Printable ModeEzra 7:28
|
7:28 si a indreptat asupra mea bunavointa imparatului, a sfetnicilor sai, si a tuturor capeteniilor puternice ale lui! Intarit de mana Domnului, Dumnezeului meu, care era asupra mea, am strans pe capeteniile lui Israel, ca sa plece cu mine. Asupra mea. Multi comentatori moderni au socotit ca numai acele parti ale cartii lui Ezra care sunt scrise la persoana intaia singular pot fi atribuite lui Ezra si ca acele parti care se refera la Ezra la persoana a treia singular au fost scrise de un altul (vezi cap. 7,1-11; 10,1). Totusi, un studiu atent al documentelor vechi arata ca o schimbare a pronumelor nu este o dovada a schimbarii autorului. Se pot da exemple din documente egiptene (istoria lui Sinuhe, vezi la Exod 2,15), asiriene (Annals of Sargon II), aramaice (Istoria lui Ahikar), ebraice (Daniel 4) si grecesti (Tucidide), in care apare aceeasi particularitate. Chiar si in unele lucrari literare moderne scriitorii trec brusc de la persoana intaia la a treia si invers, asa cum a aratat Kittal. Bunavointa imparatului. Vezi la v. 15. Aici e o noua dovada ca Ezra s-a infatisat inaintea lui Artaxerxe si a cabinetului lui ca un petitionar (vezi si v. 6). Cu toate ca trebuie sa se admita ca tactul si intelepciunea lui Ezra au fost responsabile purtat intr-o masura importanta de succesul care a incoronat eforturile lui, mai ales in obtinerea decretului, mana Providentei l-a condus pas cu pas. El a recunoscut din toata inima ca succesul lui se datora bunatatii lui Dumnezeu si ca Dumnezeu lucrase asupra inimii imparatului si a dregatorilor in fata carora se infatisase. NOTA SUPLIMENTARA LA CAPITOLUL 7 Pana aproape de finele secolului al XIX-lea, atat iudeii cat si crestinii considerau ca Artaxerxe din cartea lui Ezra era primul imparat persan care a purtat numele acesta. El a fost numit de greci Artaxerxe Longimanus ("mana lunga") si a domnit intre 465-423 i.Hr. Insa, incepand cu 1890, situatia s-a schimbat radical. In anul acela, un invatat belgian, A. van Hoonacker, a publicat primul sau studiu asupra succesiunii cronologice din Ezra si Neemia, aducand argumente in favoarea rasturnarii succesiunii traditionale si incercand sa faca din Ezra unul dintre succesorii lui Neemia. Opinia aceasta a castigat multi adepti in lumea savantilor. Cei care inverseaza succesiunea traditionala sunt acum in numar aproximativ egal cu cei care adera inca la ea. Avand in vedere importanta acestei chestiuni, indeosebi cu privire la profetia din Daniel 9,24-27 si la datarea ei exacta, avem mai jos o analiza mai detaliata a problemei.Cercetatorii care cred ca Ezra a venit dupa Neemia pot fi grupati dupa cum urmeaza: (1) cei care plaseaza evenimentele din Ezra 7 in ultimii ani de domnie ai lui Artaxerxe I, de obicei in al 37-lea an al lui de domnie (427 i.Hr.) si nu in al-7-lea, ca in textul biblic, si (2) cei care fixeaza expeditia lui Ezra in anul al 7-lea al domniei lui Artaxerxe II (40/045-359/58 i.Hr.). Parerile primei grupe nu au de ce sa fie tratate in acest comentariu, deoarece ele nu implica nimic altceva decat un amendament ipotetic al textului, care respinge data asa cum este redata in Ezra 7 si o inlocuieste cu alta. Majoritatea cercetatorilor care cred ca activitatea lui Ezra in Ierusalim a urmat-o pe aceea a lui