1:1 Era in tara Ut un om care se numea Iov. Si omul acesta era fara prihana si curat la suflet. El se temea de Dumnezeu, si se abatea de la rau.
Ut. Aceasta asezare geografica n-a fost in mod categoric identificata. Conform Plangeri 4:28, "tara Ut" din timpul lui Ieremia era fie Edomul, fie "fiica Edomului" locuia departe de patrie intr-o tara care poate fusese cucerita de Edom. Cea din urma este probabil corecta, deoarece " tara lui Ut " si Edomul sunt trecute separat intr-o lista lunga de natiuni care aveau sa suporte razbunarea dumnezeiasca (Ieremia 25:20.21). Totusi , putinele date scripturistice cu privire la resedinta tovarasilor lui Iov, Elifaz, Bildad si Tofar (Iov 2:11) par sa indice ca ei veneau de undeva din vecinatatea Edomului. De pilda, Elifaz era un temanit. Edomul si Temanul sunt enumerate intr-un fel care le leaga strans una de alta (vezi Ieremia 49:7.20; Ezechiel 25:13; Amos 1:11.12; Obadia 8:9). Tribul lui Bildad, cuprinzand pe suliti, descindea probabil din Chetura, concubina lui Avraam (Genesa 25:2). Buz, caminul celui de-al patrulea prieten al lui Iov, Elihu (Iov 32:2), e de asemenea legat de Tema, cetatea de obarsie lui Elifaz (vezi Ieremia 25:23).
In ciuda acestor dovezi care indica tinutul edomit ca asezare a tinutului Ut, alti factori au condus pe unii la concluzii diferite. LXX in loc de Ut traduce Ausites, despre care se spune ca a fost un teritoriu in partea de nord a desertului Arabiei, intre Palestina si raul Eufrat. Gesenius sustine aceasta localitate ca fiind Ut din Iov 1:1. Invecinarea ei cu Caldeea, de unde au venit cetele jefuitoare care au luat camilele lui Iov (v. 17) tinde sa dea credit acestei teorii. Pe de alta parte, pe marturia LXX nu se poate pune totdeauna baza, ca de pilda afirmatia din apendicele LXX la Iov, care pretinde ca Iov era unul din regii Edomului.
Alte traditii, pastrate de arabi, plaseaza tinutul Ut in apropiere de Damasc. De fapt, o asezare la 64 km sud-vest de Damasc poarta inca numele Deir Eiyub, perpetuand numele lui Iov. Locul acesta si amplasarea nord-arabica au fost sustinute, intrucat despre Iov se spune ca era omul "cel mai cu vaza din Rasarit" (v. 3). Se admite ca termenul acesta se aplica teritoriului aflat la rasarit de Palestina. Astfel, asezarea in vecinatatea Edomului nu s-ar potrivi din punct de vedere geografic. Pe de alta parte, daca adoptam pozitia ca Moise este autorul cartii (vezi Introducere), determinarea lui geografica ar fi fost Egiptul si Madianul si nu Palestina.
Nu mai exista nimic altceva in carte care sa ajute la identificarea Utului. Fiii si fiicele lui Iov locuiau intr-un tinut unde "un vant mare de dincolo de pustie" i-a lovit (v. 19). Ei traiau intr-un tinut cultivat, unde "boii arau si magaritele pasteau langa ei" (v. 14). Locuinta lui Iov era intr-o cetate sau in apropiere de ea (cap. 29:7). Tabloul, asa cum este el, fragmentar, pare sa fie acela al unei zone marginale de ferme si targuri la limita desertului. O astfel de amplasare nu ar fi neobisnuita in multe zone din Rasarit.
Iov. Ebr. 'Iyyob, pe care unii il considera ca vine din radacina 'ayab, si care inseamna "a fi ostil", "a se purta ca un vrajmas". De aceea, "Iov" ar putea sa insemne "cel atacat". Gesenius sugereaza ca ideea principala a lui 'ayab ar putea fi aceea de a respira, a sufla, a pufai, impotriva cuiva, ca o exprimare a maniei sau a urii. Totusi, nu se poate stabili ca numele "Iov" deriva de la aceasta radacina. Cu toate acestea, nu e ceva neobisnuit in Scripturi ca numele unui om sa descrie caracteristice lui majore. Numele acestea erau, fara indoiala, date mai tarziu in viata, asa cum a fost numele "Israel" (Genesa 32:28). Numele "Iov" e necunoscut in literatura ebraica, dar apare in Scripturile de la Amarna din secolul al XIV-lea i.Hr., sub forma Ayyab. Numele este de asemenea atestat in documente cuneiforme de la Mari, unde este scris Ayyabum. "Iov" din Genesa 46:13 nu e din ebr. 'Iyyob, ci din Yob.
In cimitirul Rock Creek din Washington D.C. exista faimoasa statuie a durerii de Augustus Saint-Gaudens. Este menita sa fie intruparea intregii dureri omenesti. Privind-o, un critic francez a spus: "Nu cunosc nici o opera atat de profunda in simtaminte, atat de inalta in arta ei si executata cu metode atat de simple si atat de cuprinzatoare". Biblia are propria sa "intrupare a durerii" in persoana lui Iov. Parafrazand pe criticul de arta francez, putem spune ca nu exista nimic mai profund in simtaminte sau mai inalt in arta ei ca aceasta carte.
Fara prihana. [Desavarsit, KJV]. Cuvantul acesta nu da de inteles neaparat o lipsa absoluta a pacatului. El inseamna mai degraba deplinatate, integritate, sinceritate, dar intr-un sens relativ. Omul care este "desavarsit" inaintea lui Dumnezeu este cel care a atins gradul de dezvoltare pe care Cerul il asteapta de la el un anumit moment. Termenul ebraic tam este echivalent cu grecescul teleios, care adesea este tradus "desavarsit" in Noul Testament, dar care e mai bine tradus "deplin crescut" sau "matur" (vezi 1 Corinteni 14:20, unde teleioi e tradus "oameni mari" in contrast cu "copii"). E greu de gasit un cuvant care este potrivit ca traducere a termenului tam. Unii traducatori, luandu-se dupa LXX, au folosit cuvantul "fara prihana". Acesta nu pare suficient pentru a sugera sensul absolut de deplin si total prezent in tam.
Curat la suflet. [Drept, KJV]. Ebr. yashar, "corect", "echilibrat", "just".
Se temea de Dumnezeu. O expresie biblica obisnuita care denota credinciosie si devotament fata de Dumnezeu. Aici se urmareste punerea in antiteza a lui Iov, care era devotat lui Dumnezeu, cu cei care inchinatori ai altor dumnezei.
Se abatea. Ideea este aceea a evitarii raului, a abaterii de la el, ca de o primejdie. Cele patru idei cuprinse in versetul acesta nu sunt simple repetari pentru a impresiona pe cititor ca Iov era un om bun, ci ele se completeaza reciproc in vederea alcatuirii tabloului complet al unui caracter iesit din comun.