98:9 Când fiinţele omeneşti cântă cu spirit, cu pricepere, cântăreţii cereşti îşi iau strunele şi se alătură în cântarea de mulţumire. Acela care a revărsat asupra noastră toate darurile care ne fac să fim împreună-lucrători cu Dumnezeu aşteaptă ca servii Săi să-şi cultive vocile, aşa încât să poată vorbi şi cânta într-un fel pe care toţi îl pot înţelege. Nu este necesar să cântăm tare, ci să intonăm clar, să pronunţăm corect şi să ne exprimăm pe înţelesul tuturor. Toţi să-şi ia timp pentru a-şi cultiva vocea, aşa încât să-I cântăm laudă lui Dumnezeu în tonuri clare, plăcute, nu cu asprime şi ţipete, care supără urechea. Capacitatea de a cânta este darul lui Dumnezeu; să fie dar folosită spre slava Lui.