Neemia apartine acest primei grupe. Mai impresionante sunt argumentele cercetatorilor care apartin celei de-a doua grupe. Ei atrag atentia asupra faptului ca Biblia nu arata care dintre cei trei Artaxerxe ai istoriei este mentionat in Ezra 7 si ca ei nu forteaza raportul biblic plasand evenimentele din Ezra 7 si 8 in anul al 7-lea al lui Artaxerxe II si nu in anul al 7-lea al lui Artaxerxe I. Desi orice cercetator al Bibliei va recunoaste ca evenimentele raportate nu sunt totdeauna prezentate in ordine cronologica, nimeni nu e indreptatit, a priori, sa respinga idee care fixeaza Ezra 7-10 undeva dupa evenimentele descrise in Neemia. Un studiu atent al tuturor dovezilor este esential pentru o hotarare valabila in privinta aceasta. Pentru inceput, e bine sa cercetam motivele pentru care invatatii au parasit pozitia sustinuta multa vreme ca Ezra a venit la Ierusalim in al 7-lea an al lui Artaxerxe I si Neemia in al 20-lea al aceluiasi imparat. Dintre numeroasele argumente in favoarea inversarii succesiunii traditionale doar cinci sunt deosebit de importante. Ele sustin ca: 1. 1. Neemia nu stia nimic despre Ezra. Daca Ezra venise la Ierusalim inarmat cu puteri administrative, religioase si judecatoresti largite, asa cum da de inteles Ezra 7, de ce nu joaca un rol mai insemnat pe vremea lui Neemia? Este adevarat ca Ezra este mentionat ca cititor al legii (Neemia 8,1-6.9) si ca unul dintre conducatorii celor doua coruri de la sfintirea zidului (Neemia 12,36), dar lucrarile lui sunt complet eclipsate de cele ale lui Neemia. Daca, in shimb, el era un preot relativ tanar de obarsie aaronica pe vremea lui Neemia, era numai natural ca el sa fie un cititor al legii, dar fara un loc important in administratia civila. Mai tarziu, probabil, a castigat atentia imparatului persan si a fost trimis in Iudea cu puterile extinse aratate in Ezra 7 2. 2. Neemia nu spune nimic despre exilatii intorsi impreuna cu Ezra. In efortul lui de a repopula capitala tarii, Neemia trece in revista recensamantul diferitelor grupe care se intorsesera cu Zorobabel in urma cu aproape 100 de ani (Neemia 7), dar pare sa ignore total pe cei care, potrivit cu Ezra 7 si 8, se intorsesera cu numai 13 ani in urma, daca reintoarcerea lui Ezra a avut loc in 457 i.Hr. Daca Ezra a venit insa cu 5.000 sau 6.000 de oameni pe vremea lui Artaxerxe II, Neemia nu putea sa-si bazeze masurile sale de repopulare decat pe unicul recensamant disponibil, acela al lui Zorobabel. 3. 3. Ezra gaseste o comisie instituita de Neemia. Cand Ezra a sosit la Ierusalim, el a inmanat tezaurele incredintate lui de Artaxerxe unui numar de patru leviti, care se pare ca aveau raspunderea fondurilor Templului (Ezra 8,33). Neemia raporteaza ca in cursul celui de al doilea mandat de serviciu al sau a numit o comisie compusa din patru persoane care raspundea de vistierii (Neemia 13,13), dand de inteles ca o astfel de comisie n-a existat inainte de el. De unde se trage concluzia ca Ezra trebuie sa fi sosit la Ierusalim dupa ce comisia fusese instituita, adica dupa primul mandat ca guvernator al lui Neemia. 4. 4. Zidul fusese construit inainte de sosirea lui Ezra. Ezra si-a exprimat recunostinta pentru ca Dumnezeu daduse "un zid in Iuda si la Ierusalim" (Ezra 9,9, KJV) [Un adapost, trd. Cornilescu], care pe cat se parea fusese terminat de curand. Insa Neemia n-a gasit decat ruine si a trebuit sa construiasca zidul in primul an al sosirii sale la Ierusalim. 