11:2 Acum, iti voi face cunoscut adevarul: Iata ca vor mai fi inca trei imparati in Persia. Cel de al patrulea va strange mai multa bogatie decat toti ceilalti; si cand se va simti puternic prin bogatiile lui, va rascula totul impotriva imparatiei Greciei.
Adevarul. Partea principala a celei de-a patra mari descoperiri din Daniel incepe cu versetul acesta. Tot ce este inainte, de la cap. 10,1 pana la 11,1 reprezinta cadrul si introducerea.
Trei imparati in Persia. Intrucat viziunea aceasta i-a fost data lui Daniel in anul al treilea al lui Cir (cap. 10,1), referirea este fara indoiala la cei trei imparati care i-au urmat lui Cir pe tronul Persiei. Acestia au fost: Cambises (530-522 i.Hr.), falsul Smerdis (Gaumata, al carui nume babilonian a fost Bardiya; vezi Vol. III, p. 348, 349), un uzurpator (522 i.Hr.), si Darius I (522-486 i.Hr.).
Al patrulea. Comentatorii sunt in general de acord ca contextul il desemneaza pe Xerxe ca fiind ,,al patrulea” imparat, dar variaza in ce priveste enumerarea diferitilor imparati la care se face referire in versetul acesta. Unii sustin ca ,,al patrulea” imparat astfel desemnat a fost de fapt ultimul din cei trei care mai avea sa ,,fie”. Ei il considera pe Cir ca fiind primul din cei patru, si il omit pe falsul Smerdis, deoarece el nu facea parte din linia legitima si a obtinut tronul pentru doar cateva luni. Altii il omit pe Cir ca fiind primul din cei patru si il includ pe falsul Smerdis ca fiind unul din cei trei care avea sa-i urmeze. Oricum Xerxe este al patrulea. Totusi, cea de-a doua din cele doua conceptii ar parea sa reprezinte mai apropiat sensul natural al contextului.
Mai multa bogatie. Sau ,,mult mai bogat”. Xerxe trebuie sa identificat cu Ahasveros din cartea Estera (vezi Vol. III, p. 459; vezi si Estera 1,1). Despre el se raporteaza ca era deosebit de mandru de ,,bogatia stralucita a imparatiei lui” (vezi Estera 1,4.6.7). Herodot, care a scris pe larg despre Xerxe, ne lasa un raport viu si amanuntit al puterii sale militare (vii, 20, 21, 40, 41, 61-80).
Va rascula totul. Sau ,,Ii va atata pe toti”. Pasajul acesta poate fi tradus in doua feluri deosebite. Asa cum este tradus de Cornilescu, a fost considerat ca insemnand ca Xerxe va rascula natiunile lumii impotriva Greciei. Ca acest lucru s-a intamplat este un fapt istoric bine cunoscut. Pe vremea lui Xerxe, peninsula grecilor ramasese singurul teritoriu important din Mediterana rasariteana care nu era sub dominatie persana. In anul 490 i.Hr., Darius cel Mare, predecesorul lui Xerxe, pe cand incerca sa-i subjuge pe greci a fost oprit la Maraton. O data cu urcarea pe tron a lui Xerxe, s-au facut noi planuri pe scara larga si cu un buget amplu pentru cucerirea Greciei. Herodot
(vii. 61-80) enumera peste 40 de natiuni care au oferit trupe pentru ostirea lui Xerxe. In armata aceasta vasta se gaseau ostasi din tari foarte departate unele de altele cum ar fi India, Etiopia, Arabia si Armenia. Chiar si cartaginezii se pare ca au fost atrasi sa participe la asalt atacand colonia greaca a Siracuzei din Sicilia.
In anul 480 i.Hr., vastul imperiu persan s-a ridicat cu ostirile sale impotriva grecilor. Cetatile-state grecesti, atat de des luptandu-se unele cu altele, s-au unit pentru a-si salva libertatea. La inceput au suferit cateva infrangeri. Au fost biruiti la Termopile, iar Atena a fost ocupata si in parte arsa de catre persi. Apoi s-a intors roata. Flota greaca, sub conducerea lui Themistocles, s-a gasit prinsa de catre unitatile navale superioare ale persilor in golful Salamina, pe coasta Aticei, nu departe de Atena. La scurt timp dupa inceputul bataliei s-a vazut ca corabiile persane erau in formatii prea stranse ca sa poata manevra in mod eficient. Sub atacurile violente ale grecilor multe au fost scufundate, si n-a scapat decat o parte din flota. O data cu victoria aceasta a grecilor fortele navale ale persilor au fost eliminate din lupta pentru cucerirea Greciei. In anul urmator, 479 i.Hr., grecii au infrant in mod decisiv trupele Persiei la Plataea si le-au alungat pentru totdeauna de pe teritoriul grec.
Exprimarea din textul acesta corespunde izbitor faptului ca Xerxe a rasculat ,,totul impotriva Greciei”. Dar este posibil sa traducem cuvintele ebraice oarecum obscure ale acestui pasaj si intr-un fel oarecum diferit. Problema este daca ebraicul ‘eth, tradus aici ,,impotriva”, trebuie sa fie inteles ca o prepozitie care insemneaza ,,impotriva”, sau ca un semn ca verbul este in forma directa. Este o realitate si ca ‘eth este uneori folosit in felul acesta impreuna cu alte verbe care denota cearta sau lupta (vezi Geneza 14,2). Dar este o realitate si ca verbul tradus aici ,,va rascula” apare de 12 alte ori in Vechiul Testament urmat de ‘eth, iar in fiecare din aceste cazuri textul arata clar ca ‘eth trebuie sa fie luat ca un complement direct. Daca ‘eth este luat aici in forma aceasta pasajul spune: ,,El va rascula intreaga imparatie a Greciei”.
Daca se prefera aceasta ultima traducere, este rezonabila urmatoarea interpretare: Din punctul de vedere al istoriei omenirii in linii mari, razboiul dintre Persia si Grecia constituie una din marile epoci istorice. Istoria ulterioara a Europei, si a lumii, ar fi putut sa fie mult diferita daca bataliile de la Salamina si Plataea s-ar fi incheiat cu un rezultat diferit. Civilizatia apuseana, pe atunci marginita cu totul numai la patria ei, Grecia, a izbutit sa scape de a fi inghitita de catre despotismul oriental. Statele grecesti au dobandit astfel un sentiment al unitatii pe care nu-l avusesera inainte. Victoria de la Salamina a dovedit Atenei importanta puterii maritime, iar in curand cetatea s-a asezat in fruntea unui imperiu maritim. Vazuta in lumina aceasta, ultima propozitie din Daniel 11,2 constituie un cadru corespunzator pentru cap. 11,3.
Grecia. Ebr. Yawan, transliterat ,,Iavan” in Geneza 10,2 (vezi comentariul de acolo). Grecii, sau Ionienii, erau descendentii lui Iavan. Vezi comentariul la Daniel 2,39.