62:8 Este adevărat, s-ar putea să simţiţi un fel de anxietate pentru sufletele celor pe care-i iubiţi. Aţi putea încerca să deschideţi pentru ei comorile adevărului şi să vărsaţi lacrimi amare pentru salvarea lor; dar când vorbele voastre se pare că fac doar o slabă impresie şi când, aparent, rugăciunile voastre rămân fără răspuns, aproape că L-aţi învinovăţi pe Dumnezeu, pentru că efortul vostru nu aduce nici un rezultat. Simţiţi că cei dragi manifestă o împietrire specială a inimii şi nu răspund eforturilor voastre. Dar v-aţi gândit serios la faptul că s-ar putea ca vina să fie la voi? V-aţi gândit că dărâmaţi cu o mână ceea ce vă străduiţi să clădiţi cu cealaltă?