5. 5. Marele preot Iohanan apartinea unei generatii ulterioare. Iohanan este de obicei citat ca martor principal in favoarea opiniei ca Ezra a urmat dupa Neemia. Iohanan, fiul lui Eliasib, este unul dintre ultimii demnitari, probabil mari preoti, mentionati in cartea lui Neemia (Neemia 12,22.23). Intrucat Eliasib a fost mare preot cand Neemia era guvernator (Neemia 3,1; 20,21; 13,4.7), Iohanan, care era fiul sau nepotul lui (Ioiada e plasat intre Eliasib si Iohanan in Neemia 12,22), apartinea unei generatii ulterioare. Concluzia aceasta e in acord cu faptul ca Iohanan este mentionat intr-un document iudaic ca mare preot in 410 i.Hr. Printre papirusurile elefantine (vezi p. 79-83), exista o scrisoare scrisa la 25 noiembrie 407 i.Hr. (dupa calendarul persan) si adresata lui Bigvai, guvernatorul persan al Iudeii. Scrisoarea aceasta afirma ca scriitorii scrisesera cu trei ani mai devreme lui "Iohanan, marele preot si tovarasilor lui, preotii care sunt in Ierusalim" (editia lui Cowley, nr. 30). Mai mult, Iohanan, fiul lui Elasib, avea o odaie in Templul de la Ierusalim cand Ezra a sosit in cetatea aceea (Ezra 10,6). Daca Ezra a venit la Ierusalim in 457 i.Hr. si l-a gasit pe Iohanan in posesia unei odai din Templu, acesta din urma trebuie sa fi fost un preot slujitor in varsta de cel putin 20 de ani (vezi Ezra 3,8), probabil mult mai varstnic. Daca, potrivit papirusului mentionat, Iohanan era mare preot in 410 i.Hr., pe vremea aceea trebuie sa fi fost de cel putin 67 de ani. De asemenea intrucat succesorul sau Iadua (Neemia 12,11.22) era mare preot cand Alexandru cel Mare traversa Palestina (332 i.Hr.; vezi Iosif Antiquities xi, 8, 4. 5), 78 de ani mai tarziu, Iadua trebuie sa fi fost in varsta de aprox. 100 de ani. Cei care sustin ca Neemia l-a precedat pe Ezra declara ca aparenta dificultate de a presupune ca Iadua functiona ca mare preot la varsta de 100 de ani poate fi rezolvata admitand ca Ezra a sosit la Ierusalim sub Artaxerxe II (405/04-359/58 i.Hr.). Atunci se poate explica faptul ca Iohanan a devenit mare preot cu putin timp inainte de 410 i.Hr., ca succesor al lui Ioiada, fiul lui Eliasib, contemporanul lui Neemia. Presupunand ca Iohanan era de vreo 30 de ani in 410, el avea 43 de ani cand Ezra a sosit la Ierusalim, in anul al 7-lea de domnie al lui Artaxerxe II, si astfel detinea o camera la Templu, pe care Ezra a putut-o folosi (Ezra 10,6). Daca presupunem in continuare ca Iadua s-a nascut tarziu in viata lui Iohanan, poate cand Iohanan avea 40 de ani, el a atins varsta de 70 de ani pe timpul vizitei lui Alexandru. Acestea sunt cele cinci argumente mai importante pe care savantii le prezinta in favoarea inversarii succesiunii traditionale a expeditiilor lui Ezra si Neemia. Argumentele acestea vor fi analizate acum din punctul de vedere al succesiunii traditionale Ezra-Neemia. 