2:9 Voi insa sunteti o semintie aleasa, o preotie imparateasca, un neam sfant, un popor, pe care Dumnezeu Si l-a castigat ca sa fie al Lui, ca sa vestiti puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din intuneric la lumina Sa minunata;
Semintie aleasa. [,,Generatie aleasa”, KJV]. Gr. genos eklekton, ,,soi ales”, ,,popor ales”. Despre ,,piatra din capul unghiului” de asemenea se spune ca este ,,aleasa” (eklekton, 1 Petru 2,4.6; compara cu Apocalipsa 17,14). Natiunea iudaica a fost candva ,,aleasa” pentru a-L reprezenta pe Dumnezeu printre popoare (vezi Vol. IV, pp. 26, 27; vezi comentariul de la Isaia 43,10), dar din cauza necredintei si a impietririi inimii, ei si-au pierdut pozitia lor favorizata (vezi Vol. IV, pp. 30, 31). Aici Petru declara ca Dumnezeu a transferat privilegiul si raspunderile natiunii iudaice asupra comunitatii crestine, nu ca un grup national, ci ca un popor format din oameni din toate natiunile pentru a constitui o entitate spirituala, o singura familie mare, in toata lumea (vezi comentariul de la Galateni 3,28). Statutul special al Israelului literal a fost revocat (vezi Vol. IV, pp. 35, 36).
Preotie imparateasca. Un citat din LXX, de la Exodul 19,6 (vezi comentariul de acolo), unde e folosita aceeasi expresie greaca (basileion hierateuma). Vezi comentariul de la Apocalipsa 1,6, unde dovezile textuale atesta exprimarea ,,o imparatie, preoti”. Ca preoti, crestinii trebuie sa-I aduca lui Dumnezeu ,,jertfe duhovnicesti” (1 Petru 2,5); de asemenea ei se aduc pe ei insisi ca jertfe vii (vezi comentariul de la Romani 12,1), o grupare de credinciosi cu totul dedicati lui Dumnezeu. Nu au nevoie de vreun preot omenesc care sa fie mijlocitor intre ei si Dumnezeu, deoarece exista un singur Mijlocitor intre Dumnezeu si om, Isus Hristos (vezi comentariul de la Evrei 7,17.24–28; vezi si cap. 4,16).
Neam sfant. Asa cum a ales natiunea iudaica pentru a marturisi cu privire la principiile conducerii Sale (vezi comentariul de la Deuteronom 7,6), tot asa Dumnezeu a chemat si biserica crestina pentru a fi un ,,neam sfant”, care sa-L reprezinte pe pamant (vezi Vol. IV, pp. 35, 36).
Ca sa fie al Lui. Gr. peripoiesis, ,,proprietate”, ,,proprietate personala”, literal, ,,o achizitie” (vezi comentariul de la Efeseni 1,14). Compara cu verbul inrudit, peripoieo, ,,a achizitiona” [pentru sine]”, ,,a pastra” [pentru sine]. Cuvantul englezesc folosit aici, ,,peculiar” (,,particular”) care de fapt inseamna ,,apartinand unei persoane”, ,,proprietate particulara”, ,,al sau propriu”, vine de la latinescul peculiaris, ,,al cuiva personal”, ,,apartinand cuiva”, ,,special”. In engleza ,,peculiar” are si sensul de ,,ciudat” sau ,,excentric”, dar ideea ca aici Petru il caracterizeaza asa pe poporul lui Dumnezeu, nu este justificata de cuvantul grec peripoiesis (vezi comentariul de la Deuteronom 14,2). Aici sensul literal este ,,un popor in posesie”, insemnand ,,un popor in a carui posesiune a ajuns Dumnezeu”, sau ,,un popor pe care Dumnezeu l-a achizitionat pentru Sine”, ,,un popor care Ii apartine lui Dumnezeu”. Vezi comentariul de la Exodul 19,5; Deuteronom 7,6; Maleahi 3,17. Domnul Hristos a obtinut biserica si o considera a fi intr-un anumit inteles proprietatea Sa personala (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 20,28; Efeseni 1,14).
Ca sa vestiti. Literal, ,,sa proclamati”.
Puterile. Gr. aretai, ,,distinctiile”, ,,perfectiunea”, cu accent pe aceste calitati manifestate activ prin fapte. Aici se face referire la slava, la iubirea imbelsugata a lui Dumnezeu si la planul Sau milostiv pentru mantuirea pacatosilor (vezi Exodul 34,6.7). Dumnezeu a facut din biserica proprietatea Lui pentru ca membrii ei sa poata reflecta pretioasele Sale trasaturi de caracter in propria lor viata si sa proclame tuturor oamenilor bunatatea si indurarea Lui. Prin atractivitatea personalitatii sale si prin faptele lui bune, crestinul trebuie sa-L descopere pe Dumnezeu in fata lumii asa cum a facut-o Domnul Isus (vezi 2 Corinteni 2,14–16).
Intuneric. Scripturile vorbesc despre intunericul ,,acestui veac” (Efeseni 6,12) si despre ,,faptele intunericului” (Romani 13,12), care sunt ,,neroditoare” (Efeseni 5,11). Poporul lui Dumnezeu nu se afla ,,in intuneric” (1 Tesaloniceni 5,4), deoarece a fost chemat sa iasa afara din el (vezi comentariul de la Ioan 1,5).
Lumina. Un cuvant care face referire la adevar (Matei 4,16; Luca 11,35) si la cei care raman in el (Matei 5,14; Faptele Apostolilor 13,47; Efeseni 5,8). Domnul Isus Hristos (vezi comentariul de la Iacov 1,4.5.9; 8,12) si Tatal (1 Ioan 1,5) sunt izvorul luminii. Lumina adevarului imprastie intunericul ignorantei si este astfel un simbol biblic al prezentei si al calauzirii lui Dumnezeu (vezi comentariul de la Ioan 1,4.7).
Minunata. Sau ,,uimitoare”, ,,uluitoare”.