35:1 Cap. 33 - Asemănarea cu lumea
35:2 Cei ce merg pe calea îngustă vorbesc despre bucuria şi fericirea pe care le vor avea la sfârşitul călătoriei. Chipurile lor sunt adesea triste şi totuşi deseori strălucesc de o bucurie sfântă, sacră. Ei nu se îmbracă la fel ca cei de pe calea cea largă, nu vorbesc ca ei şi nu se comportă ca ei. Lor le-a fost dat un model. Un Om al durerii şi obişnuit cu suferinţa le-a deschis o cale, pe care a parcurs-o El Însuşi. Urmaşii Lui văd urmele paşilor Săi şi sunt îmbărbătaţi şi alinaţi. El a trecut pe acolo în siguranţă şi ei pot face la fel, dacă vor urma paşii Săi.
35:3 Calea cea largă
35:4 Pe calea cea largă toţi sunt preocupaţi de persoana lor, de îmbrăcăminte şi de plăcerile ce apar în drumul lor. Ei se lasă nestingheriţi în voia amuzamentului şi a veseliei, fără a se gândi la distrugerea sigură, de la capătul cărării. Cu fiecare zi ce trece, ei se apropie de nimicirea lor; cu toate acestea, ei se grăbesc din ce în ce mai repede. O, cât de înspăimântător mi s-a părut acest lucru!
35:5 Am văzut că mulţi dintre cei ce călătoreau pe această cale largă aveau aceste cuvinte scrise asupra lor: "Mort faţă de lume. Sfârşitul tuturor lucrurilor este aproape. De aceea, fiţi şi voi gata." Ei păreau la fel de îngâmfaţi ca cei din jurul lor, cu excepţia unei umbre de tristeţe pe care am observat-o pe chipurile lor. Discuţiile lor erau la fel ca ale celor veseli şi nesăbuiţi din jur, însă, din când în când, ei arătau
35:6 cu mare satisfacţie spre cele scrise pe veşmintele lor, spunând şi altora să aibă şi ei aceleaşi lucruri scrise pe ale lor. Se aflau pe calea cea largă, deşi susţineau că se numără printre cei ce merg pe calea îngustă. Cei din jurul lor spuneau: "Nu este nici o deosebire între noi. Suntem la fel în modul în care ne îmbrăcăm, vorbim şi acţionăm..."
35:7 Mi-a fost arătat cum unii dintre păzitorii Sabatului se aseamănă cu lumea. O, am văzut că aceasta este o dezonoare la adresa mărturisirii lor şi a cauzei lui Dumnezeu. Ei îşi dezmint menirea. Ei cred că sunt diferiţi de lume, dar sunt atât de apropiaţi de lume în îmbrăcăminte, în conversaţie şi fapte, încât nu se mai poate face distincţie. I-am văzut împodobindu-şi bietele trupuri muritoare, care pot fi atinse în orice moment de degetul lui Dumnezeu şi întinse în patul suferinţei. O, şi când se apropie de ultima clipă, un chin de moarte îi torturează şi atunci marea întrebare este: "Sunt pregătit să mor? Pregătit să apar în faţa lui Dumnezeu şi a judecăţii Sale şi să trec cu bine de aceasta?"
35:8 Întrebaţi-i atunci ce simt cu privire la împodobirea trupurilor lor şi dacă au cea mai mică idee despre ce înseamnă să fie pregătiţi să apară în faţa lui Dumnezeu. V-ar spune că, dacă ar putea să dea timpul înapoi şi să-şi retrăiască trecutul, şi-ar corecta viaţa, s-ar feri de nebunia acestei lumi, de mândria şi vanitatea ei, şi-ar acoperi trupul cu veşminte modeste şi ar fi un exemplu pentru toţi cei din jurul lor. Ar trăi pentru gloria lui Dumnezeu.
35:9 De ce este atât de greu să ducă o viaţă de lepădare de sine, de modestie? Pentru că pretinşii creştini nu sunt morţi faţă de lume. Este uşor de trăit după ce am murit.
35:10 Dar mulţi tânjesc după prazul şi ceapa din Egipt. Ei sunt înclinaţi să se îmbrace şi să se comporte cât mai aproape de modul în care lumea o face şi totuşi să meargă şi în cer. Ca şi cum ar putea să urce pe o altă parte. Ei nu intră pe poarta cea dreaptă şi pe calea îngustă...
35:11 Aceştia nu vor avea nici o scuză. Mulţi se îmbracă la fel ca lumea, pentru a avea influenţă. Dar aici fac o greşeală tristă şi fatală. Dacă ar avea o influenţă adevărată şi salvatoare, atunci să trăiască potrivit cu mărturisirea lor de credinţă, să-şi arate credinţa prin faptele lor neprihănite şi să arate că este o mare deosebire între creştin şi lume.. Am văzut că îmbrăcămintea, cuvintele şi faptele trebui să vorbească despre Dumnezeu. Atunci o influenţă sfântă s-ar revărsa peste ei şi toţi ar cunoaşte că au fost cu Isus. Necredincioşii vor vedea că adevărul pe care îl mărturisim are o influenţă sfântă şi credinţa în venirea lui Hristos schimbă caracterul oamenilor. Dacă cineva doreşte ca influenţa sa să vorbească în favoarea adevărului, atunci să trăiască acest adevăr şi în felul acesta să imite umilul Model.
