Printable Mode1 Tesaloniceni, 5
|
5:1 Cat despre vremuri si soroace, n-aveti trebuinta sa vi se scrie, fratilor. Vremi si soroace. In ce priveste sensul acestei expresii, vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 1,7. Pavel explicase cu grija problema celor ,,ce au adormit” (cap. 4,13) si le amintise convertitilor lui ordinea evenimentelor la a doua venire, dar, pentru motivele care urmeaza, el nu isi propune sa trateze cronologia zilelor de pe urma. N-aveti nevoie. Tesalonicenii primisera instructiuni complete de la apostol (vezi cap. 2,11.13; 3,4; vezi comentariul de la cap. 4,1.2), care le oferise toate informatiile necesare cu privire la ,,vremi si soroace”. 5:2 Pentru ca voi insiva stiti foarte bine ca ziua Domnului va veni ca un hot noaptea. Stiti foarte bine. Mai bine, ,,cunoasteti exact”. Aceasta nu inseamna ca tesalonicenii stiau tot ceea ce putea fi cunoscut cu privire la ,,ziua Domnului”, ci ca toti erau constienti de iminenta acestei zile. Este clar ca apostolul le daduse invatatura Domnului asupra acestui subiect (Matei 24,32–44). Era nevoie doar de a-i intari in cunoasterea lor si de a accentua insemnatatea ei. Ziua Domnului. Dovezi textuale importante pot fi citate pentru folosirea nearticulata a substantivului ,,zi”. Probabil ca o asemenea omitere in greaca arata ca expresia ,,zi a Domnului” era formula inteleasa de biserica. In ce priveste sensul acestei sintagme, vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 2,20. Pavel face adesea referire la formula aceasta sau la echivalentul ei, uneori prescurtand-o cu ,,ziua” sau ,,ziua aceea” (1 Tesaloniceni 5,4, Romani 2,16.1 Corinteni 1,8; 5,5; 2 Corinteni 1,14; 2 Tesaloniceni 1,10; 2,2). Aici ,,ziua Domnului” se refera la a doua venire a lui Hristos. Va veni. [,,Vine”, KJV]. Forma verbului in greaca subliniaza certitudinea revenirii Domnului. Ca un hot. Vezi si cuvintele lui Hristos din Matei 24,43; Luca 12,39.40. Compara cu 2 Petru 3,10; Apocalipsa 3,3; 16,15. Prin folosirea comparatiei cu un hot, apostolul accentueaza caracterul neasteptat al celei de a doua veniri, avertizandu-i astfel pe cititori sa fie gata oricand (vezi comentariul de la 1 Tesaloniceni 4,15). Daca iau aminte la cuvintele lui, ei nu vor fi luati prin surprindere (compara cu Luca 21,34–36; 1 Tesaloniceni 5,4). Noaptea. [,,In noapte”, KJV]. Evangheliile leaga in mod frecvent venirea lui Hristos de timpul noptii (Matei 24,43; 25,6; Marcu 13,35; Luca 12,35–38; 17,34). Biserica primara lua ilustratia in mod literal si se astepta ca revenirea Domnului sa aiba loc pe la miezul noptii. Ieronim mentioneaza o traditie iudaica conform careia deoarece la cel dintai Paste, in Egipt, Domnul venise la miezul noptii, si Mesia urma sa isi faca aparitia la miezul noptii. El ii atribuie acesteia ,,traditia apostolica” care prevedea ca veghea dinainte de Paste ar trebui sa dureze pana la miezul noptii, ca anticipare a venirii lui Hristos (Ieronim, comentariu la Matei 25,6). Folosirea cuvantului ,,noapte” de catre Pavel, ar trebui discutata in contextul versetelor 4–6. 5:3 Cand vor zice: Pace si liniste! atunci o prapadenie neasteptata va veni peste ei, ca durerile nasterii peste femeia insarcinata; si nu va fi chip de scapare. Cand vor zice. Sau ,,ori de cate ori vor zice”. Pavel nu ii identifica pe cei care zic acest lucru, dar din context (v. 4–6) reiese in mod clar ca se refera la necredinciosi. Desi nu spune care e timpul exact cand oamenii vor rosti aceste cuvinte, este evident ca acest lucru se va intampla chiar inainte de revenirea lui Hristos. Pace si liniste. [,,Pace si siguranta”, KJV]. Cuvintele acestea, rostite de cei care nu s-au pregatit pentru revenirea Domnului lor, se refera la linistea launtrica si la siguranta exterioara si dau la iveala starea de multumire a celui care vorbeste. Calmul este neindreptatit, deoarece nenorocirea este foarte aproape, iar necredinciosul ar trebui sa invete de la crestin, care vegheaza pentru evenimentele zilelor de pe urma. Scriptura ne invata ca timpul care precede venirea lui Hristos va fi un timp de dezastru universal (vezi comentariul de la Luca 21,25.26). Vezi mai jos, la ,,prapadenie” si ,,neasteptata”. Prapadenie. Gr. olethros, ,,distrugere, ,,moarte”, ,,ruina”, un substantiv derivat de la verbul ollumi, ,,a distruge”. Astfel expresia ,,prapadenie neasteptata”, implica