1. Pozitia lui Ezra pe vremea lui Neemia era una normala. Ezra a sosit la Ierusalim in 457 i.Hr., inarmat cu mari puteri, dar nu ca guvernator precum Neemia, 13 ani mai tarziu. Ezra castigase favoarea imparatului, care l-a autorizat sa se intoarca in Iudea si sa reorganizeze sistemul judecatoresc potrivit legilor iudaice (vezi Ezra 7,26). De asemenea el a primit sustineri financiare bogate si pe cat se pare dreptul de a intari cetatea. In timpul rebeliunii lui Megabizos, satrap "Dincolo de Rau" (vezi p. 62), de care apartinea provincia Iudea, samaritenii au folosit poate ocazia sa comunice direct cu imparatul asigurandu-l de loialitatea lor, dar in acelasi timp acuzandu-i pe iudei de intentia daunatoare de a reconstrui zidul cetatii lor. Artaxerxe, nestatornic din fire si oportunist, a acceptat poate cu recunostinta declaratia pe care au facut-o samaritenii, nadajduind ca loialitatea lor urma sa-i provoace neajunsuri razvratitului de Megabizos in propria lui satrapie, si le-a ingaduit samaritenilor sa ceara o oprire a reconstruirii zidului Ierusalimului. Nemultumiti numai cu oprirea activitatii iudeilor, totusi samaritenii au demolat poate o parte din acesta si au ars anumite porti (vezi la Neemia 1,3). Dupa ce Megabizos si Artaxerxe s-au impacat, au fost refacut relatiile normale cu satrapia de "Dincolo de Rau", iar Neemia a aflat de la fratele sau (vezi la Neemia 1,2) ce se petrecuse in Iudea in perioada cand legaturile cu provincia aceea fusesera intrerupte. Atunci Neemia i-a cerut imparatului, de a carui bunavointa se bucura, sa fie trimis la Ierusalim cu autoritate deplina pentru a reconstrui zidul (Neemia 1 si 2). Cu toate ca Neemia primise autoritatea deplina sa reconstruiasca zidul, el a actionat cu foarte mare atentie la sosirea lui la Ierusalim, perfect constient de puterea si staruinta vrajmasilor sai. Discretia lui initiala (Neemia 2,12-16), alaturi de hotararea care mai tarziu a respins opozitia fata lucrarea lui, arata cat de calificat era pentru a termina lucrarea la care se angajase Ezra, dar fusese impiedicat de a o indeplini. Pentru motivul acesta Ezra a socotit poate ca e intelept sa nu iasa in evidenta pana s-a terminat construirea zidului. Se poate de asemenea ca Ezra sa fi fost acuzat de vrajmasii sai dintre iudei ca produce neliniste si conflict intre Iuda si natiunile invecinate pentru ca a alungat femeile pagane din casele iudaice, la intoarcerea sa la Ierusalim (Ezra 9 si 10). Poate ca prudenta a dictat un anumit comportament care, la inceput, a dat aparenta ca Neemia nu avea de a face cu Ezra. Totusi, odata zidul terminat si neavand de ce sa se mai teama, Neemia i-a acordat in mod firesc lui Ezra locul indreptatit in treburile natiunii. La sfintirea zidului, el l-a invitat pe Ezra sa conduca unul dintre cele doua coruri de lauda din cadrul ceremoniei, in timp ce el insusi l-a condus pe al doilea (Neemia 12,36.38). Era numai potrivit ca cele doua procesiuni sa fie conduse de cei doi barbati care avusesera un loc atat de insemnat in lucrarea de refacere a zidului. Mai tarziu, cand a sosit vremea sarbatorilor, Ezra a fost conducatorul religios necontestat si a indrumat poporul in activitatile sale (Neemia 8,1-6.9.13). Aceasta arata ca Neemia nu l-a ignorat pe Ezra, ci i-a acordat locul cuvenit de indata ce conditiile au ingaduit-o. Nu e adevarat, asa cum s-a sustinut, ca numele lui Ezra poate fi trecut cu vederea in cap 8-12 din Neemia, fara nici cea mai mica consecinta pentru naratiune. Daca s-ar fi procedat asa, un dintre cele doua procesiuni din timpul zidului nu ar fi avut conducator. Explicatia care face din Ezra intai predecesorul si mai tarziu colaboratorul lui Neemia e pe deplin compatibila cu faptele cunoscute. 