35:12 Pregătirea pentru venirea lui Isus
35:13 Am văzut că Dumnezeu urăşte mândria şi că toţi cei mândri şi cei care săvârşesc nelegiuirea vor fi ca miriştea, iar ziua care vine îi va arde. Am văzut că solia îngerului al treilea trebuie să lucreze precum drojdia asupra multor inimi care susţin că o cred, pentur a îndepărta din ei mândria, egoismul, lăcomia şi iubirea de lume.
35:14 Isus vine. Va găsi El un popor care se aseamănă cu lumea? Îl va recunoaşte El ca popor al Său, pe care l-a purificat prin jertfa Lui?
35:15 O, nu. Doar cei curaţi şi sfinţi vor fi recunoscuţi ca fiind ai Lui. Cei ce au fost curăţaţi şi albiţi prin suferinţă şi s-au păstrat la distanţă, nepătaţi de lume, aceştia vor fi ai Lui.
35:16 Când am văzut lucrul îngrozitor că poporul lui Dumnezeu era asemenea lumii, fără nici o deosebire, cu excepţia numelui, între cei ce pretindeau a fi ucenici ai blândului şi smeritului Isus şi cei necredincioşi, sufletul meu a simţit un chin profund. Am văzut că Isus a fost rănit şi expus unei ruşini deschise. Îngerul a spus că a văzut cu mâhnire că pretinsul popor al lui Dumnezeu iubeşte lumea, se face părtaş la spiritul ei şi urmează moda ei: "Despărţiţi-vă, despărţiţi-vă! pentru ca partea voastră să nu fie afară din cetate, împreună cu făţarnicii şi cu necredincioşii. Menirea ta îţi va cauza un mare chin, dar pedeapsa ta va fi mai mare pentru că ai cunoscut voia Lui, dar nu ai făcut-o."
35:17 Cei care pretind a crede în solia celui de-al treilea înger aduc adesea ofensă cauzei lui Dumnezeu prin uşurătate, glume şi neseriozitate. Am văzut că acest rău era prezent pretutindeni în rândurile noastre. Ar trebui să existe umilinţă înaintea Domnului; Israelul lui Dumnezeu ar trebui să-şi sfâşie inima, nu hainele. Simplitatea copilărească este rar întâlnită; se ţine cont mai mult de aprobarea omului decât de a face pe plac lui Dumnezeu.
35:18 Îngerul a spus: "Puneţi-vă inima în rânduială, ca să nu vă cheme la judecată şi firul fragil al vieţii să fie tăiat şi să ajungeţi în mormânt nepregătiţi pentru judecată. Or, dacă nu vă pregătiţi patul în mormânt, cu excepţia cazului că
35:19 vă veţi împăca în curând cu Dumnezeu şi vă veţi smulge din lume, inimile voastre se vor împietri şi vă veţi sprijini pe un reazem fals, o aşa-zisă pregătire, şi vă veţi descoperi greşeala prea târziu ca să vă asiguraţi o nădejde bine ancorată". - 1 T 127-134
35:20 Care este avantajul?
35:21 Hristos îi îndeamnă pe toţi să mediteze, să facă o socoteală corectă. Puneţi într-un taler pe Isus, care înseamnă o comoară veşnică, viaţă, adevăr, cer şi bucurie în Hristos, sufletele răscumpărate, şi puneţi în celălalt taler al balanţei fiecare atracţie pe care lumea o poate oferi. Pe un taler puneţi pierderea sufletului vostru şi a sufletelor pentru care ai fi putut fi instrument de salvare, iar pe celălalt, pentru tine şi pentru ei o viaţă care se măsoară cu viaţa lui Dumnezeu. Cântăriţi pentru prezent şi pentru eternitate. În timp ce sunteţi astfel implicaţi, Hristos vorbeşte: "Şi ce foloseşte unui om să câştige toată lumea, dacă îşi pierde sufletul?"
35:22 Dumnezeu doreşte să le alegem pe cele cereşti în locul celor pământeşti. El deschide înaintea noastră posibilităţi pentru o investiţie în ceruri. El ne încurajează să tindem spre cele mai înalte ţinte, asigurându-ne comoara cea mai de preţ. El declară: "Voi face pe oameni mai rari decât aurul curat şi mai scumpi decât aurul din Ofir".
35:23 Când bogăţiile roase de molii sau mâncate de rugină vor pieri, urmaşii Domnului Hristos se pot bucura de comoara lor din ceruri, bunuri ce sunt nepieritoare. - COL 374