faptul ca ,,ziua Domnului” va aduce pentru lumea necredincioasa o catastrofa neprevazuta. Neasteptata. Gr. aiphnidios, ,,neprevazut”, ,,brusc”. In Noul Testament cuvantul acesta apare doar aici si in Luca 21,34. Va veni. [,,Vine”, KJV]. Gr. ephistemi, ,,a sta peste”, ,,a sta alaturi”, ,,a se apropia”, folosit mai ales cu privire la aparitii bruste (Luca 2,9; 20,1; 24,4; Faptele Apostolilor 6,12; vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 12,7). Ca durerile nasterii. Nasterea nu poate fi numita un eveniment neasteptat, dar instalarea travaliului, cu durerile lui, vine deodata. Pavel foloseste aceasta asemanare pentru a ilustra caracterul brusc al catastrofelor zilelor de pe urma. Nu va fi chip de scapare. [,,Nu vor scapa”, KJV]. Mai degraba ,,nu vor scapa in nici un fel”, asa cum o femeie nu poate sa scape de durerile nasterii. Astfel apostolul subliniaza inevitabilitatea prapadeniei care va veni asupra celor care L-au lepadat pe Mantuitorul. Scriindu-le aceste cuvinte tesalonicenilor (1 Tesaloniceni 5,3), Pavel pare sa fi avut in minte chiar cuvintele rostite de Hristos (Luca 21,34–36). 5:4 Dar voi, fratilor, nu sunteti in intuneric, pentru ca ziua aceea sa va prinda ca un hot. Dar voi, fratilor. Pavel ii pune acum in contrast pe cei convertiti cu necredinciosii de care aminteste in versetul 3. In intuneric. Adica in ignoranta si, indirect, in nelegiuire. In Noul Testament cuvantul ,,intuneric” este adesea folosit pentru a arata o stare de saracie si decadere spirituala (Matei 4,16; 6,23; Ioan 3,19; Faptele Apostolilor 26,18; Romani 13,12). Crestinii nu mai sunt in starea aceasta (1 Tesaloniceni 5,5; 1 Ioan 2,8–10). Ziua aceea. Adica, ,,Ziua Domnului” (v. 2). Sa va prinda. Gr. katalambano, ,,a apuca” (vezi comentariul de la Ioan 1,5), folosit aici in sensul prinderii, apucarii. Copilul lui Dumnezeu, calauzit de lumina care se revarsa din Cuvantul Divin nu trebuie sa fie prins in prapadenia zilelor finale. El poate sa fie pregatit in mod deplin pentru tot ce va veni asupra lumii si asupra locuitorilor ei. 5:5 Voi toti sunteti fii ai luminii si fii ai zilei. Noi nu suntem ai noptii, nici ai intunericului. Voi toti sunteti. Dovezile textuale atesta exprimarea ,,caci voi toti sunteti”. Propozitia este o explicatie a gandului din versetul 4, care afirma ca cei drepti ,,nu sunt in intuneric”. Pavel include in mod generos pe toti membrii tesaloniceni in declaratia lui, desi este constient ca unii sunt slabi (v. 14, 15). Fii ai luminii. Crestinul este un fiu al lui Dumnezeu (1 Ioan 3,2) si Dumnezeu este lumina (Ioan 1,9); in consecinta, crestinul este un fiu al luminii datorita inrudirii lui cu Parintele luminilor (Iacov 1,17). Pe langa aceasta, Evanghelia aduce lumina (2 Corinteni 4,4; 1 Petru 29). In felul acesta, aceia care traiesc potrivit cu Evanghelia, traiesc in lumina (vezi comentariul de la Luca 16,8; Ioan 12,36). Fii ai zilei. Literal, ,,fii de zi”. Noi nu suntem. Este notabila trecerea de la ,,voi”, la ,,noi”. Apostolul se include pe sine si pe colaboratorii sai in randul tesalonicenilor. El le atrage atentia asupra modelului ideal, sperand ca va inspira chiar si pe cel mai slab membru pentru a ajunge la statutul de ,,copiii ai luminii”. 5:6 De aceea sa nu dormim ca ceilalti, ci sa veghem si sa fim treji. Sa nu dormim. Sau ,,sa nu mai dormim”. Copiii luminii nu vor avea nici un folos, daca adorm. A dormi, inseamna aici a fi nepasator fata de revenirea lui Hristos, atitudine care impiedica pregatirea crestinului pentru evenimentele finale (vezi Matei 25:5). Pavel isi indeamna prietenii sa nu fie prinsi in cursa de o asemenea lene spirituala, ci sa fie cu totul treji (vezi Marcu 13:35–37; Luca 21:34–36; Efeseni 5:10–16). Ceilalti. [,,Altii”, KJV]. Adica fiii intunericului, care nu sunt constienti de evenimentele teribile si marete care vestesc revenirea Domnului. Sa veghem. Gr. gregoreo, ,,a deveni cu totul treaz” (vezi comentariul de la v. 10), ,,a veghea”, folosit adesea in Evanghelii pentru vegherea spirituala (compara cu Matei 24,42; Marcu 13,33.34; Luca 12,37). Treji. [,,Cumpatati”, KJV]. Gr. nepho, ,,a nu bea vin”, ,,a fi cumpatat”. Nu avem indicii ca Pavel se refera la betia reala printre tesaloniceni (vezi 1 Petru 1,13; 4,7; 5,8). Mai degraba el ii indeamna pe crestini sa fie asezati, cumpatati, calmi in vederea ,,zilei” celei mari care vine. 5:7 Caci cei ce dorm, dorm noaptea; si cei ce se imbata, se imbata noaptea. Cei ce dorm. Este o observatie luata din viata de toate zilele, pentru a evidentia contrastul dintre aceia care sunt ,,fii ai zilei” si aceia care sunt ,,ai noptii” (v. 5). 