Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / 1 Tesaloniceni

1 Tesaloniceni 5:23


5:23 Dumnezeul pacii sa va sfinteasca El insusi pe deplin; si: duhul vostru, sufletul vostru si trupul vostru, sa fie pazite intregi, fara prihana la venirea Domnului nostru Isus Hristos.

Dumnezeul pacii. [,,Si Insusi Dumnezeul pacii”, KJV]. Mai bine, ,,dar Dumnezeul pacii Insusi”. Cu acest verset Pavel isi incepe sectiunea finala a epistolei, careia ii da astfel forma unei rugaciuni. El a inaltat standardele crestine (v. 12–22), dar recunoaste ca nimeni nu le poate indeplini fara ajutor divin, asa ca prin cuvintele de incheiere ii indreapta pe cititori spre puterea intaritoare a lui Dumnezeu. Titlul, ,,Dumnezeul pacii” se refera la Dumnezeu, care este sursa pacii adevarate (vezi Romani 15,33; 16,20; 2 Corinteni 13,11; Evrei 13,20.21; vezi comentariul de la Filipeni 4,7). Dumnezeu cauta intotdeauna sa restaureze pacea cu cei rebeli (vezi comentariul de la 2 Corinteni 5,18.19).

Sfinteasca. Gr. hagiazo (vezi comentariul de la Matei 6,9; Ioan 17,17; 1 Corinteni 7,14).

Pe deplin. Gr. holoteles, ,,perfect”, ,,deplin in toate privintele”, de la holos, ,,intreg” si telos, ,,sfarsit”. Luther a tradus cuvantul holoteles prin ,,total”. Adevarata sfintire cuprinde intreaga fiinta: de fapt e cu neputinta o sfintire partiala, in sensul ca anumite aspecte ale vietii raman nesfintite. Fiecare aspect al vietii trebuie sa fie supus puterii purificatoare a Spiritului lui Dumnezeu.

Duhul vostru, sufletul vostru si trupul vostru. Pavel nu face aici un studiu al naturii umane, ci vrea sa se asigure ca nici o parte a vietii convertitilor nu va ramane neatinsa de puterea sfintitoare a lui Dumnezeu. In general Biblia pare sa vorbeasca de o impartire in doua a naturii umane, fie trupul si sufletul, fie trupul si duhul (vezi comentariul de la Matei 10,28; Romani 8,10; 1 Corinteni 5,3; 7,34). In Epistola catre tesaloniceni termenii acestia sunt pusi laolalta pentru a scoate in evidenta ca nici o parte din om nu trebuie sa ramana neatinsa de influenta sfintirii. Putem vedea

o insemnatate speciala in subimpartirile pe care le face Pavel. Prin ,,duh” (pneuma, vezi comentariul de la Luca 8,55) se poate intelege principiul superior al inteligentei si al gandirii, cu care este inzestrat omul si cu care Dumnezeu poate sa comunice prin Duhul Sau (vezi comentariul de la Romani 8,16). Omul este adus la asemanarea cu Hristos prin innoirea mintii cu ajutorul Duhului Sfant (vezi Romani 12,1.2).

Prin ,,suflet”, (psuche, vezi comentariul de la Matei 10,28), cand este deosebit de cuvantul ,,duh” (,,spirit”), se poate intelege acea parte a naturii umane care este formata din instincte, emotii si dorinte. Aceasta poate fi sfintita si ea. Cand, prin lucrarea Duhului Sfant, mintea e adusa in conformitate cu mintea lui Dumnezeu si ratiunea sfintita predomina asupra naturii inferioare, atunci impulsurile, care altminteri ar fi impotriva vointei lui Dumnezeu, ajung sa fie supuse acesteia. In felul acesta crestinul umil poate sa ajunge la un asa grad de sfintire incat impulsurile sale sa fie in conformitate cu voia lui Dumnezeu. Astfel crestinul isi gaseste placerea in a face voia Sa. Legea divina este in inima lui (vezi Psalmi 40,8; Evrei 8,10; COL 312; DA 608).

Intelesul cuvantului ,,trup” (soma) pare evident. Este corpul – carne, sange si oase – care e condus fie de natura superioara, fie de cea inferioara. Cand mintea este sfintita, omul nu abuzeaza de trup. Atunci sanatatea este prospera. Trupul devine un instrument prin care crestinul Il poate servi pe Domnul sau. Sfintirea care nu include si trupul nu este deplina. Trupurile noastre sunt templele lui Dumnezeu. Ar trebui sa ne straduim intotdeauna sa le pastram sfinte si sa-L proslavim pe Dumnezeu prin ele (1 Corinteni 6,19,20).

Intregi. Gr. holokleros, ,,depline in toate privintele”, ,,complete”, ,,intregi”, de la holos, ,,intreg”, kleros, ,,parte”. Acest adjectiv poate determina oricare din substantivele de mai inainte ,,duh”, ,,suflet” si ,,trup”, sau poate fi imbinat cu verbul ,,a pastra”, avand intelesul de ,,a pastra in intregime”.

Pazite. Gr. tereo, in general, ,,a tinea”, dar aici si in Iuda 1 este tradus ,,a pazi”.

Fara prihana. Gr. amemptos (vezi comentariul de la Filipeni 2,15; 1 Tesaloniceni 2,10; 3,13). Cel care e sfintit va fi pazit de Dumnezeu si infatisat fara greseala in ziua cea mare a venirii Domnului (vezi comentariul de la Iuda 24).

La. [,,Spre”, KJV]. Adica la data venirii.

Venirea. Gr. parousia, (vezi comentariul de la cap. 3,13; 4,15).

Domnului nostru Isus Hristos. In ce priveste comentariul despre numele Mantuitorului, vezi

comentariul de la Matei 1,1; Filipeni 2,5.