1. 2. Neemia a folosit cel mai vechi recensamant cunoscut. Faptul ca Neemia a folosit lista recensamantului de pe timpul lui Zorobabel ca baza pentru masurile lui de a repopula Ierusalimul (Neemia 7) nu vrea sa spuna ca i-a omis pe acei exilati care se intorsesera de curand cu Ezra sau ca acestia nu se intorsesera inca. Noi cunoastem evenimentele din acea vreme doar partial. Este posibil ca exilatii care-l insotisera pe Ezra sa fi fost mai dispusi sa locuiasca in Ierusalim decat cei de pe timpul lui Zorobabel, o situatie care l-ar fi facut pe Neemia sa cerceteze lista recensamantului anterior. Un alt posibil motiv pentru consultarea listei mai vechi ar putea fi faptul ca cei 50.000 de exilati ai expeditiei lui Zorobabel erau mai egal distribuiti prin tara decat grupa relativ mica care sosise la Ierusalim cu Ezra. Intrucat lista lui Zorobabel mentioneaza 45 de grupe, excluzand pe slugile si saltimbancii, iar lista lui Ezra numai 18 grupe, este evident ca prima lista oferea o mai buna reprezentare a contingentelor de populatiei decat cea de a doua. Faptul ca lista lui Ezra nu e mentionata in Neemia 7 nu dovedeste ca ea nu exista pe timpul lui Neemia. 2. 3. Neemia nu a organizat un nou oficiu al trezoreriei. E falsa sustinerea ca Neemia, in cursul celui de al doilea mandat al lui ca guvernator, a instituit pentru prima data vistiernici. Raportul din Neemia 13,10-14 afirma in mod clar ca la sosirea lui la Ierusalim a doua oara Neemia a aflat ca de un timp poporul nu mai daduse zecime si ca, din cauza aceasta, personalul Templului fusese constrans sa lucreze pamantul pentru ca sa-si asigure cele trebuincioase vietii. Neemia a corectat situatia imediat dupa sosirea sa. Convingandu-i pe iudei sa reia platirea de zecime, a reusit sa-i recheme pe leviti si pe cantareti la Templu. Asadar era nevoie de vistiernici care sa manuiasca fondurile si de aceea au fost numiti patru barbati. Mentionarea a patru vistiernici in Ezra 8,33 nu indreptateste concluzia ca era ceva obisnuit ca toate fondurile Templului sa fie administrate de o comisie de patru. A presupune ca o astfel de comisie nu a existat inainte de a doua perioada de serviciu a lui Neemia nu are la baza fapte reale. 3. 4. Ezra I-a multumit lui Dumnezeu pentru permisiunea de a construi un zid. Daca reconstituirea istoriei activitatii lui Ezra, asa cum e trecuta in revista pe scurt la punctul nr. 1, e in acord cu faptele, Ezra a fost imputernicit sa reconstruiasca zidul Ierusalimului la data reintoarcerii lui, in anul 457 i.Hr. Daca lucrurile stau asa, nu e de mirare ca-l descoperim multumind lui Dumnezeu (Ezra 9,9), deoarece ii influentase pe imparatii Persiei sa dea lui Israel "o noua putere de viata" (Cir si Artaxerxe I), sa ajute pe Israel la construirea Casei Dumnezeului lor (Cir si Dariu I) si sa le "faca rost de un loc de adapost in Iuda si in Ierusalim" [sa le "dea" "un zid in Iuda si la Ierusalim", KJV] (Artaxerxe I). Este de observat ca zidul nu era inca terminat. Cuvintele lui ar putea fi intelese astfel, numai daca alte dovezi ar iesi la iveala, dovedind ca inaltarea zidului fusese deja terminata inainte ca rugaciunea lui sa fi fost rostita. Dar luata singura, afirmatia aceasta poate fi interpretata de asemenea ca prin harul lui Dumnezeu se daduse autorizatia de a se continua reconstruirea zidului. Cuvintele nu dau de inteles ca zidul era deja terminat, si textul acesta nu poate fi luat ca dovada ca reforma lui Ezra, descrisa in cap. 9 si 10, a avut loc dupa evenimentele raportate in cartea lui Neemia. 