5:8 Dar noi, care suntem fii ai zilei, sa fim treji, sa ne imbracam cu platosa credintei si a dragostei, si sa avem drept coif nadejdea mantuirii. Dar noi. In contrast cu aceia a caror purtare e descrisa in v. 7. Treji. Continuand, prin repetare, ideea inceputa in v. 6. Sa ne imbracam. Nevoia crestinului de a imbraca anumite calitati da de inteles ca el nu este imbracat in mod natural cu ele. Aici Pavel spune ca este necesara armura spirituala defensiva, sugerand ca razboiul este in desfasurare, iar crestinul va avea nevoie de ea, ca sa se apere (vezi Efeseni 6:11, 12). In ceea ce priveste echipamentul spiritual complet, vezi comentariul de la Romani 13,12.14; 2 Corinteni 10,4; Efeseni 6,13–17. Platosa. Vezi comentariul de la Efeseni 6,14, unde platosa e definita ca fiind neprihanirea (compara cu Isaia 59,17; 2 Corinteni 6,7). A credintei si a dragostei. Adica platosa, care este credinta si iubire. Cele doua insusiri sunt parti integrale ale dreptatii. Credinta este insusirea activa a dreptatii pe care Hristos o da credinciosului, iar iubirea este cea mai importanta caracteristica a caracterului lui Dumnezeu (Romani 5:5). Apostolul ii laudase deja pe tesaloniceni pentru aceste insusiri (1 Tesaloniceni 1,3). Aici ii indeamna pe ei si pe toti crestinii sa se foloseasca mai mult de aceste atribute in lupta lor cu raul. Coif. Vezi Efeseni 6,17, unde aceasta piesa a armurii e numita a ,,mantuirii”, in timp ce aici Pavel o descrie ca fiind ,,nadejdea mantuirii”. Astfel el invata ca mantuirea, in stadiul ei final, se gaseste inca in viitor (vezi Matei 24,13; 1 Petru 3,5). 5:9 Fiindca Dumnezeu nu ne-a randuit la manie, ci ca sa capatam mantuirea, prin Domnul nostru Isus Hristos, Fiindca Dumnezeu. Pavel prezinta intelegerea scopurilor lui Dumnezeu ca baza pentru speranta mantuirii (v. 8). Randuit. Gr. tithemi, ,,a pune”, ,,a plasa”, tradus ,,pus” in 2 Timotei 1:11; Evrei 1:2. Termenul se refera la planul lui Dumnezeu fata de oameni, care este si a fost intotdeauna binevoitor (vezi comentariul de la Ioan 3,16.17; 2 Petru 1,9). Manie. Gr. orge, (vezi comentariul de la Romani 1,18). Sa capatam mantuirea. Pavel a expus mai inainte in mod negativ scopul lui Dumnezeu, iar acum ii da o forma pozitiva. Domnul doreste si intentioneaza ca toti oamenii sa fie mantuiti (vezi mai sus, la ,,randuit”; vezi Isaia 55,1; Ioan 7,37; Apocalipsa 22,17) si prin darul Fiului Sau, a facut posibila mantuirea. Prin Domnul nostru. Mantuirea este darul lui Dumnezeu, dar, ca toate binecuvantarile ceresti, ea vine prin persoana lui Isus Hristos (vezi comentariul de la Romani 6,23). 5:10 care a murit pentru noi, pentru ca, fie ca veghem, fie ca dormim, sa traim impreuna cu El. Care a murit pentru noi. Vezi comentariul de la Romani 5,8; 1 Corinteni 15,3. Aici Pavel declara ca scopul sacrificiului este ca toti credinciosii sa poata trai ,,impreuna cu” Isus. Aceasta tinta este realizata prin viata, moartea si invierea Mantuitorului nostru. Veghem. Gr. gregoreo (vezi comentariul de la v. 6). Dormim. Vezi comentariul de la cap. 4,13. Pavel revine la subiectul initial din cap. 4,13–18, adica ce se va intampla cu cei adormiti in credinta, la revenirea lui Hristos. Aici ii asigura pe cititori ca nu va fi deosebire in destinul celor doua categorii. In cele din urma ambele clase de crestini vor trai ,,impreuna cu El” (vezi comentariul de la cap. 4,14–17). 5:11 De aceea, mangaiati-va si intariti-va unii pe altii, cum si faceti in adevar. De aceea, mangaiati-va. Vezi comentariul de la cap. 4,18, unde sunt folosite cuvinte aproape identice. Intariti-va. Gr. oikodomeo, ,,a zidi” (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 9,31). Prin tratarea impreuna a unor teme atat de importante, ca venirea Domnului si slava mostenirii sfintilor, membrii bisericii pot sa se intareasca spiritual (vezi comentariul de la Maleahi 3,16–18; Faptele Apostolilor 20,32). Unii pe altii. [,,Pe voi insiva”, KJV]. Mai bine, ,,unul pe altul”, ca in cap. 4,18. Pavel arata ca lucrarea de incurajare a celor doborati nu apartine doar slujitorilor Evangheliei. Toti crestinii trebuie sa contribuie la zidirea in credinta a fratilor. Cum si faceti. Apostolul e totdeauna gata sa-i laude pe credinciosi cu privire la orice lucrare buna pe care o fac deja, dar nu ezita sa-i indemne nu numai sa continue practicile bune, dar si sa le intensifice (vezi comentariul de la cap. 3,12). Cu indemnul acesta, Pavel incheie tratarea subiectelor incepute in cap. 4:13. 