8:9 Dintr-unul din ele a crescut un corn mic, care s-a marit nespus de mult spre miazazi, spre rasarit, si spre tara cea minunata.
Dintr-unul din ele. In ebraica expresia este ambigua in ce priveste genul. Cuvantul tradus ,,ele”, hem, este masculin. Acesta arata ca, din punct de vedere gramatical, antecedentul este ,,vanturi” (v. 8) si nu ,,coarne”, deoarece ,,vanturi” poate fi si masculin si feminin, dar ,,coarne” numai feminin. Pe de alta pare cuvantul tradus ,,unul”, ‘achath, este feminin, sugerand ,,coarnele” ca antecedent. ‘Achath ar putea natural, sa se refere la cuvantul ,,vanturi”, care apare mai des la feminin. Dar ar fi indoielnic ca scriitorul sa atribuie doua genuri diferite aceluiasi substantiv intr-o atat de apropiata relatie contextuala. Pentru a ajunge la un acord gramatical ar trebui sau ca ‘achath sa fie schimbat la masculin, facand ca intreaga expresie sa se refere clar la ,,vanturi” sau cuvantul care-l reprezinta pe ,,ele” sa fie schimbat la feminin, in care caz referirea ar fi ambigua, intrucat ori ,,vanturi”, ori ,,coarne” ar putea sa fie antecedentul. O serie de manuscrise ebraice au cuvantul tradus ,,ele” la feminin, ca in traducerea Cornilescu. Chiar daca manuscrisele acestea reflecta textul original, pasajul ramane tot ambiguu.
Comentatorii care interpreteaza ,,cornul cel mic” din versetul 9 ca referindu-se la Roma au avut dificultati sa explice in chip satisfacator cum putea Roma sa se iveasca dintr-una din subdiviziunile imperiului lui Alexandru. Insa daca ,,ele” se refera la ,,vanturi” orice dificultate dispare. Atunci pasajul ar spune pur si simplu ca dintr-unul din cele patru puncte cardinale se va ivi o alta putere. In explicatia literala a simbolurilor viziunii se spune ca Roma se va ridica ,,la sfarsitul stapanirii lor” (v. 23), adica a ,,imparatiei” celor patru corne. Totusi, v. 23 se refera numai la timpul cand cornul cel mic se iveste si nu spune nimic cu privire la locul ivirii lui, in timp ce v. 9 este preocupat numai de localizarea lui.
Sa nu uitam ca profetul este aici in cursul unei descrieri a simbolurilor profetice, asa cum i-au fost prezentate scenele. El inca nu interpreteaza viziunea. Interpretarea acestei parti a viziunii apare in v. 23. O regula importanta care trebuie respectata cand se interpreteaza simbolurile viziunilor este de a da o interpretare numai acelor parti ale reprezentarii in tablou care erau menite sa aiba o valoare interpretativa. Ca si in parabole, anumite parti sunt necesare pentru a completa prezentarea dramatica, dar nu au neaparat o importanta in sine. Care din acestea au valoare interpretativa, numai Inspiratia poate hotari. Vazand ca in situatia de fata Inspiratia (v. 23) vorbeste doar despre timpul cand va aparea puterea reprezentata prin cornul acesta, si nu spune nimic cu privire la punctul geografic al originii ei, nu avem motive sa punem accent pe expresia ,,dintr-unul din ele”.
Intrucat viziunea capitolului 8 este stransa legata cu schema profetica a capitolelor 2 si 7, si intrucat in aceste doua scheme puterea care vine dupa Grecia este Roma ( vezi comentariul la cap. 2,40; 7,7) concluzia rezonabila este ca puterea reprezentata prin ,,cornul” din v. 8 se refera tot la Roma. Interpretarea aceasta este confirmata de faptul ca Roma a implinit cu exactitate diferitele elemente ale viziunii.
Un corn mic. Acest corn mic reprezinta Roma in ambele ei faze, pagana si papala. Daniel a vazut Roma mai intai in faza ei pagana, imperiala, luptandu-se impotriva poporului iudeu si a primilor crestini, si apoi in faza ei papala, dainuind pana in zilele noastre si in viitor, luptandu-se impotriva bisericii adevarate. Pentru aceasta dubla aplicatie vezi comentariul la v. 13 si 23.
Nespus de mult. Ebr. yether, cu sensul de baza ,,ramasita”. In cateva cazuri descrie, ca aici, ceea ce trece de masura, in sensul de a lasa o ramasita. Mai este tradus ,,cel dintai” (Geneza 49,3), ,,aspru” [din belsug – KJV] (Psalmi 31,24), ,,si mai (mult)” (Isaia 56,12). Cuvantul tradus prin ,,nespus de” in Daniel 8,8 este me’od, cuvantul mai obisnuit pentru ,,peste masura”. In Vechiul Testament me’od este tradus de multe ori prin ,,afara din cale”, ,,foarte mare” (Geneza 13,13; 15,1; etc.) in forma lui simpla si uneori in forma lui repetata. Nu se poate sustine ca yether (Daniel 8,9) reprezinta un grad mai mare decat me’od. Orice maretie a Romei intrecand-o pe a Greciei trebuie dovedita istoric, si nu pe baza acestor cuvinte.
Spre miazazi. Egiptul era de multa vreme un protectorat neoficial al Romei. Soarta lui era deja in mainile Romei la 168 i.Hr., cand lui Antioh Epifanul care voia sa se razboiasca cu Ptolemeii i s-a ordonat sa paraseasca tara. Egiptul pe cand era inca sub administratia lui ptolemaica, a constituit un pion al politicii romane rasaritene timp de multi ani inainte de a deveni, in anul 30 i.Hr., o provincie romana.
Spre rasarit. Imperiul seleucid a pierdut teritoriile lui apusene in favoarea Romei inca de la 190 i.Hr., iar in cele din urma s-a transformat in provincia romana Siria in anul 65 i.Hr., sau la scurt timp dupa aceea.
Tara cea minunata. Ebr. tevi, ,,podoaba”, ,,slava”. Aici se face referire fie la Ierusalim fie la tara Palestinei. Tevi este tradus ca ,,minunat” sau ,,maret” in cap. 11,16.41. Totusi acolo ebraica are si cuvantul care insemneaza ,,tara” pe cand aici ,,tara” se subintelege. Palestina a fost incorporata in Imperiul Roman in anul 63 i.Hr.