8:17 Tadoc, fiul lui Ahitub, si Ahimelec, fiul lui Abiatar, erau preoti; Seraia era logofat;
Tadoc. Aici, Tadoc si Ahimelec sunt enumerati ca preoti, evident ca mari preoti, deoarece lista cuprinde pe cei mai inalti slujbasi ai imparatiei. Tadoc a aparut deja in prima parte a istoriei domniei lui David, unde este numit impreuna cu Abiatar in legatura cu aducerea chivotului la Ierusalim (1 Cronici 15,11). In timpul domniei lui David, cei doi sunt numiti de repetate ori colegi, dupa cate s-ar parea, egali.
Au fost sugerate trei motive pentru care David a urmat, dupa cum se pare, ciudata procedura de a avea doi mari preoti: (1) Cei doi preoti au reprezentat cele doua linii descendente din fiii lui Aaron: Eleazar si Itamar (vezi 1 Cronici 24,1-6), unde sunt amintiti Tadoc si Ahimelec, fiul lui Abiatar; (2) Reunind pe Iuda cu Israel, dupa un razboi indelungat, poate ca David a sperat sa cimenteze unitatea spiritului religios national, impartind slujba de mare preot intre cele doua case. Linia preoteasca a lui Abiatar fusese aproape nimicita de Saul (1 Samuel 22,9-20) pentru ajutorul dat lui David, dar ramura reprezentata prin Tadoc a ramas credincioasa lui Saul, cel putin pana cand David a ajuns imparat peste intregul Israel (1 Cronici 12,23-28); (3) Serviciul inchinarii nationale la Iehova nu fusese inca centralizat, pentru ca chivotul era la Ierusalim, iar cortul intalnirii la Gabaon, unde fusese dus dupa masacrul de la Nob; de aceea era nevoie de doua randuri de mari preoti, Tadoc fiind amintit in mod special ca slujind la Gabaon (1Cronici 16,39.40). Pentru istoria lui Tadoc si a tovarasilor lui de slujba, vezi sectiunea urmatoare despre Ahimelec.
Ahimelec. Amintit ca fiu al lui Abiatar, nu numai aici ci si in textul paralel din 1 Cronici 18,16 (ortografiat Abimelec) si in 1 Cronici 24,6, care se refera la o ocazie de mai tarziu. Dar marii preoti uniti cu David (vezi cele despre Tadoc scrise mai sus) sunt numiti de repetate ori ca ,,Tadoc si Abiatar”, pe tot parcursul vietii lui si chiar la inceputul domniei lui Solomon. De aceea, pomenirea lui Tadoc si Ahimelec in textul de fata si in cel din Cronici a dat nastere la speculatii privind ,,erorile de scriere” si ,,numele confuze”, mai ales deoarece Ahimelec este numit fiul lui Abiatar si Abiatar fiul lui Ahimelec.
Dar nu este nevoie sa se ia in considerare o eroare. Criticii nu tin totdeauna seama de faptul ca presupusa lor dificultate poate usor sa apara, atat din lipsa lor de informatii complete, cat si din greseala din partea scrierii vechi sau a copistilor. Referinte dispersate despre mai multe generatii ale unei familii preotesti nu constituie o naratiune completa. De pilda, sa ne inchipuim un strain, nefamiliarizat cu istoria americana, care citeste o carte despre politica americana. El poate fi mirat sa afle ca inaintea lui Cleveland a fost presedinte Benjamin Harrison, alaturi de alte declaratii ca el a precedat pe Harrison la presedintia Americii. Daca acest strain citeste toata istoria acelei perioade, va afla ca ambele informatii sunt corecte.
Afirmatiile despre Ahimelec si Abiatar permit urmatoarea reconstituire a evenimentelor: Ahimelec, care a dat lui David, ca fugar ,painea punerii inainte la Nob, a fost fiul lui Ahitub (1 Samuel 22,9-12) si era un descendent al lui Eli, pentru ca fiul sau, Abiatar a implinit profetia cu privire la casa lui Eli (1 Regi 2,27). In conformitate cu genealogia din 1 Samuel 14,3, Ahimelec trebuie sa fi fost un barbat de varsta inaintata cand a ajutat pe David. Abiatar, fiul sau, ar fi putut fi si el mare preot in acelasi timp (vezi despre Marcu 2,26), daca facea aceeasi slujba cu tatal sau. Or, el poate ca a fost mare preot in functie, in timp ce tatal sau a fost ,,mare preot onorific”, dupa cum este clar ca era legatura din Eli si fiii sai si dintre Ana si Caiafa, pe timpul lui Hristos (vezi despre Luca 3,2). Cand Saul a ucis pe preotii familiei lui Ahimelec, Abiatar a scapat cu efodul, simbolul slujbei sale (vezi despre Exod 28,6-20) si a devenit sfetnic si preot al lui David aflat in exil (1 Samuel 22,20; 23,6.9; 30,7). Abiatar si Tadoc sunt amintiti din nou impreuna ca mari preoti in legatura cu ceremonia aducerii chivotului lui Dumnezeu la Ierusalim (1Cronici 15,11.12). De aici inainte, Tadoc si Abiatar sunt numiti impreuna de repetate ori ca ,,mari preoti” in partea de la urma a vietii lui David (2 Samuel 15,29.35.36; 17,15; 19,11; 20,25) si chiar in prima parte a domniei lui Solomon (1 Regi 4,4).
Dupa biruintele ostirilor lui David asupra diferitilor vrajmasi din afara, consolidarea imparatiei si asigurarea intemeierii dreptatii, asa cum este descrisa in capitolul de fata (v. 1-15), dam de o lista a celor mai inalti slujbasi ai lui David. Dar aici sunt cuprinse numele lui Tadoc si Ahimelec ,,marii preoti”, ca si in textul paralel (1 Cronici 18,16). Abiatar a fost pentru un timp inlocuit cu fiul sau. Nu exista nimic care sa indice cat timp a detinut Ahimelec aceasta slujba sau de ce n-a ramas in aceasta slujba. Poate ca el a fost facut preot pentru o perioada, pe timpul cat tatal sau nu statea bine cu sanatatea. Poate ca batranul a putut fi scos cu intentia de a fi retras din viata sociala, din cauza desfasurarii unor evenimente neasteptate – posibil razvratirea lui Absalom. Cu toate ca Biblia nu ne informeaza asupra acestor chestiuni, in preotie au putut avea loc schimbari pentru un numar de motive. Nu este nevoie sa se presupuna ca avem de-a face cu o eroare a unui scrib.
Peste ani, il gasim pe Ahimelec participand inca o data la o ceremonie publica. Aceasta preceda incoronarea lui Solomon, cand batranul David a prescris indatoririle levitilor pentru viitoarea slujire in Templul anticipativ. S-a tras la sorti inaintea lui David si inaintea ,,preotului Tadoc si Ahimelec, fiul lui Abiatar” (1 Cronici 24,1-3; compara cu v. 6 si 31) ca reprezentanti ai celor doua ramuri ale familiei lui Aaron. Nu este deloc de mirare ca Abiatar n-a fost prezent cu aceasta ocazie, pentru ca el fusese doar de curand implicat in incercarea lui Adonia de a pune mana pe tron (1 Regi 1,5-7.19). In absenta lui, a fost normal ca fiul sau, Ahimelec sa functioneze ca reprezentant al casei lui Itamar, fata de Tadoc, al casei lui Eleazar. In felul acesta, alaturarea numelui sau cu cel al lui Tadoc nu cere o alta schimbare in slujba marelui preot. Ahimelec nu este numit preot, desi este amintit de trei ori (1 Cronici 24,3.6.31). La incoronarea lui Solomon numai Tadoc a fost uns ca mare preot (1 Cronici 29,22).
Totusi, Abiatar apare in prima lista a inaltilor slujbasi la inceputul domniei lui Solomon (1 Regi 4,4; compara cu v. 1, ceea ce inseamna ca aceasta lista se refera la inceputul domniei), adica inainte de moartea lui David. Probabil ca Solomon l-a retinut in slujba din respect pentru stima pe care i-o purta David ca vechi prieten si sfetnic. Cel putin el n-a demis pe Abiatar din preotit pana dupa moartea lui David si apoi numai dupa ce Adonia a facut ceea ce Solomon a considerat a fi o alta miscare amenintatoare (1 Regi 2,22.26.27). De atunci inainte Tadoc a fost singurul mare preot (1 Regi 2,35).
In felul acesta este evident ca diferitele rapoarte sunt complementare, nu contradictorii, si deci nu necesita revizuire.
Logofat. Evident o pozitie inalta, comparabila cu aceea a unui ministru (vezi 2 Regi 12,10; 18,37; 19,2).