5:12 Va rugam, fratilor, sa priviti bine pe cei ce se ostenesc intre voi, care va carmuiesc in Domnul, si care va sfatuiesc. Si. [In KJV]. Mai degraba ,,dar”, aratand legatura dintre gandul de aici si cel din v. 11. Va rugam. Gr. erotao, (vezi comentariul de la Filipeni 4,3; 1 Tesaloniceni 4,1). Pavel nu doreste ca grija pe care tesalonicenii o manifestau unul pentru altul sa slabeasca respectul pentru slujba bisericii. Sa priviti bine. [,,Sa cunoasteti”, KJV]. Adica sa recunoasteti, deci sa si respectati (vezi comentariul de la cap. 4,4). Se ostenesc. [,,Muncesc”, KJV]. Gr. kopiao (vezi comentariul de la Filipeni 2,16; 1 Tesaloniceni 1,3). Era obiceiul lui Pavel sa randuiasca prezbiteri in fiecare biserica pe care o infiinta (vezi Faptele Apostolilor 14,23). Noii slujbasi erau in mod necesar neexperimentati si poate ca membrii nu le acordau respectul cuvenit. Cei care servesc biserica ar trebui sa fie respectati, recunoscuti si stimati pentru propria lor valoare (vezi 1 Corinteni 16,15–18; Evrei 13,7). Un astfel de respect atrage dupa sine responsabilitatea slujbasilor de a fi oameni ai lui Dumnezeu. Va carmuiesc. [,,Sunt peste voi”, KJV]. Gr. proistemi, ,,a pune peste”, ,,a conduce”, ,,a prezida”, tradus ,,a carmui” in Romani 12,8 (vezi comentariul de acolo). Va sfatuiesc. [,,Va indeamna”, KJV]. Gr. noutheteo, ,,a pune minte”, ,,a avertiza”, ,,a indemna” (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 20,31; compara-l cu cel de la 1 Corinteni 4,14; 2 Tesaloniceni 3,15). Cuvantul deriva de la nous, ,,minte” si tithemi, ,,a pune”. Pavel recunoaste slabiciunea turmei sale si necesitatea ca slujbasii acesteia sa-i conduca cu tarie pe membrii ei. 5:13 Sa-i pretuiti foarte mult, in dragoste, din pricina lucrarii lor. Traiti in pace intre voi. Sa-i pretuiti. [,,Sa-i stimati”, KJV]. Gr. hegeomai (vezi comentariul de la Filipeni 2,3), ,,a avea o parere despre”. Foarte mult. Gr. huperekperrissos, ,,peste masura”, ,,excesiv”, ,,foarte mult”. In dragoste. Acest cuvant este mentionat ca nu cumva calitatea spirituala a aprecierii pentru conducatorii lor sa fie pusa la indoiala. Din pricina lucrarii lor. Biserica crestina nu aproba cultul omului, dar incurajeaza respectul cuvenit celor care poarta cu credinciosie raspunderi sacre. Traiti in pace. [,,Fiti in pace”, KJV]. Aceasta porunca sugereaza ca unitatea bisericii din Tesalonic fusese tulburata, poate prin dezacordul dintre slujbasi si membrii laici, deoarece Pavel specifica: ,,intre voi”. Nu trebuie sa existe rivalitati si dezbinari in biserica, unii recunoscandu-l pe un singur lucrator drept conducatorul lor spiritual, iar altii luptandu-se pentru altul, asa cum s-a intamplat mai tarziu in Corint (vezi 1 Corinteni 1,12; 3,4–6; 4,6; compara cu Romani 12,18; 14,19). 5:14 Va rugam, de asemenea, fratilor, sa mustrati pe cei ce traiesc in neoranduiala; sa imbarbatati pe cei deznadajduiti; sa sprijiniti pe cei slabi, sa fiti rabdatori cu toti. Va rugam. [,,Va indemnam”, KJV]. Gr. parakaleo (vezi comentariul de la Matei 5,4). Sa mustrati. Gr. noutheteo (vezi la ,,va sfatuiesc”, v. 12). In neoranduiala. Gr. ataktoi, ,,afara din randuri”, ,,dezordonat”, cuvantul acesta fiind folosit numai aici in tot Noul Testament. Verbul corespunzator, atakteo, apare in 2 Tesaloniceni 3,7, iar adverbul, ataktos, in 2 Tesaloniceni 3,11 (vezi comentariul de acolo). Imbarbatati. Gr. paramutheomai, ,,a incuraja”, ,,a inveseli”. Deznadajduiti. [,,Slabi de minte”, KJV; ,,slabi de ingeri”, traducerea lui G. Galaction]. Gr. oligopsuchoi, literal, ,,oameni mici la suflet”, adica cei care sunt slabiti sufleteste sau lasi. Trebuia ca unii ca acestia, poate coplesiti de intristare pentru cei morti (cap. 4,13–18) sau nesiguri cu privire la timpul revenirii lui Hristos (cap. 5,1–11), sa fie mangaiati, nu mustrati. Crestinii ar trebui sa mangaie si sa incurajeze sufletele slabe si nevoiase (Evrei 12,12.13; compara cu Galateni 6,2). Sa sprijiniti. Gr. antechomai, ,,a avea interes pentru”, ,,a se interesa de”, ,,a ajuta”. Cei slabi, cu privire la care Pavel si-ar dori sa fie sprijiniti, sunt probabil cei ispititi de necuratie (cap. 4,3–7). Astfel de membrii, pentru a nu ceda ispitei, au nevoie de ajutor, nu de mustrare. Fiti rabdatori. Gr. makrothumeo, literal, ,,a avea un spirit lung”, deci ,,a fi indelung rabdator”, ,,a fi incet la manie”, ,,a fi rabdator”. Acelasi cuvant grecesc e folosit la 1 Corinteni 13,4 pentru a descrie dragostea, care ,,este indelung rabdatoare”. Iubirea lui Dumnezeu in crestin il va face pe acesta rabdator, amabil atat cu membrii bisericii cat si cu ceilalti. 