Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / Coloseni

Coloseni 1:20


1:20 si sa impace totul cu Sine prin El, atat ce este pe pamant cat si ce este in ceruri, facand pace, prin sangele crucii Lui.

Facand pace. Pacea este necesara deoarece intrarea pacatului in univers a adus instrainarea.

In versetul 20 KJV nu reflecta corect ordinea propozitiilor din greaca si intuneca intr-un fel intelesul. Urmatoarea traducere literala reflecta ordinea din limba greaca: ,,Si prin El sa impace toate lucrurile in El, dupa ce a facut pace prin sangele crucii Sale, prin El, fie cele de pe pamant, fie cele din cer.” Expresia ,,prin El sa impace” ar trebui sa fie legata de versetul 19. Daca e acceptata exprimarea din versetul 19, asa cum apare in KJV (vezi v. 19), ideea este: ,,a placut lui Dumnezeu prin El sa impace toate lucrurile”. Se pare ca invatatorii mincinosi sustineau ca pacea era adusa prin mijlocirea ingerilor.

Prin El. Aceasta sintagma apare de doua ori in acest verset [KJV], in primul caz in pozitia accentuata din limba greaca. Isus este agentul prin care se realizeaza impacarea.

Sangele crucii Lui. In ce priveste insemnatatea sangelui lui Hristos in planul de mantuire, vezi comentariul de la Romani 3,25. Crucea lui Hristos este punctul culminant in planul de mantuire. E subiectul cu care se lauda Pavel (Galateni 6,14). Va fi subiectul stiintei si cantecului celor rascumparati in decursul veacurilor vesnice (GC 651).

Sa impace. Gr. apokatalasso, o forma accentuata a cuvantului pe care Pavel il foloseste in mod obisnuit pentru impacare, katalasso (vezi comentariul de la Romani 5,10).

Totul. S-a discutat mult daca prin acest cuvant se intelege si sfera lucrurilor necugetatoare si neinsufletite. In ce sens ar cere acestea impacare? S-ar putea ca apostolul sa trateze efectele generale ale intrarii pacatului in univers si astfel sa includa in planul de rascumparare nu doar fiintele inteligente ci si creatiunea necugetatoare si neinsufletita (vezi comentariul de la Romani 8,19).

Pe pamant. Pacatul lui Adam a avut repercusiuni asupra fiecarui aspect al vietii de pe acest pamant. Degenerarea s-a extins de la om, capodopera lucrarii Creatorului, pana la plante, insecte, viata marina si chiar pana la pamantul neinsufletit. Actul rascumparator al lui Hristos va readuce in cele din urma desavarsirea si armonia.

In ceruri. Unii comentatori sustin ca desi numai a treia parte din ingeri s-au rasculat impotriva conducerii lui Dumnezeu si au fost alungati din cer, restul ostirilor ceresti nu au inteles pe deplin gravitatea pacatului si rezultate lui ingrozitoare pana cand Hristos nu a murit pe cruce. Dupa acest eveniment fiintele ceresti au inteles mai bine ca niciodata ca drepte si adevarate sunt caile lui Dumnezeu si ca planul lui Satana duce la moarte. Astfel, prin cruce toate lucrurile materiale si spirituale, ceresti si pamantesti, vor fi aduse la o stare de armonie perfecta si vor fi restabilite scopului lor initial. Timpul si aducerea la indeplinire prin Hristos a planurilor lui Dumnezeu, il vor demasca pe Satana si cei care simpatizeaza cu el, astfel incat prin anihilarea lor va fi vazuta dreptatea lui Dumnezeu. Planul de mantuire isi va aduce al indeplinire scopul sau cuprinzator si adanc – si anume indreptatirea caracterului lui Dumnezeu inaintea universului (vezi PP 68).