila, Kuyunjik, contine ruinele palatelor lui Sanherib si Asurbanipal. Nebi Yunus aproape ca nu a fost atinsa de arheologi. Pe locul acesta se afla un sat precum si mormantul musulman traditional al profetului Iona, lucru care il pune pe arheolog in imposibilitatea de a deranja movila aceasta. Kuyunjic pe de alta parte, a vazut mai multe expeditii. Lucrul pe movila aceasta a fost inceput in 1890 de catre Botta. Parti din palatele lui Sanherib si Asurbanipal au fost scoase la iveala de atunci. In palatul lui Asurbanipal Layard si Rassam au gasit o biblioteca imperiala de vreo 20.000 de tablite de lut, care constituie acum una dintre comorile principale ale Muzeului Britanic. Aceste texte au oferit informatii numeroase cu privire la istoria, cultura si religia vechilor popoare ale Mesopotamiei.
Marimea vechii Ninive poate fi stabilita destul de precis, din cauza ca zidurile cetatii sunt clar vizibile chiar in starea lor ruinata. In forma de ridicaturi prelungite, intrerupte de goluri unde fusesera asezate portile, zidurile acestea pot fi vazute de la o mare departare. Lungimea lor totala masoara cam 12 km., iar suprafata de 663,7 hectare incercuita creeaza pe harta infatisarea unui triunghi neregulat si alungit (vezi p. 1002).
O prisma octogonala de lut de la Sanherib, care a marit cetatea dupa timpul lui Iona, descrie activitatea de constructie a acestui imparat si numeste 15 porti ale cetatii, 7 aflandu-se in zidurile de la sud si de la est, 3 in zidul nordic si 5 in zidul vestic. In cursul sapaturilor sale, Henry Layard a gasit una din portile de la nord intr-o stare de conservare relativ buna. Poarta era flancata de tauri colosali, pe care el i-a lasat in pozitia lor originala. Vizitatorii inca ii mai pot vedea acolo. Doua movile in zid, acoperind turnuri de paza, ating o inaltime de 18,3 m. Zidul rasaritean, usor curbat, era lung de aproape 5,1 km., cel apusean de 4,3 km., cel nordic de 1,9 km., iar cel sudic de 0,8 km. Zidul, potrivit cu descrierea lui Senacherib, avea o grosime de circa 12,2 m. si o inaltime de circa 18,3 m. Dinspre rasarit, Ninive era aparata nu doar de zidurile sale, ci in plus de diferite diguri de
-4 -
pamant mergand in paralel, ale caror ramasite sunt inca vizibile.
Unii au apreciat ca populatia care traia intre zidurile cetatii se ridica la 160.000 de persoane. Cati locuiau in afara cetatii nu se stie. Multi comentatori au interpretat referirea din Iona 4,11 la cele 120.000 de persoane care nu puteau sa deosebeasca dreapta de stanga ca aplicandu-se numai la copiii mici. Astfel, ei au estimat populatia totala a Ninivei de al 600.000 la 2.000.000 de persoane. Intrucat o populatie atat de numeroasa n-ar fi putut trai in interiorul cetatii, ei au inclus in Ninivele lui Iona ,,cetatea lui Sargon”, acum Khorsabad, la 19,2 km. nord-est de Ninive, si Calah, numit acum Nimr?d, la sud de Ninive, la confluenta raurilor Zab cel Mare si Tigru. Totusi, aceste cetati, desi apartineau Asiriei constituiau unitati aparte, avand propriile ziduri de protectie si propria administratie, in plus nefiind niciodata incluse in Ninive in vechile rapoarte istorice.
In consecinta, unii comentatori moderni, care considera ca cei ,,o suta doua zeci de mii de oameni” din cap. 4,11 se refera doar la copii si ca scriitorul se refera doar la cetatea Ninive propriu-zisa, privesc cartea ca fiind o fictiune. In lumina marimii reale a cetatii poate ca este cel mai bine sa se interpreteze cap. 4,11 ca referindu-se la oameni incapabili sa deosebeasca binele de rau (vezi comentariile de acolo). Daca 120.000 a fost intentionat ca o aproximatie a populatiei totale a cetatii propriu-zise, aceasta ar fi o cifra rezonabila, daca facem o comparatie cu Mosulul modern, doar cu putin mai mare pana la expansiunea lui care a inceput incepand cu Primul Razboi Mondial.
Afirmatia facuta in cap. 3,3 ca ,,Ninive era o cetate foarte mare, cat o calatorie de trei zile”, probabil inseamna ca un om avea nevoie de trei zile ca sa acopere intreg teritoriul ei umbland in sus si in jos pe ulitele ei, daca dorea sa ajunga la toti oamenii care traiau in interiorul zidurilor sale.
De asemenea, textul care spune ca ,,Iona a inceput sa patrunda in cetate cale de o zi, strigand”, din cap. 3,4, nu poate sa insemne ca el a mers o zi intreaga pana ce a ajuns la un loc din cetate unde si-a inceput lucrarea de avertizare. Textul acesta poate fi inteles ca referindu-se la inceputul lucrarii lui Iona si la proclamarea soliei sale in cursul primei zile, al carei rezultat a fost ca ,,oamenii din Ninive au crezut in Dumnezeu.” (cap. 3,5).
Mai departe ar trebui sa tinem cont de faptul ca pentru un israelit palestinian, Ninive era o cetate care nu se putea compara ca marime cu nici un alt oras al Asiei de Apus pe care l-ar fi cunoscut. Samaria, capitala regatului lui Israel, cuprindea numai 7,7 hectare, iar nici un alt oras al Palestinei nu era mai mare, cu exceptia Ierusalimului (vezi Nota Aditionala la Neemia 3). Pentru oamenii care veneau din tinutul acela, Ninive care cuprindea aproape 40,5 hectare, era ,,o cetate foarte mare.” COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
1, 2 MH 473
1–3PK 266
4–8PK 267
9–17PK 268
Ninive si imprejurimile