5:15 Luati seama ca nimeni sa nu intoarca altuia rau pentru rau; ci cautati totdeauna sa faceti ce este bine atat intre voi, cat si fata de toti. Luati seama. [,,Vedeti”, KJV]. Forma verbului grecesc implica ideea de ,,a fi vigilent”, ,,a veghea continuu”. Sa nu intoarca … rau pentru rau. Sau ,,sa nu dea inapoi rau, in schimb pentru rau”. Tendinta naturala a inimii este sa faca asa, dar comportamentul crestin este diferit. Hristos interzice razbunarea si ii indeamna pe ai Sai sa inapoieze bine pentru rau (vezi comentariul de la Matei 5,39–48; compara-l cu cel de la Romani 12,17). Sa faceti. [,,Sa urmati”, KJV]. Gr. dioko, ,,a alerga dupa”, ,,a urmari”, ,,a aspira la”. In loc de a perpetua raul prin razbunare, tesalonicenii sunt indemnati ca intotdeauna, in orice imprejurare, sa doreasca binele. Pavel stia ca aceia care urmaresc binele au prea putin timp, sau chiar deloc, pentru a face rau. Intre voi. Sau ,,unul fata de altul”. 5:16 Bucurati-va intotdeauna. Bucurati-va intotdeauna. Literal, ,,intotdeauna bucurati-va”, in greceste accentul cade pe cuvantul ,,intotdeauna”. Pavel aprecia mult capacitatea de a fi fericit (vezi comentariul de la Filipeni 3,1; 4,4; compara cu 2 Corinteni 6,10). Fie printr-un avantaj prezent, fie prin anticiparea fericirii viitoare, crestinul are din belsug motive de a se bucura. Fiindu-i iertate pacatele, constiinta lui e libera si pacea ii umple sufletul. El stie ca ,,toate lucrurile lucreaza impreuna spre binele” lui (vezi Romani 8,28). De ce sa fie descurajat? Cei care se plang fara incetare nu au adevarata religie (MH 251). 5:17 Rugati-va neincetat. Rugati-va neincetat. Literal, ,,fara incetare rugati-va”, accentul cazand in greceste asupra ideii continuitatii (vezi comentariul de la v. 16). Prin viata sa, crestinul ar trebui sa respire un duh de rugaciune. Niciodata n-ar trebui sa fie intrerupta legatura cu Cerul (vezi comentariul de la Luca 18,1). Pavel lucra ,,zi si noapte” (1 Tesaloniceni 2,9), dar se si ruga ,,zi si noapte” (cap. 3,10). Multele lui activitati nu-l impiedicau sa se roage. Legatura cu Tatal sau ceresc nu era mentinuta neincetat. Tot asa ar trebui sa fie si cu noi. Vezi viata de rugaciune a lui Isus (vezi comentariul de la Marcu 3,13). 5:18 Multumiti lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; caci aceasta este voia lui Dumnezeu, in Hristos Isus, cu privire la voi. Pentru toate. [,,In toate”, KJV]. Adica in toate imprejurarile, in bucurie sau intristare (vezi comentariul de la Filipeni 4,6; Coloseni 4,2). Aici avem o asigurarea precisa ca si lucrurile care par sa fie contra noastra lucreaza in cele din urma spre binele nostru, deoarece Dumnezeu nu ne-ar cere sa fim multumiti pentru ceva ce ne-ar dauna (MH 255). Daniel era multumitor chiar daca stia de decretul care urmarea sa-i ia viata (vezi Daniel 6,10). Pavel insusi a lasat un exemplu recunostinta in imprejurarile cele mai potrivnice (vezi Faptele Apostolilor 27,20.35). Aducerea de multumiri ar trebui sa fie regula crestinului; ea promoveaza sanatatea si bucuria (MH 251). Caci aceasta. Aceste cuvinte se pot referi nu doar la aducerea de multumiri, ci si la bucuria si rugaciunea neincetata (v. 16, 17). Voia lui Dumnezeu. Dumnezeu e preocupat de intreaga viata a copiilor Sai, dar El se ingrijeste in mod deosebit de sanatatea lor spirituala. Doreste ca toti crestinii sa fie fericiti, sa fie oameni ai rugaciunii si sa aiba o inima recunoscatoare. Necultivarea acestor trasaturi este neimplinirea vointei lui Dumnezeu. In Hristos Isus. Voia lui Dumnezeu a fost aratata in Isus Hristos. Acela care vrea sa cunoasca in mod sigur voia lui Dumnezeu pentru propria lui viata, ar trebui sa studieze viata lui Isus si acolo sa gaseasca ilustrarea suprema a ceea ce Dumnezeu intentioneaza sa faca crestinul. Nicaieri in alta parte nu se va gasi un model mai consistent de fericire, viata de rugaciune si recunostinta ca in viata lui Isus din Nazaret. 