4. 5. Varsta lui Iohanan nu a fost nelogica. Nu exista motiv sa se puna la indoiala faptul ca Iohanan, mentionat intr-un document iudaic de la Elefantina ca mare preot in 410 i.Hr., este Iohanan, fiul lui Eliasib, din Neemia 12,22.23. Cel mai probabil el a fost si omul in a carei camera a plans Ezra (Ezra 10,6). Chiar pe vremea reintoarcerii lui Ezra la Ierusalim, in anul 457 i.Hr., Iohanan era deja un preot respectat in varsta de aproape 30 de ani si avea propria sa camera invecinata cu Templu. El putea sa fie mare preot si in 410 i.Hr., la varsta de 70-80 de ani, cand scrisoarea amintita anterior, a iudeilor din Elefantina, i-a fost scrisa. Singura dificultate a acestei interpretare este in legatura cu Iadua, daca a fost succesorul lui Iohanan ca mare preot si daca slujea inca pe vremea lui Alexandru, la 75 de ani dupa scrisoarea elefantina catre Iohanan, asa cum ar parea sa sustina Iosif (Antiquities, xi, 8. 4, 5). Totusi, aceasta dificultate pare mai serioasa decat este in fapt. Chiar daca Iosif e corect in sustinerea ca marele preot de pe timpul lui Alexandru era Iadua, nu e dovada ca acesta era acelasi Iadua cu cel mentionat in Neemia 12,11.22. Insasi cartea lui Neemia mai cunoaste un Iadua, mentionat in calitate de cap de familie, care a semnat legamantul de pe timpul lui Neemia (Neemia 10,21). Prin urmare, Iadua din Neemia 12,11.22, care a venit dupa Iohanan ca mare preot, ar fi putut sa fie bunicul unui mare preot cu numele de Iadua, care a oficiat in Templu pe vremea vizitei lui Alexandru. Ar trebui sa se ia in consideratie ca istoricul Iosif a facut cel putin o singura greseala serioasa in naratiunea lui cu privire la istoria timpului sau, facandu-l pe Sanbalat contemporan al lui Alexandru (Antiquities, xi, 8. 2, 3). Stim din Biblie si din rapoarte contemporane aflate la Elefantina ca Sanbalat a trait pe vremea lui Neemia (vezi la Neemia 2,10). De aceea, e foarte posibil ca el sa fi confundat numele marilor preoti iudei. Cu toate acestea, nu e necesar ca din cauza aceasta sa presupunem ca relatarea vizitei lui Alexandru trebuie considerata ca fiind legendara. Din discutia de mai sus este evident ca dovada adusa ca argument in favoarea parerii ca lui Ezra a aparut dupa Neemia este, in cel mai bun caz, foarte slaba. Datorita recunoasterii acestui fapt, multi cercetatori au refuzat sa inverseze succesiunea traditionala. In plus, o astfel de inversare propusa ii pune pe aparatorii teoriei inversarii in situatii dificile, asemanatoare celor pe care cauta sa le evite. 1. Varsta lui Meremot. Cand a sosit la Ierusalim, in anul 457 i.Hr., Ezra a predat visteriileaduse de la Babilon preotului Meromot, fiul lui Urie (Ezra 8,33). Acelasi Meremot e amintit 13 ani mai tarziu, ca un activ sustinator al lui Neemia si un entuziast conducator a doua sectiuni ale zidului (Neemia 3,4.21). Nu intervine nici o problema de pe urma faptului ca acelasi barbat a indeplinit diferitele functii atribuite lui in textele amintite mai sus in decursul celor 13 ani, din 457 in 444. Daca, insa, asa cum se pretinde, Ezra a sosit la Ierusalim in anul 397 i.Hr., in al 7-lea an al lui Artaxerxe II, la 47 de ani dupa ce zidul lui Neemia fusese construit, Meremot care a primit vistieriile de la Ezra era un om foarte batran. Chiar daca Meremot avea 25 de ani cand a purtat raspunderea zidirii a doua parti din zid, el ar fi atins varsta de 72 de ani, cand a activat ca unul dintre vistiernici, pe vremea reintoarcerii lui Ezra. Desi acest ar putea fi posibil, ar fi de observat ca noua teorie ii atribuie lui Meremot o varsta pe care adeptii acestei teorii o considera imposibila pentru Iohanan. Un alt punct demn de reamintit este ca pe vremea lui Ezra si a lui Neemia orice mare preot slujea toata viata, si e numai de asteptat ca cei care detineau slujba sa fie inaintati in varsta catre sfarsitul perioadelor succesive de serviciu. Astfel Aaron a servit ca mare preot pana la varsta de 123 de ani, Eli pana la varsta de 98 si Iehoiada pana la varsta de 130 de ani (Numeri 33,39; 1 Samuel 4,15; 2 Cronici 24,15). 2. Varsta lui Ezra. O dificultate si mai mare pentru sustinatorii teoriei inversarii apare in privinta varstei lui Ezra, in cazul in care a sosit la Ierusalim la 47 de ani dupa Neemia. Adeptii acestei noii teorii il prezinta pe Ezra ca marele conducator religios al activitatilor descrise in Neemia 8 si ca unul dintre cei doi conducatori la ceremonia de sfintire a zidului. Dar cineva ales sa conduca astfel de lucrari, in locul marelui preot, trebuie sa fi fost un om distins si extrem de influent, prin urmare, nu un tanar. E dificil sa ne imaginam ca cineva ales pentru acest rol sa fie mai tanar de 40 de ani sau ca Neemia l-ar fi ales daca nu era cunoscut pentru realizari speciale si importante anterioare. Insa admiterea ca Ezra avea o varsta respectabila pe vremea lui Neemia conduce inevitabil la o varsta absurd de inaintata pentru el pe timpul presupusei lui reintoarceri din Babilon, 47 de ani mai tarziu, in anul 397 i.Hr. Recunoscand aceasta serioasa dificultate, multi invatati care inverseaza ordinea biblica a lui Ezra si Neemia, sterg numele lui Ezra din texte care-l asociaza cu Neemia sau in mod arbitrar plaseaza expeditia lui in al 37-lea an al lui Artaxerxe I. Pentru cititorii acestui comentariu este suficient sa aratam ca ambele propuneri sunt bazate pe modificari deliberate ale textului biblic. Cercetatorul conservator al Bibliei nu gaseste motiv pentru inversarea succesiunii sosirii lui Ezra si a lui Neemia, asa cum e data in Biblie. O astfel de schimbare nu numai ca nu rezolva toate dificultatile pe care isi propune sa le inlature, ci creeaza unele noi si face cat se poate de dificila o reconstituire a istoriei timpului aceluia. Nu putem ignora nici afirmatiile Inspiratiei si nici faptele cunoscute ale istoriei. COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1-28 � PK 607-614 1 � DA 233; PK 698 1-5 � � PK 608 6 � PK 609 9 � DA 233; PK 611, 617, 698 10 � � PK 608, 623 11.12 � � PK 610 12.13 � � PK 607 12-26 � � GC 326; LS 58; 1T 52 13 � � PK 611 14.15.20.23 � PK 610 24-26 � � PK 611 27.28 � � PK 612 28 � � PK 614 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version: