12:37 Copiii lui Israel au plecat din Ramses spre Sucot, in numar de aproape sase sute de mii de oameni care mergeau pe jos, afara de copii.
Din Ramses. Faptul ca ,,Ramses” de aici este acelasi ca si ,,Ramses” din cap. 1,11, cu greu poate fi pus la indoiala, deoarece cuvintele ebraice difera numai in vocalizarea lor, care a fost inserata in Biblie aproximativ prin secolul al VII-lea al erei crestine. Ramses a fost orasul pentru a carui construire mana de lucru a sclavului izraelit fusese folosita pe scara larga. Dupa cum este spus in comentariul asupra cap. 1.11, numele dat aici probabil ca este un nume de mai tarziu al cetatii Tanis (Avaris). La doua sute de ani dupa Exod, Tanis a primit numele de Ramses, acordat de marele lui renovator, Ramses II. Ruinele acestei cetati sunt cunoscute astazi sub numele arab San el-Hagar. Ea este asezata in delta nord-estica, aproximativ la 27 mile nord-vest de cetatea El Qantara pe canalul de Suez.
Spre Sucot. Comentatorii mai vechi au identificat in mod incorect acesta, ca fiind primul loc de oprire al izraelitilor dupa plecarea lor din Ramses, cu Pitom. Acum, cercetatorii sunt in general de acord ca numele ebraic dat aici este o transliterare a egipteanului Tjeku, amintit in documentele egiptene ca o localitate de granita. Locul acesta este identificat cu Tell el-Maskhuta, in partea de rasarit a lui Wadi Tumilat, aproximativ la 32 mile sud-est de Tanis sau Ramses.
Sase sute de mii. Comentatorii scot in evidenta unele dificultati cu privire la numarul indicat aici. Vazand ca au fost inclusi numai barbatii in varsta de peste 20 de ani (Numeri 1,3-43), populatia totala putea fi evaluata la mai multe milioane. Problema este cum a putut o asemenea multime, impreuna cu miile de animale ale lor, sa treaca prin stramtele vai ale peninsulei Sinai, fara a se intinde pe un parcurs de sute de mile, fara sa se mai spuna nimic despre gasirea macar a unui loc de tabara destul de mare pentru a-i adaposti?
Unii citeaza dovezi biblice care arata ca Israel era relativ mic si slab – prea putini ca sa ocupe tara, daca li s-ar fi oferit intr-un an (Exod 23,29.30; Numeri 13,28-33; Deuteronom 1,26-30; 7,7.17-22).
Altii explica faptul ca numerele din ebraica originala ar putea produce incurcaturi. De exemplu, nu se stie daca numeralele asociate 100 si 1000 trebuie sa fie intelese ca de 100 de ori, sau ca 100 plus 1000.
Unii comentatori sugereaza ca nu puteau intelege in mod precis cuvantul ebraic tradus prin ,,mie”, ‘lph sau ‘eleph. Cuvantul mai inseamna si familie, ca in Judecatori 6,15. In alte locuri pare sa insemne ,,familie” sau ,,clan” (1 Samuel 10,19; 23,23; Mica 5,2). Ba mai mult, ‘aluph, un cuvant avand aceleasi consoane ca ‘eleph, dar vocale diferite inseamna ,,prieten”, sau ,,sef tribal”. Din cauza aceasta, s-a sugerat ca expresia tradusa de obicei ,,sase sute de mii”, in realitate inseamna ,,sase sute de familii”. Comentatorii cred ca mult mai probabil ca cele 12 familii care au coborat in Egipt cu Iacov sa creasca la 600 de familii in 215 ani, decat sa presupuna ca cei 70 de barbati din Geneza 47,27 au crescut la 600.000 de barbati in numai patru generatii. (vezi Geneza 15,16).
Unii au explicat ca 600.000 de barbati ar fi putut sa rezulte din cresterea naturala, daca fiecare fiu, asemenea lui Iacov, ar fi avut 12 fii. Impotriva acestei teoretice solutii matematice s-a ridicat obiectia ca nici unul din urmasii lui Iacov, ai caror fii sunt raportati, nu a avut atat de multi copii.
O alta semnificatie a lui ‘eleph este ,,unitate militara” (Numeri 31,5.14, etc.). Prin urmare, unii spun ca armatele izraelite erau constituite de 600 de unitati, fiecare dintr-un clan, sau diviziune tribala.
Referirea lui E.G. White la ,,mai mult de doua milioane de suflete” (PP 334, 379 tr. romana) si ca ,,milioanele” care au iesit din Egipt si-au gasit mormantul in pustie (PP 410) se armonizeaza cu cuvintele lui Moise asa cum le gasim traduse ca fiind 600.000, aici si in alte texte asemanatoare (vezi cap. 38,25.26).