5:19 Nu stingeti Duhul. Nu stingeti. Gr. sbennumi, ,,a stinge”, ,,a desfiinta”, ,,a sufoca”, ,,a suprima”. In Matei 12,20; Marcu 9,44–48; Efeseni 6,16; Evrei 11,34 cuvantul acesta este folosit cu privire la stingerea focului, iar in Matei 25,8, pentru stingerea candelelor. Intrucat Duhul este asociat cu focul (Matei 3,11; Faptele Apostolilor 2,3), termenul sbennumi este potrivit aici. Probabil ca in biserica din Tesalonic racise zelul unora dintre cei care manifestasera daruri spirituale (vezi comentariul de la 1 Corinteni 12,1; 14,1). Pavel avertizeaza biserica impotriva stingerii flacarile spirituale care ard in mijlocul lor, ca nu cumva sa alunge astfel Duhul Sfant. Prin sfatul acesta el nu da libertate manifestarilor fanatice care discrediteaza Spiritul, ci vorbeste numai de acelea care sunt cu adevarat inspirate de Duhul Sfant. 5:20 Nu dispretuiti prorociile. Nu dispretuiti. Gr. exoutheneo, ,,a face nefolositor”, ,,a dispretui cu totul”. Proorociile. [,,Profetizarile”, KJV]. Vezi comentariul de la 1 Corinteni 12,10; Efeseni 4,11. Din stransa legatura care exista intre versetele 19 si 20 din 1 Tesaloniceni 5, ar reiesi ca proorocirea era una din cele mai importante daruri spirituale din Tesalonic. Interesul bisericii fata de revenirea lui Hristos (cap. 1,10; 2,19; 3,13; 4,13–18; 15,32; 21,8–11) ar adauga forta darului profetiei. In biserica apostolica erau cativa profeti adevarati (vezi Faptele Apostolilor 11,28; 15,32; 21,8–11). 5:21 Ci cercetati toate lucrurile, si pastrati ce este bun. Cercetati. [,,Puneti la proba”, KJV]. Gr. dokimazo (vezi comentariul de la cap. 2,4). Este necesara o cercetare atenta pentru a se face deosebire intre prorociile false si cele adevarate (vezi AA 263). Toate. [,,Toate lucrurile”, KJV]. In special manifestarile Duhului (v. 19 si 20). Dumnezeu a oferit teste precise pentru a hotari daca un prooroc este adevarat: (1) Profetul adevarat trebuie sa-L marturiseasca pe Hristos atat prin viata cat si prin cuvant (1 Ioan 4,1–3). El va recunoaste si va marturisi divinitatea lui Hristos (1 Ioan 2:22, 23). (2) Invataturile lui trebuie sa fie in acord cu invataturile Scripturii (vezi Faptele Apostolilor 17,11; Galateni 1,8.9). (3) Rezultatul sau roadele invataturii lui trebuie sa fie bune (Matei 7,18–20). Pastrati. [,,Tineti bine”, KJV]. Credinciosul trebuie sa cerceteze darurile spirituale, iar dupa ce a descoperit ce este adevarat si ce este fals, ce este bun si ce este rau, el trebuie sa pastreze ce e bun, sa-l pastreze in ciuda tuturor ispitelor de a-i da drumul. Ce este bun. Adica, ce este bun in cele spirituale. 5:22 Feriti-va de orice se pare rau. Feriti-va. [,,Abtineti-va”, KJV]. Gr. apechomai, ,,a se abtine de la” (vezi comentariul de la cap. 4,3). Ce se pare. [,,Aparenta”, KJV]. Gr. eidos, ,,forma”, ,,aparenta exterioara”, ,,fel”. Referindu-se la ,,ce este bun” (v. 2) Pavel a folosit forma de singular, intrucat el considera ca doar ,,ce este bun” este rodul Duhului, si ca ,,raul” apare sub multe masti, avertizandu-i astfel pe credinciosi impotriva multelor forme sub care acesta se ascunde. Acest verset a fost folosit uneori pentru a interzice ceea ce este drept numai pentru motivul ca ar parea gresit in ochii unora. Oricat de corespunzator ar putea fi un astfel de sfat in anumite imprejurari, aici apostolul nu vrea sa spuna acest lucru. Sunt multe exceptii la o aceasta regula. Isus a vindecat in Sabat (Ioan 5,2–16 etc), si a mancat cu vamesii si pacatosii (Matei 9,10–13). Pentru conducatorii iudei plini de prejudecati Faptele acestea aveau o aparenta rea. Dar in ciuda acestei prejudecati (Matei 12,9–13), Isus a savarsit Faptele acestea ca parte a lucrarii Sale. Totusi, El s-a ferit de orice rau. 5:23 Dumnezeul pacii sa va sfinteasca El insusi pe deplin; si: duhul vostru, sufletul vostru si trupul vostru, sa fie pazite intregi, fara prihana la venirea Domnului nostru Isus Hristos. Dumnezeul pacii. [,,Si Insusi Dumnezeul pacii”, KJV]. Mai bine, ,,dar Dumnezeul pacii Insusi”. Cu acest verset Pavel isi incepe sectiunea finala a epistolei, careia ii da astfel forma unei rugaciuni. El a inaltat standardele crestine (v. 12–22), dar recunoaste ca nimeni nu le poate indeplini fara ajutor divin, asa ca prin cuvintele de incheiere ii indreapta pe cititori spre puterea intaritoare a lui Dumnezeu. Titlul, ,,Dumnezeul pacii” se refera la Dumnezeu, care este sursa pacii adevarate (vezi Romani 15,33; 16,20; 2 Corinteni 13,11; Evrei 13,20.21; vezi comentariul de la Filipeni 4,7). Dumnezeu cauta intotdeauna sa restaureze pacea cu cei rebeli (vezi comentariul de la 2 Corinteni 5,18.19). Sfinteasca. Gr. hagiazo (vezi comentariul de la Matei 6,9; Ioan 17,17; 1 Corinteni 7,14). Pe deplin. Gr. holoteles, ,,perfect”, ,,deplin in toate privintele”, de la holos, ,,intreg” si telos, ,,sfarsit”. Luther a tradus cuvantul holoteles prin ,,total”. Adevarata sfintire cuprinde intreaga fiinta: de fapt e cu neputinta o sfintire partiala, in sensul ca anumite aspecte ale vietii raman nesfintite. Fiecare aspect al vietii trebuie sa fie supus puterii purificatoare a Spiritului lui Dumnezeu. Duhul vostru, sufletul vostru si trupul vostru. Pavel nu face aici un studiu al naturii umane, ci vrea sa se asigure ca nici o parte a vietii convertitilor nu va ramane neatinsa de puterea sfintitoare a lui Dumnezeu. In general Biblia pare sa vorbeasca de o impartire in doua a naturii umane, fie trupul si sufletul, fie trupul si duhul (vezi comentariul de la Matei 10,28; Romani 8,10; 1 Corinteni 5,3; 7,34). In Epistola catre tesaloniceni termenii acestia sunt pusi laolalta pentru a scoate in evidenta ca nici o parte din om nu trebuie sa ramana neatinsa de influenta sfintirii. Putem vedea o insemnatate speciala in subimpartirile pe care le face Pavel. Prin ,,duh” (pneuma, vezi comentariul de la Luca 8,55) se poate intelege principiul superior al inteligentei si al gandirii, cu care este inzestrat omul si cu care Dumnezeu poate sa comunice prin Duhul Sau (vezi comentariul de la Romani 8,16). Omul este adus la asemanarea cu Hristos prin innoirea mintii cu ajutorul Duhului Sfant (vezi Romani 12,1.2). Prin ,,suflet”, (psuche, vezi comentariul de la Matei 10,28), cand este deosebit de cuvantul ,,duh” (,,spirit”), se poate intelege acea parte a naturii umane care este formata din instincte, emotii si dorinte. Aceasta poate fi sfintita si ea. Cand, prin lucrarea Duhului Sfant, mintea e adusa in conformitate cu mintea lui Dumnezeu si ratiunea sfintita predomina asupra naturii inferioare, atunci impulsurile, care altminteri ar fi impotriva vointei lui Dumnezeu, ajung sa fie supuse acesteia. In felul acesta crestinul umil poate sa ajunge la un asa grad de sfintire incat impulsurile sale sa fie in conformitate cu voia lui Dumnezeu. Astfel crestinul isi gaseste placerea in a face voia Sa. Legea divina este in inima lui (vezi Psalmi 40,8; Evrei 8,10; COL 312; DA 608). Intelesul cuvantului ,,trup” (soma) pare evident. Este corpul – carne, sange si oase – care e condus fie de natura superioara, fie de cea inferioara. Cand mintea este sfintita, omul nu abuzeaza de trup. Atunci sanatatea este prospera. Trupul devine un instrument prin care crestinul Il poate servi pe Domnul sau. Sfintirea care nu include si trupul nu este deplina. Trupurile noastre sunt templele lui Dumnezeu. Ar trebui sa ne straduim intotdeauna sa le pastram sfinte si sa-L proslavim pe Dumnezeu prin ele (1 Corinteni 6,19,20). Intregi. Gr. holokleros, ,,depline in toate privintele”, ,,complete”, ,,intregi”, de la holos, ,,intreg”, kleros, ,,parte”. Acest adjectiv poate determina oricare din substantivele de mai inainte ,,duh”, ,,suflet” si ,,trup”, sau poate fi imbinat cu verbul ,,a pastra”, avand intelesul de ,,a pastra in intregime”. Pazite. Gr. tereo, in general, ,,a tinea”, dar aici si in Iuda 1 este tradus ,,a pazi”. Fara prihana. Gr. amemptos (vezi comentariul de la Filipeni 2,15; 1 Tesaloniceni 2,10; 3,13). Cel care e sfintit va fi pazit de Dumnezeu si infatisat fara greseala in ziua cea mare a venirii Domnului (vezi comentariul de la Iuda 24). La. [,,Spre”, KJV]. Adica la data venirii. Venirea. Gr. parousia, (vezi comentariul de la cap. 3,13; 4,15). Domnului nostru Isus Hristos. In ce priveste comentariul despre numele Mantuitorului, vezi comentariul de la Matei 1,1; Filipeni 2,5. 5:24 Cel ce v-a chemat este credincios, si va face lucrul acesta. Cel ce v-a chemat. [,,Cel ce cheama”, KJV]. Vezi comentariul de la Romani 8,30. Chemarea individuala este cea dintai dintr-o serie de operatiuni care se termina cu proslavirea. Credincios. Compara cu 1 Corinteni 1,9; 10,13; 2 Tesaloniceni 3,3; 2 Timotei 2,13; Evrei 10,23 Va face lucrul acesta. Adica El va sfinti si va pazi (v. 23). Cel Atotputernic nu cunoaste insuccesul. 5:25 Fratilor, rugati-va pentru noi. Rugati-va pentru noi. Pavel se roaga staruitor pentru convertitii sai (cap. 1,2.3; 5,23). El solicita acum rugaciunile lor pentru sine si asociatii sai (compara cu Romani 15,30; 2 Corinteni 1,11; Efeseni 6,18.19 si Coloseni 4,3). Cererea lui nu este una egoista, deoarece scopul sau este raspandirea libera a soliei Evangheliei, pe care el a fost chemat sa o proclame (2 Tesaloniceni 3,1). Slujitorii Evangheliei si membrii laici au nevoie sa se roage unii pentru altii. Ei trebuie sa se roage impreuna ca nimic sa nu impiedice inaintarea soliei Evangheliei pana la capetele pamantului (5 T 718). 5:26 Spuneti sanatate tuturor fratilor cu o sarutare sfanta. Spuneti sanatate. [,,Salutati”, KJV]. Gr. aspazomai, ,,a saluta” (Matei 5,47; Marcu 9,15; Romani 16,36 etc.). Tuturor fratilor. Unii membrii erau slabi, dar Pavel, in iubirea lui frateasca, doreste sa-i salute pe toti. Sarutare sfanta. In Rasarit mai ales, cu ocazia salutului, sarutarea era un fel obisnuit de a exprima prietenie si iubire (vezi Luca 7,45; Faptele Apostolilor 20,37). ,,Sarutarea sfanta” sau acea ,,sarutare de dragoste” (1 Petru 5,14) era un simbol al iubirii dintre crestini. Se pare ca la primii crestini devenise un obicei sa se salute astfel cu ocazia Sfintei Cine (Iustin Martirul, First Apology, 65). Scrierile ulterioare releva ca nu se obisnuia aceasta ,,sarutare sfanta” pentru persoanele de sex opus (Apostolic Constitutions, ii. 57; viii, 11). 5:27 In Domnul va rog fierbinte ca epistola aceasta sa fie citita tuturor fratilor. In Domnul. [,,Prin Domnul”, KJV]. Apeland la cei care au primit primii aceasta epistola, Pavel facea uz atat de autoritatea personala, cat si de cea religioasa. El da de inteles ca epistola lui cuprinde o solie inspirata, de care au nevoie urgenta toti credinciosii tesaloniceni. Va rog fierbinte. [,,Va insarcinez”, KJV]. Gr. horkizo, ,,a conjura”, ca in Marcu 5,7; Faptele Apostolilor 19,13. Folosind un cuvant atat de tare (compara cu Deuteronom 6,13), Pavel da de inteles ca unii dintre conducatorii tesaloniceni nu doreau ca epistola sa fie citita tuturor credinciosilor, sau ca unii din membrii nu erau dispusi sa o asculte (compara cu 2 Tesaloniceni 3,14). Sa fie citita. Adica public, inaintea crestinilor adunati (vezi comentariul de la Coloseni 4,16). 5:28 Harul Domnului nostru Isus Hristos sa fie cu voi cu toti! Amin. Harul Domnului nostru. O salutare asemanatoare apare in epistolele lui Pavel (compara cu Romani 16,20.24; 1 Corinteni 16,23). Forma cea mai deplina a binecuvantarii este data in 2 Corinteni 13,14. Conceptia apostolului cu privire la natura lui Hristos straluceste de-a lungul intregii epistole. Atat la inceputul (1 Tesaloniceni 1,1) cat si la sfarsitul ei, el invoca asupra credinciosilor harul Domnul nostru Isus Hristos. Amin. [,,Amin”, KJV]. Pot fi citate dovezi textuale , pentru omiterea acestui cuvant. Fragmentul de dupa versetul 28 [in KJV: ,,Intaia Epistola catre Tesaloniceni a fost scrisa din Atena”] nu apare in nici un manuscris timpuriu. El a fost adaugat ulterior si nu facea parte din textul original inspirat. Dovezile istorice favorizeaza Corintul ca localitatea din care Pavel a scris epistola (vezi Introducerea).COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1–6AA 260 2 CM 127; 6T 166; 9T 135, 216 2, 3 FE 335, 354 2–5GC 38, 371 3 AA 220, 535; COL 411; DA 635; Ev 26; PP 104, 167; TM 233, 407; 4T 309; 5T 99, 187, 211, 233, 715; 8T 250 3–55T 10 4 ChS 41; 5T 216, 276; 6T 129; 9T 135 4, 5 GC 315 4–6DA 235 5 1T 404; 2T 441, 488; 3T 199 5, 6 4T 580 6 ChS 41; 5T 160, 409; 6T 410; 9T 135 8–10AA 260 12, 13 AA 261 13 2T 163 14 5T 489 14–24AA 263 15 8T 130 16–18GC 477 17 CH 423; GW 254, 258; MH 510; SC 98; TM 511; 2T 242, 397, 635; 6T 471; 7T 42 17, 18 5T 317 18 MH 255 19 CSW 28; 3T 428 22 AH 332; CH 591; Ev 680; EW 117; GW 129; MH 486, 491; MM 143, 218; TM 223; 1T 336, 353, 381, 490; 2T 248, 304, 306, 455, 457, 458, 615; 3T 239; 4T 364; 5T 138, 358, 367, 593; 6T 201 23 FE 144; GC 469, 473; ML 248; SL 7, 26; 3T 84, 570; 6T 475 24 1T 167; 2T 131 26 EW 117 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: